Summaries of Krishnamurti's audios and videos
CL68CHS - Autoritatea e distructivă
Conversație cu Huston Smith,
Colegiul Claremont, USA,
15 Noiembrie 1968
Rezumat
Q: În aceasta lume derutată şi derutantă, chinuiți de voci contradictorii din afară şi dinăuntru, cu astrele parcă împotriva dorințelor noastre şi tensiuni nesfârşite, este oare posibil să trăim total lucizi?
Pentru a avea claritate, primul lucru esențial e libertatea, libertatea de autoritate.
Pentru a deveni propria noastră lumină călăuzitoare trebuie sa refuzăm orice altă lumină, oricât de măreață.
Atâta vreme cât omul acceptă violența și trăiește o viață in violență, va perpetua frica și va accepta autoritatea.
In clipa în care întrebi "Cum să fac?" te-ndepărtezi de ideea principală de-a învăța.
Pentru a învăța despre ceva trebuie să fii în contact complet cu acel lucru. Vreau să învăț despre frică, deci trebuie să mă uit la ea, s-o înfrunt.
La momentul fricii nu există nici observator, nici observat.
Gândul nu poate fi niciodată liber deoarece gândul e răspunsul memoriei, al trecutului.
* * *
SD70T1 - Cum învățăm despre sine?
Primul discurs
San Diego State College, California, USA
5 Aprilie 1970
Rezumat
În ce direcție trebuie să privim dacă ne desprindem total de orice salvator și orice autoritate?
Cum ar trebui să observăm, ținând cont de dorințele contrare care ne divizează și de lipsa de iubire?
Un fragment le observă pe celelalte?
Vă simțiți separați de obiectul pe care îl observați? Puteți oberva momentele de violență și de furie, fără un cenzor?
Dispare contradicția atunci când cel care observă se transformă în cel observat? Ne putem elibera de cunoștințele acumulate?
Există lipsă de interes dacă nu mai comparăm deloc? Înțelegeți ceva prin comparație?
* * *
SD70T2 - Se poate elibera mintea umană în totalitate de frică?
Al doilea discurs
San Diego State College, California, USA
6 Aprile 1970
Rezumat
Cum ne putem ocupa de frica atât ascunsă cât și de cea conștientă?
Reprezintă frica o distanțare față de «ceea ce este»? Poate o minte dependentă și cuprinsă de frică să cunoască bucuria și iubirea?
Va fi mintea eliberată de frică prin analiză? Nu se necesită pentru aceasta timp și un analist? Este analistul un fragment al egoului?
Frica și plăcerea sunt interconectate?
Prin susținerea plăcerii si menținerea fricii, gândirea se divizează ea însăși precum un analist.
Claritatea gândirii este necesară dar în același timp ea crează frică. Atunci, ce este de făcut?
Există un centru din care dumneavoastră observați?
* * *
SD70T3 - Pentru a înțelege meditaţia este nevoie de ordine
Al treilea discurs
San Diego State College, California, USA
7 Aprile 1970
Rezumat
Nu există dezordine in viața noastră de zi cu zi?
În plăcere există frustrație, durere, dependență. Este aceasta iubire?
De ce în viață sexul a devenit atât de important?
Putem privi viața ca pe un întreg în care existența, iubirea și moartea nu sunt trei lucruri izolate?
Poate mintea fi atât de atentă încât să nu experimenteze, să nu necesite o provocare?
Gândirea nu este iubire, corect? Iubirea nu este trecut, iubirea nu este memorie.
Fără a înțelege existența, iubirea și moartea, nu este meditarea doar o simplă evadare, un fel de autohipnoză?
* * *
SD70T4 - Ce este meditaţia?
Al patrulea discurs
San Diego State College, California, USA
9 Aprile 1970
Rezumat
Ce loc ocupă căutarea în procesul de meditare? Se poate obține ordine fără a înțelege dezordinea?
Este necesar controlul pentru a obține ordine? De ce avem nevoie de control atunci când există o înțelegere față de «ceea ce este»?
Meditarea este o autohipnoză atunci când în iubire este inclusă plăcerea.
Poate o minte măruntă să experimenteze altceva decât propria sa proiecție și activitate? Pentru a vedea cu limpezime, nu trebuie să menținem mintea în liniște?
Dacă în viața dumneavoastră se petrece un lucru atât de extraordinar atunci aveți totul: atunci sunteți învățător, elev, frumusețea unui nor.
Și asta este iubirea.
* * *
SD72CES1 - Bunătatea apare doar când există libertate
Discuţia 1 cu Eugene Schallert
San Diego, SUA
17 Februarie 1972
Rezumat
A fi liber inseamnă să negăm condiţionarea faţă de orice cultură, religie sau separare politică.
Ce anume separă oamenii?
Bunătatea apare doar când există libertate. Nu în contextul restricţiilor sau credinţelor religioase.
"Eu-l" este rădăcina separării. Este oare posibil să ne golim mintea de acest "eu"?
Cum putem săapa de conţinut dintr-o dată, astfel îincât mintea să fie golită, activă şi astfel capabilă să perceapă?
* * *
SD72CES2 - Sfârşitul dezordinii este sfârşitul morţii
Discuţia 2 cu Eugene Schallert
San Diego, SUA
17 Februarie 1972
Rezumat
Toţi suntem confuzi în interior.
Iubirea este atenţie totală.
Toate acestea ne conduc la întrebarea dacă omul se poate schimba.
Cum poate fiinţa umană să facă o revoluţie psihologică totală?
Ce este plăcerea şi bucuria? Pentru a înţelege plăcerea este mult mai important să înţelegem bucuria.
Ce este moartea? Există ceva ce se numeşte entitate permanentă? Mai întâi trebuie să înţelegem ce înseamnă să trăim, nu ce înseamnă a muri.
A nu aparţine înseamnă a exista. Când există o ordine nu mai aparţii dezordinii.
* * *
SD74CA1 - Cunoaşterea şi transformarea omului
Prima conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
18 februarie 1974
Rezumat
Î: Oare există libertate în cunoaştere ?
Este sarcina noastră, ca fiinţe umane, să ne dăm seama de enorma suferinţă, sărăcie, confuzie din lume. Oare conştientizăm, cu toată seriozitatea, responsabilitatea noastră faţă de întreaga omenire ?
Oare observăm factorul esenţial că noi suntem lumea, că lumea nu este separată de noi înşine ?
Ce loc deţine cunoaşterea, experienţa, în schimbarea naturii unei minţi care a devenit violentă, meschină, egoistă, lacomă, ambiţioasă ?
Care sunt limitele cunoaşterii ? Oare mintea se poate elibera de cunoscut, nu teoretic, ci faptic ?
* * *
SD74CA2 - Cunoaşterea şi conflictul în relaţiile umane
A doua conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
18 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce loc deţine cunoaşterea într-o relaţie ?
Trebuie să existe eliberarea de cunoscut, altminteri cunoaşterea nu este decât repetarea trecutului, a tradiţiei, a imaginii.
Observatorul este tradiţia, trecutul, mintea condiţionată care analizează lucrurile, pe ea însăşi, lumea.
Atunci când observatorul observă, el face asta prin prisma amintirilor, experienţei, traumelor, deznădejdilor, speranţelor, ce constituie fundalul cunoaşterii.
Ori de câte ori omul se foloseşte de acea cunoaştere în relaţii, există dezbinare şi, ca atare, conflict.
* * *
SD74CA3 - Ce înseamnă comunicarea cu alţii ?
A treia conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
19 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce anume înseamnă să fii serios ?
În cuvântul „comunicare” este implicată arta ascultării.
Ascultarea necesită o calitate a atenţiei în care există sentimentul real de-a avea o intuiţie, pe măsură ce continuăm s-o facem, în fiecare secundă.
Comunicarea implică faptul că trebuie să ne aflăm la acelaşi nivel, în acelaşi timp, cu aceeaşi intensitate, păşind împreună pe acelaşi drum, gândind împreună în aceeaşi limbă, observând împreună, împărtăşind totul.
Responsabilitate înseamnă angajament deplin. Lumea este în haos şi este responsabilitatea mea, trăind în această lume, ca fiinţă umană care a creat acest haos, să fiu serios în această decizie.
* * *
SD74CA4 - Ce este o fiinţă umană responsabilă ?
A patra conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
19 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce înseamnă responsabilitatea în relaţia umană ?
Care este responsabilitatea ta privind dezvoltarea umană, cultura umană, bunătatea umană ? Care este responsabilitatea ta faţă de Pământ ?
Când te simţi responsabil faţă de un copil, se produce o înflorire a unei afecţiuni şi griji reale şi nu-l instruieşti sau îl condiţionezi să ucidă pe altcineva, de dragul ţării tale.
Fiinţele umane sunt condiţionate, acum, să fie iresponsabile. Ce au de făcut oamenii serioşi cu oamenii iresponsabili ?
Dacă îmi demonstrezi cât de iresponsabil sunt, ce anume înseamnă responsabilitatea, atunci ai grijă de mine. Când există responsabilitate deplină, în care libertatea şi grija merg împreună, mintea nu produce imagini într-o relaţie.
* * *
SD74CA5 - Ordinea se produce prin înţelegerea dezordinii noastre
A cincea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
20 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce înseamnă ordine, în libertate ?
Dacă nu înţelegem natura şi structura dezordinii, nu putem afla niciodată ce este ordinea. Cum s-a produs întregul fenomen al dezordinii ?
Oare ordinea este ceva impus, o disciplină, care înseamnă conformism, reprimare, mimetism ? Oare ordinea înseamnă acceptare, obedienţă ?
Dacă nu înţelegem dinamica gândirii, nu putem înţelege dezordinea. O minte care este prinsă în capcana comparaţiilor, nu poate afla niciodată adevărul. Oare este posibil să observi fără să compari ?
Oare este posibil să trăieşti o viaţă, întreaga viaţă, acţionând, râzând, plângând, fără nici o umbră de comparaţie ?
* * *
SD74CA6 - Natura şi eradicarea totală a fricii
A şasea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
20 februarie 1974
Rezumat
Î: Oare mintea se poate elibera de teamă ?
Temerile fizice şi psihologice sunt corelate. Există temeri conştiente, dar şi inconştiente.
Temerile rasiale, temerile pe care societatea mi le-a indus, temerile pe care familia mi le-a impus, toate acele lucruri mărunte, urâte, brutale, care sunt ascunse, oare cum pot fi descoperite, firesc şi să fie expuse, astfel încât mintea să le observe pe deplin ?
Care este soluţia la această problemă a fricii, care a continuat generaţie după generaţie ?
Oare există o cale de a aborda teama, nu ramurile, ci rădăcinile ei ?
Dincolo de cuvinte, descrieri, explicaţii, ce este frica ?
* * *
SD74CA7 - Înţelegerea, nu controlul, dorinţei
A şaptea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
21 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este plăcerea ? Ce este dorinţa ?
Noi nu condamnăm plăcerea, ci o observăm. Pentru a aborda problema plăcerii, cineva trebuie să abordeze problema dorinţei. Prin propagandă, dorinţa este aţâţată.
Ce este dorinţa ? Cum se face că această dorinţă, foarte puternică, este născută, cultivată ? Oare dorinţa chiar trebuie să fie controlată ? Dorinţa pare să fie un instinct foarte activ şi epuizant, care acţionează permanent.
De ce oare plăcerea, fie că vorbim de cea sexuală, a posesiei, a puterii, a cunoaşterii sau a iluminării , devine atât de extraordinar de importantă în viaţă ? Plăcerea este un lucru extraordinar. Să observi un lucru frumos şi să te bucuri de el, ce e rău în asta ?
* * *
SD74CA8 - Oare plăcerea aduce fericire ?
A opta conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
21 februarie 1974
Rezumat
Î: Care este relaţia între plăcere şi bucurie ? Oare plăcerea înseamnă fericire ?
Oare există vreo relaţie între plăcere şi desfătare ? Ce este plăcerea şi ce anume o întreţine ? Care îi este ţelul, direcţia sa constantă ?
Un copac singuratic, aflat pe un deal. Observi ceea ce este cu adevărat frumos: florile, căprioara, pajiştile, apa şi copacul singuratic şi umbra lui. E o frumuseţe aproape sufocantă.
Oare gândirea intervine, ulterior, şi spune cât de extraordinar a fost, ce încântare a fost ? Oare nu vorbim atunci de dorinţa de a repeta ? Deci gândirea alimentează, întreţine şi conferă o direcţie plăcerii. De ce oare ar trebui să intervină gândirea vreodată ?
* * *
SD74CA10 - Arta ascultării
A zecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
22 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce înseamnă să vezi ? Ce înseamnă să asculţi ? Ce înseamnă să înveţi ?
Oare noi privim, de fapt, sau o facem printr-o perdea întunecată, o perdea a prejudecăţilor, o perdea a experienţelor noastre, a dorinţelor, plăcerilor, ce se interpune între noi şi obiectul percepţiei ? Oare chiar vedem acel lucru vreodată ?
Oare actul ascultării produce eliberarea completă de toate afirmaţiile posibile ? Oare mintea este pe deplin atentă ? Atunci mintea este extraordinar de liberă să acţioneze. Atunci văzutul înseamnă făcut.
Învăţ pentru a căpăta o recompensă sau pentru a evita o pedeapsă. Învăţ o meserie sau un meşteşug anume pentru a-mi câştiga traiul. Oare învăţatul este un proces al acumulării ? Oare există vreun alt fel de învăţat, care nu înseamnă acumulare, şi să acţionăm plecând de la acel punct ?
Oare am învăţat ceva din durere ? Oare ce este de învăţat din asta ?
* * *
SD74CA9 - Durere, pasiune şi frumuseţe
A noua conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
22 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este frumuseţea ?
Devenim din ce în ce mai artificiali, superficiali şi flecari. Oare omul şi-a pierdut conexiunea cu natura ? Oare şi-a pierdut delicateţea, sensibilitatea minţii, a inimii şi a trupului ?
Ce este frumuseţea ? Oare trebuie să fie exprimată ? Oare are nevoie de piatră, culoare, pictură, sau este ceva ce nu poate fi redat în cuvinte, printr-o clădire, printr-o statuie ?
Fără pasiune nu poţi avea frumuseţe. Pasiunea survine atunci când există suferinţă. Acceptarea acelei suferinţe, nu evadarea din ea, produce pasiune. Pasiune înseamnă abandonul total al eului, al sinelui, al ego-ului şi, ca atare, austeritatea unei mari frumuseţi.
* * *
SD74CA11 - Să fii rănit şi să-i răneşti pe alţii
A unsprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
25 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce înseamnă o viaţă religioasă ?
Cuvântul „religie” înseamnă adunarea laolaltă a tuturor energiilor, de la toate nivelele, astfel încât să producă o mare atenţie. Oare mintea poate fi atât de atentă, încât nenumitul să capete fiinţă ?
Care este calitatea, structura, natura unei minţi, şi, ca atare, a unei inimi şi a creierului, care poate percepe ceva mai presus de cuprinderea gândirii, ceva care nu este numai sacru şi sfânt, prin natura sa, dar este capabil să observe ceva imens ?
Discutând despre religie, trebuie să cercetăm natura traumei, fiindcă o minte care nu este rănită este o minte inocentă. Oare rănile noastre pot fi vindecate, astfel încât să nu lase urme şi, oare, traumele viitoare pot fi prevenite, fără a opune rezistenţă ?
* * *
SD74CA12 - Iubire, sex şi plăcere
A douăsprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
25 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este iubirea ?
Oare iubirea înseamnă plăcere, exprimarea dorinţei ? Oare iubirea înseamnă satisfacerea apetitului sexual ?
Oare iubirea înseamnă urmărirea unui final dorit ? Oare iubirea este un lucru care poate fi cultivat ?
Iubirea a fost identificată cu sexul, ceea ce înseamnă, în esenţă, cu plăcerea. De ce oare am făcut din sex o chestie atât de enormă, fantastică, romantică, sentimentală ? Care este relaţia bucuriei, desfătării şi a plăcerii cu iubirea ?
Pentru a ajunge la acest lucru, numit iubire, trebuie să înţelegi rolul plăcerii. O minte care a fost educată, menţinută în această condiţionare socială putredă, mai întâi trebuie să se elibereze ea însăşi, înainte de a vorbi despre iubire.
* * *
SD74CA13 - Un mod diferit de a trăi
A treisprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
26 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este traiul ?
Ce înseamnă, de fapt, existenţa, traiul, acest întreg domeniu al aventurii omului către propria sa perfecţionare, nu numai în lumea tehnologiei, ci şi psihologic vorbind ? Omul vrea să fie diferit, vrea să fie mai mult decât este.
Oare modul nostru de trai nu este cel mai nepractic posibil, un mod nesănătos de a trăi, într-o totală indiferenţă faţă de Pământ ? Oare acesta este comportamentul corect, pentru a aprecia frumuseţea vieţii ? Oare există vreun mod de a trăi fără conflict ?
Ca fiinţă umană, oare sunt conştient vreodată ? Şi ce anume este conştiinţa ? Oare conştiinţa înseamnă conţinutul său ? Oare moartea este o continuare a acelei conştiinţe, sau finalul conştiinţei, cu conţinutul ei cu tot ?
* * *
SD74CA14 - Moartea, viaţa şi iubirea sunt indivizibile
A patrusprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
26 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este moartea ?
Dacă cineva nu se teme, atunci ce este moartea ? De ce oare cineva este înspăimântat de moarte ? Oare fiindcă îşi va pierde conţinutul conştiinţei ?
Moartea devine viaţă, atunci când conţinutul conştiinţei, care îşi stabileşte propriile frontiere, propriile limitări, ajunge la final. Oare acel conţinut se poate goli singur ?
Oare mintea poate fi conştientă, pe deplin, de întreg conţinutul: colectiv, personal, rasial, tranzitoriu ?
Te poţi incarna acum, numai dacă survine moartea conţinutului. Poţi fi renăscut, complet regenerat, dacă survine moartea conţinutului. Deci a trăi înseamnă a muri.
Viaţa, iubirea şi moartea sunt totuna, dinamice şi indivizibile, şi acest lucru este nemuritor.
* * *
SD74CA15 - Religie, autoritate şi educaţie – Partea I
A cincisprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
27 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este religia ?
În Occident şi în Orient, în lumea islamului, budismului sau creştinismului, acelaşi principiu este valabil, venerarea unei imagini care a fost creată. Tocmai fiinţa umană este cea care a creat imaginea. Oare mintea poate observa acest fenomen şi să perceapă propriile sale nevoi de securitate, de stabilitate, şi să le nege pe toate ?
De ce oare mintea dezbină viaţa, acceptând autoritatea, într-un fel şi negând-o, într-altul ? Noi acceptăm tirania unui mic guru meschin, cu idei fanteziste, şi respingem tirania politică sau dictatura.
Care este importanţa autorităţii ? Ce se află în spatele acceptării autorităţii ?
* * *
SD74CA16 - Religie, autoritate şi educaţie – Partea a II-a
A şaisprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
27 februarie 1974
Rezumat
Oare cum pot cerceta religia ?
Ce este religia, ce este Dumnezeu, ce este nemurirea, ce este frumuseţea ? Oare mintea poate da complet la o parte structura gândirii, legată de religie ?
Oare mintea se poate elibera de autoritatea altuia, oricât de divin sau nedivin ar fi ? Oare mintea poate da la o parte tot ceea ce omul a învăţat, inventat, imaginat, despre religie, Dumnezeu ? Oare înţelepciunea poate fi obţinută printr-o carte, un profesor, de la altul, prin sacrificiu, tortură, abstinenţă ?
Oare mintea se poate elibera de toate lucrurile care sunt născute din teamă, dorinţă, plăcere ?
Gândurile, vorbirea şi comportamentul tău sunt însăşi esenţa religiei. Dacă nu sunt, religia nu poate exista.
* * *
SD74CA17 - Meditaţia, o calitate a vieţii atotprezentă în întreaga viaţă a unui om
A şaptesprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
28 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce este meditaţia ?
Oare acceptăm meditaţia ortodoxă, tradiţională, creştină, hindusă, budistă, sufistă, sau le dăm la o parte pe toate şi spunem: ce este meditaţia ?
Trebuie să pornesc de la a nu şti ce este meditaţia, apoi sunt liber să mă afund în cercetarea ei.
Oare meditaţia este separată de traiul zilnic sau meditaţia acoperă întreg domeniul existenţial ?
În cercetarea mea, oare sunt treaz sau trecutul este atât de viu, încât îmi dictează viaţa actuală ?
Oare există un mod de a trăi fără control ? Oare pot trăi o viaţă în meditaţie, în care nu există control ?
* * *
SD74CA18 - Meditaţia şi mintea sacră
A optsprezecea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
28 februarie 1974
Rezumat
Î: Ce rol deţine intenţia în meditaţie ?
Oare poţi fi conştient, neselectiv, de această dinamică a dorinţei, controlului, intenţiei şi acţiunii ?
Ce este spaţiul ? Oare avem spaţiu ? Oare mintea poate avea spaţiu liber ? Când mintea este ocupată de familie, afacere, Dumnezeu, băutură, sex, oare există spaţiu liber ? Când cunoaşterea ocupă întreg domeniul mental, nu există spaţiu liber. Spaţiul exterior nu va deveni spaţiu lăuntric.
Nu există tăcere, atunci când există direcţie. Oare mintea se poate elibera de propriul ei conţinut ? Oare mintea, creierul sau trupul poate fi cu adevărat tăcut ? Atunci când mintea este complet tăcută, ce înseamnă necuprinsul ? În tăcere, timpul se opreşte.
* * *
BR76CTM1 - Suntem oare conştienţi că suntem fragmentaţi?
Prima discuţie cu Bohm si Shainberg
Parcul Brockwood, GB
17 Mai 1976
Rezumat
Cum poate deveni cineva conştient că întreaga sa viaţă este fragmentată?
Eu sunt un fragment şi prin urmare creez alte fragmente, mai mult conflict, confuzie, regret. Este acest lucru cauza fragmentării?
Fragmentarea are loc atunci cand caut siguranţă?
Căutarea siguranţei prin intermediul cunoaşterii este unul din factorii fragmentării?
Mă pot elibera de dorinţa de a fi psihologic în siguranţă?
* * *
BR76CTM2 - Modul mecanic de a trăi conduce la dezordine
Discuţia 2 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
18 Mai 1976
Rezumat
Există oare siguranţă psihologică, un sens bine stabilit al existenţei mele?
Când auzim că nu există siguranţă, este acest lucru o idee abstractă sau un fapt real?
Siguranţa mea este alcatuită din niste imagini, o concluzie, un ideal.
Pentru a funcţiona, creierul are nevoie de ordine. Pe care o găseşte în procesele mecanice cu care a fost obişnuit în copilărie.
Când trecutul întâlneşte prezentul şi continuă în acest mod el este de fapt un factor al timpului, o legătură, o frică. Dar când trecutul întâlneşte prezentul şi eu sunt perfect conştient în acel moment, acest lucru încetează. Şi atunci parcă întâlnesc o persoană pentru prima dată.
* * *
BR76CTM3 - Mă pot schimba fundamental?
Discuţia 3 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
18 Mai 1976
Rezumat
De ce oare cred oamenii în această groaznică mizerie şi o acceptă deja de milenii?
Este posibil ca fiinţa umană să se schimbe fundamental?
Şi cine imi va spune sa fac asta? Marx, Lenin, Papa sau preotul local? Autoritatea există pentru că oamenii trăiesc în dezordine. Dacă resping autoritatea devin sănătos. Şi am mai multă energie.
Cum pot acţiona corect în viaţă? Pot afla asta doar dacă în mine nu mai există dezordine. “Eu-l” este dezordinea. Iar faptul că eu consider “eu-l” ceva real este sursa acestei dezordini.
* * *
BR76CTM4 - În singurătate poţi fi cu adevărat în siguranţă
Discuţia 4 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
19 Mai 1976
Rezumat
Este posibil ca oamenii să nu se poată transforma în mod radical pentru că le este frică să nu aparţină unui grup, care este definit? Le este teamă să fie singuri?
Dacă o persoană doreşte să fie singură trebuie să abandoneze tradiţia. Tradiţia care reprezintă cunoaştere. O persoană singură este liberă.
Singurătatea înseamnă împreună, când nu există fragmentare. Asta este cu adevărat ordinea.
Putem ieşi din această confuzie totală, dezordine, regret, speranţă, chin şi disperare?
Întreaga noastră societate, toate religiile se bazează pe gând. Oare gândul realizează ce încurcătură a creat, ce haos? Este oare gândul conştient de propria mişcare, care conduce la fragmentare?
Când mişcarea gândului încetează, atunci există cu adevărat acţiune.
Şi când realizezi asta nu mai există frică.
* * *
BR76CTM5 - Propria imagine de sine ne împiedică să relaţionăm cu ceilalţi
Discuţia 5 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
19 Mai 1976
Rezumat
Există oare inconştientul?
Fragmentare este o stare a minţii care separă şi susţine că există inconştient şi conştient.
Fiecare fiinţă umană are o imagine de sine pe care nu o conştientizează. Cum se crează această imagine de sine?
Cine crează imaginea? Care este mecanismul care crează? Conştiinţa noastră este formată din proprile imagini, concluzii, idealuri. Dacă nu se mai crează imagini cum mai este definită conştiinţa noastră?
Atâta vreme cât vom avea anumite imagini, în lume nu va fi pace şi nici dragoste.
Dacă omul se raportează la ce este cu adevărat atunci există transformare.
* * *
BR76CTM6 - Orice imagine ne împiedică să avem o relaţie frumoasă
Discuţia 6 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
20 Mai 1976
Rezumat
Ce anume ar conduce la o schimbare totală în conştiinţa fiinţelor umane?
O relaţie corectă începe cu a conştientiza responsabilitatea faţă de mine însumi.
Este oare diferit observatorul de ceea ce observă? Dacă este aşa înseamnă că există separare şi prin urmare conflict.
Conştiinţa mea este conştiinţa lumii pentru că este plină de lucruri ca regret, frică, plăcere, disperare, ataşament. În această stare, omul nu poate avea o relaţie cu nici o fiinţă umană.
Ce se întâmplă când încetează mişcarea gândului-cea care crează imaginile-? Ce apare după ce dispar lucrurile care crează separare?
* * *
BR76CTM7 - Viaţa este sacră
Discuţia 7 cu Bohm şi Shainberg
Parcul Brockwood, GB
20 Mai 1976
Rezumat
Ştim oare ce înseamnă să iubim pe cineva?
Fără compasiune, fiinţele umane se distrug.
Compasiunea este oare sfârşitu regretului, al celui universal?
Dăcă înţelegem acest regret, nu cel al gândului ci cel universal, al umanitţăii, atunci apare compasiunea. Este oare această compasiune sfârşitul a tot: al vieţii şi al morţii?
O meditaţie profundă conduce la inţelegere.
* * *
BR76T1 - O tranformare care aduce libertate
Conversația publică nr. 1
Brockwood Park, UK
28 august 1976
Rezumat
Poate avea loc o transformare radicală în conținutul conștiinței noastre?
Sunt eu separat de conținutul conștiinței mele? Ce se întâmplă dacă observatorul este cel observat?
Pot să mă eliberez complet de fricile psihologice?
Există frica independent de cuvinte și de idei, sau este o structură de cuvinte, idei și timp?
Care este natura gândirii?
Se poate elibera gândirea de timp, idei și cuvânte?
Ce se întâmplă când observi că frica ești tu?
Când avem atenție deplină, care înseamnă energie completă, atunci mai există frica?
Toate acestea înseamnă meditație.
* * *
BR76T2 - Plăcerea este un factor de condiționare
Conversația publică nr. 2
Brockwood Park, UK
29 august 1976
Rezumat
Suferința implică tristețe, chin și comportament nevrotic. Toate acestea se află în conștiința noastră. Poate cineva produce o schimbare profundă a acestei situații?
Conștiința este condiționată de trei factori: frica, plăcerea și suferința.
Pentru a înțelege plăcerea în mod profund, trebuie să examinăm cu atenție ce este gândirea. Există gândire fără cuvânt și simbol?
Poate fi oprită mișcarea gândirii?
Care este diferența dintre plăcere, bucurie și extaz?
Apare plăcerea imediat sau mai târziu?
Puteți să vedeți ceva minunat și să vă opriți, să nu lăsați gândirea să îl capteze în imagini și dorință?
Poate creierul să nu facă înregistrări psihologice și astfel să nu cedeze gândirii clipa prezentă?
Notă: 5 minute și 46 de secunde care lipsesc din video sunt înlocuite doar cu înregistrare audio
* * *
BR76D1 - Cum vă observați fricile?
Discuția publică nr. 1
Brockwood Park, UK
31 august 1976
Rezumat
Î: Este posibil să ne simțim complet în siguranță?
Dacă ne dăm seama că nu există siguranță psihologică cu adevărat, atunci nu mai trăim în conflict.
Cum observi frica? Cum te cercetezi pe tine însuți?
Relațiile cu ceilalți sunt oglinda în care vezi frica.
Cum apare durerea? Atâta timp cât am o imagine despre mine însumi, acea imagine va fi lovită.
Simțim durerea atunci când există neatenție.
Atenția este precum o flacără care arde durerea trecutului și a prezentului. Atunci ești liber și înflorești în bunătate.
* * *
BR76D2 - Poate gândirea percepe întregul?
Discuția publică nr. 2
Brockwood Park, UK
2 septembrie 1976
Rezumat
Î: Ce se întâmplă când ne eliberăm de gândire?
Gândirea este limitată și fragmentată pentru că se bazează pe memorie. Mișcarea ei a creat realitatea, iluziile în care trăim.
Este înțelegerea acestei realități o trezire a inteligenței?
Conștientizarea acestei mișcări a gândirii este o parte din meditație.
Este posibil să percepem întregul?
Când există eliberare de atașamente și imagini, apare claritatea absolută, completă și ordinea.
Prin eliberarea de atașamente apare iubirea.
* * *
BR76T3 - Este timpul psihologic o invenție a gândirii?
Conversația publică nr. 3
Brockwood Park, UK
4 Septembrie 1976
Rezumat
Există ceva ideal, „ceea ce trebuie să fie” diferit de „ceea ce este”?
Este posibil să transformăm „ceea ce este” fără noțiunea de timp?
Este iubirea senzație, atingere, gând, dorință sau imagine?
Puteți vedea o persoană frumoasă sau un copac minunat și să nu-i permiteți dorinței să apară?
Există iubire când există atașament și durere?
Cum se relaționează iubirea și compasiunea?
Care este reația dintre timp și moarte?
Poate să se oprească gândirea atât timp cât trăim?
* * *
BR76T4 - Libertatea este primul și ultimul pas
Conversația publică nr. 4
Brockwood Park, UK
5 septembrie 1976
Rezumat
Au plăcerea, experiența, cunoașterea și felul în care trăim vreun sens?
Ne întrebăm care este sensul vieții? Aceasta este parte din meditație.
Meditația nu are nici un rost dacă se face cu efort, control și antrenament.
Mintea trebuie să fie liniștită pentru a medita.
Există libertate în structura psihologică a minții?
Poate mintea să renunțe la tot ce a construit prin gândire și să înceapă ceva nou?
O astfel de minte este sănătoasă, normală și divină.
Meditația se realizează numai prin încetarea conflictului și investigarea prin experiență.
* * *
MA7879T1 - Organizaţiile n-au salvat omul
Prima discuţie publică
Madras (Chennai), India
31 decembrie 1978
Rezumat
Există fragmentare interioară şi exterioară. Cine va schimba omul ? Oare organizaţiile, de orice natură, l-au ajutat ?
Pentru a ajunge foarte departe trebuie să începem de foarte aproape şi anume cu noi înşine.
Oare suntem conştienţi de gândurile, sentimentele, temerile şi plăcerile noastre ?
Poate oare cineva să asculte, fără să distorsioneze? Oare există vreo responsabilitate de-a asculta lumea şi propria nelinişte şi propriul regret?
Oare poţi observa fără nici o prejudecată? Pentru a învăţa, creierul trebuie să se elibereze de cunoaştere ?
Ce înseamnă acţiunea în viaţa ta ?
Într-o relaţie, are cunoaşterea vreun rol ? Oare creierul poate înregistra numai ceea ce este necesar ?
* * *
MA7879T2 - O acţiune care nu este rezultatul gândirii
A doua discuţie publică
Madras (Chennai), India
1 ianuarie 1979
Rezumat
Oare există o acţiune care nu este fragmentată, care nu manifestă regrete şi nici senzaţia nedesăvârşirii ?
Oare există siguranţă în lucrurile generate de gândire ? Oare întreaga siguranţă psihologică este o iluzie ?
Oare cineva poate fi atent fără să se concentreze şi fără să depună efort ? Oare gândul care se concentrează produce şi distragerea atenţiei ?
Oare aţi acordat vreodată asemenea atenţie, în care să nu existe nici deosebire, deviere sau distragere a atenţiei ?
Să fii atent implică să nu existe nici un centru din care tu să asculţi.
Când ai o intuiţie asupra naturii gândului, atunci acesta îşi găseşte locul potrivit.
* * *
MA7879T3 - Oare libertatea depinde de timp ?
A treia discuţie publică
Madras (Chennai), India
6 ianuarie 1979
Rezumat
Oare există timp psihologic ?
Cum abordăm o problemă ?
Oare timpul este implicat în iubire ? Oare timpul, o dinamică a fragmentării, este necesar ?
Oare ne putem schimba fundamental, radical, nu prin evoluţie sau în timp ?
Oare trauma poate fi abandonată instantaneu ? Oare cineva poate acţiona fără efort sau atemporal ?
Oare există o percepţie care pune capăt imaginii, fără a permite timpului să intervină ?
Ce anume se petrece atunci când observi numai realitatea şi nu inventezi contrariul ?
Oare poţi rezolva o problemă imediat ce apare ? Oare problemele sunt produse dintr-un centru ?
* * *
MA7879T4 - Ce anume produce dezordine într-o relaţie?
A patra discuţie publică
Madras (Chennai), India
7 ianuarie 1979
Rezumat
Care este relaţia noastră cu ceilalţi ? Oare în acea relaţie există ordine? Cum poţi aduce ordinea în ea ?
Oare dorinţa, răspunsul senzorial la imaginile create de gând, este un factor al dezordinii ?
Când durerea încetează, o poate uita cineva complet, poate să n-o înregistreze deloc ?
Când nu există o relaţie, nu există teamă ?
Eşti conştient, în momentul în care te temi, că nu trebuie să laşi gândul să intervină, şi să-ţi dai seama că n-are nici un rol în momentul acţiunii ?
De ce există atât de puţină frumuseţe şi comunicare cu natura în viaţa noastră ?
Oare în clipa plăcerii există înregistrare ?
Cultură înseamnă să evoluezi, să dezvolţi pe deplin viaţa cuiva.
* * *
MA7879D2 - Oare suntem conştienţi de separare ?
A doua discuţie publică
Madras (Chennai), India
9 ianuarie 1979
Rezumat
Î: Oare putem discuta despre controlul exercitat de guvern şi despre viaţa noastră cotidiană ?
Cum ai putea produce încetarea exercitării puterii celor puţini şi ai putea educa şi ajuta marea majoritate ?
În istorie, numai foarte puţin indivizi produc o schimbare. Oare ai energia, capacitatea, motivaţia, iubirea necesară producerii unei lumi diferite ?
Am acceptat iluzia că existăm atunci când suntem separaţi. Oare sunteţi conştienţi de această separare şi de consecinţele sale ? De ce a existat această separare, de ce a acceptat-o omul şi cum de a luat fiinţă ?
Oare îţi poţi observa soţul sau soţia, fără să se interpună amintirea trecutului? Când priveşti astfel, există doar observaţie şi nici un observator? Oare acest lucru este posibil în viaţa cotidiană nu doar în teorie?
* * *
MA7879D3 - Oare poţi înţelege ce înseamnă o viaţă religioasă ?
A treia discuţie publică
Madras (Chennai), India
11 ianuarie 1979
Rezumat
Î: Oare tradiţia şi cultura joacă vreun rol într-o viaţa religioasă ?
Cuvântul „religie” înseamnă să aduni – să-ţi aduni întreaga energie pentru a cerceta ce înseamnă adevărul şi realitatea, dacă există vreun sfârşit al suferinţei şi ce este iubirea şi dacă se poate trăi fără vreun efort şi fără control.
Nu poţi descoperi ce anume este viaţa, care poate fi eternă sau absurdă sau extraordinară, decât atunci când îţi înţelegi viaţa cotidiană şi frumuseţea vieţii.
De ce oare creierul formează obiceiuri, care înseamnă tradiţie,indiferent că are zece zile vechime sau zece mii de ani vechime ?
Creierul nu poate funcţiona decât în siguranţă. Oare există o asemenea siguranţă ?
Oare îţi vei abandona toate iluziile, obiceiurile, fiindcă observi motivul, consecinţa logică prin care se formează comprtamentul?
* * *
MA7879T5 - Ce este o minte religioasă ?
A cincea discuţie publică
Madras (Chennai), India
13 ianuarie 1979
Rezumat
Oare zeii au fost creaţi de suferinţa şi teama noastră ?
Când cercetezi, eşti eliberat de teamă ?
Libertatea înseamnă să observI fără să tragi concluzii.
Oare poţi observa întreaga natură a suferinţei ? Când nu există nici o motivaţie a cercetării tale, oare suferinţa diferă de tine însuţi ?
Oare o nouă cultură se poate naşte numai dintr-o minte religioasă ?
Transformarea psihologică este unica revoluţie.
O minte religioasă nu are nici o filozofie, fiindcă se află în prezenţa sacrului etern.
Pentru a înţelege mintea religioasă, suferinţa trebuie să înceteze.
* * *
MA7879T6 - Dinamica meditaţiei
A şasea discuţie publică
Madras (Chennai), India
14 ianuarie 1979
Rezumat
Dacă moartea este contrariul vieţii, oare ne temem să trăim şi ne temem să murim?
Ataşamentul implică continuitate. Dacă nu încetează, ce se întâmplă cu întreaga dinamică a conştiinţei umane??
Oare există iubire în această conştiinţă ? Oare iubirea are continuitate??
Oare moartea este finalul ataşamentului?
Când există ordine deplină în viaţa cuiva, acesta poate sesiza ordinea cosmică.
Ce este atenţia, neatenţia şi distragerea atenţiei? Oare atenţia are o continuitate, un centru?
În tăcere intervine ceea ce este etern, atemporal de sacru..
Notă: din înregistrarea video lipsesc 15 minute şi de 48 secunde care au fost înlcouite de înregistrare audio.
* * *
SA80T1 - De ce oare există atâta haos în lume?
Primul discurs public
Saanen, Elveţia
6 iulie 1980
Rezumat
Oare separarea şi individualismul sunt cauzele necesităţii eterne pentru siguranţă personală?
Ce anume nu a mers cum trebuie în privinţa minţii umane?
Oare cunoaşterea a fost transpusă în concepte, în credinţa ta şi credinţa mea? Psihologic vorbind, oare cunoaşterea este chiar necesară?
Oare creierul tău este rezultatul trecerii timpului?
Oare gândirea este cauza generalizării cruzimii complexe a omului, a comportamentului şi orgoliului său?
Meditaţia se produce firesc, nesolicitată, atunci când ai pus capăt tuturor cauzelor.
* * *
SA80T2 - Dinamica gândirii şi a devenirii
Al doilea discurs public
Saanen, Elveţia
8 iulie 1980
Rezumat
Atunci când analizez acel lucru numit anxietate, de unde ştiu că este anxietate?
Oare analistul este diferit de obiectul analizei?
Oare însăşi dinamica gândirii a produs acest haos actual din lume?
Gândirea a clădit structura psihologică, care se bazează pe altceva decât „ceea ce există”.
Devenirea implică cruzime, concurenţă şi violenţă. Oare este posibil să trăieşti fără nici o activitate a gândirii care să clădească structura devenirii?
* * *
SA80T3 - Acţiunea care este întotdeauna corectă
Al treilea discurs public
Saanen, Elveţia
10 iulie 1980
Rezumat
Oare există o acţiune care să fie incoruptibilă?
Dacă sunt adeptul unei credinţe, acţiunea mea va fi în concordanţă cu acea credinţă şi, ca atare, va fi limitată şi coruptă. Rezultatul este conflictul.
Atunci când cineva observă ataşamentul şi consecinţele sale, oare observatorul diferă de ceea ce observă?
Oare poţi avea, fără a analiza, o percepere imediată a tuturor cauzelor şi consecinţelor ataşamentului?
* * *
SA80T4 - Sfărâmarea tiparului condiţionării
Al patrulea discurs public
Saanen, Elveţia
13 iulie 1980
Rezumat
De ce oare creierul, cu imensa sa capacitate, nu şi-a rezolvat propriile probleme?
Oare putem observa că, atât timp cât suntem dedicaţi unui anumit lucru, trebuie să existe corupţie?
Atât timp cât există o contradicţie, în noi înşine, între acţiune şi realitate, există dezordine.
Oare mintea poate trăi în cadrul ei şi poate observa numai realitatea, fără a se depărta de ea?
Oare mintea poate observa fără un interpret, gânditorul care spune: „Îmi amintesc asta, s-a întâmplat din nou”?
Dacă nu există contrarii, nu există violenţă.
* * *
SA80T5 - Relaţia dintre dorinţă, intenţie şi iubire
Al cincilea discurs public
Saanen, Elveţia
15 iulie 1980
Rezumat
Ce relaţie există între dorinţă, plăcere, intenţie şi iubire?
Oare intenţia este esenţa dorinţei?
Oare gîndirea, care este tot o senzaţie, îşi poate da seama că, atunci când creează o imagine, începe conflictul?
Oare frica există din cauza timpului şi a gândirii ? A te depărta de „ceea ce există” înseamnă timp.
Oare există o acţiune care să fie completă, fără regrete, fără a privi înapoi sau înainte, fără nici un efort?
* * *
SA80T6 - Finalul suferinţei produce iubire şi compasiune
Al şaselea discurs public
Saanen, Elveţia
17 iulie 1980
Rezumat
Oare ascultarea într-o atenţie deplină sfărâmă tiparul cerebral?
De ce oare omenirea a trăit în suferinţă şi teamă, exterior şi lăuntric, fără a se elibera vreodată de ele?
Oare suferinţa este efectul concentrării activităţilor izolatoare din viaţă?
Oare procesul izolării, cauza acestei activităţi izolatoare, pot lua sfârşit, nu doar în momentul morţii?
Pui capăt cu uşurinţă unui lucru dureros, dar oare vei pune capăt unui lucru care-ţi provoacă plăcere, fără a planifica asta şi fără a accepta acea planificare?
Imaginea pe care gândirea a clădit-o, timp de ani de zile, este conştiinţa.
* * *
SA80T7 - Oare există ceva sacru în viaţă?
Al şaptelea discurs public
Saanen, Elveţia
20 iulie 1980
Rezumat
De ce oare fiinţele umane, încă din vremuri imemoriale, au trăit potrivit unor simboluri, imagini şi concepte?
Oare a avea o imagine îţi conferă siguranţă?
Oare este posibil ca mintea şi inima, şi, ca atare, creierul, întreaga conştiinţă, să se schimbe radical?
Acolo unde există eliberare de orice autoritate, care este starea minţii tale?
Oare mintea poate observa numai atunci când este pe deplin liniştită?
În meditaţie, măsurii trebuie să i se pună capăt.
* * *
SA80Q1 - Prima întâlnire cu întrebări şi răspunsuri
Saanen, Elveţia
23 iulie 1980
Rezumat
Prima întrebare: Fără acţiunea dorinţei şi a intenţiei, cum se poate deplasa cineva în direcţia autocunoaşterii?
A doua întrebare: Oare nu este necesară o fundaţie bazată pe austeritate, sensibilitate, integritate, înainte ca o transformare totală să aibă loc?
A treia întrebare: Există atât de mulţi guru în prezent, atât în Orient, cât şi în Occident, fiecare indicând propria sa cale către iluminare. Cum poate şti cineva dacă ei spun adevărul?
* * *
SA80Q2 - A doua întâlnire cu întrebări şi răspunsuri
Saanen, Elveţia
24 iulie 1980
Rezumat
Prima întrebare: Lucrez ca profesor şi sunt într-un conflict constant cu sistemul şcolar şi tiparul social. Oare trebuie să renunţ la întreaga mea activitate? Care este calea corectă de a-ţi câştiga traiul? Oare există un mod de a trăi care nu perpetuează conflictul?
A doua întrebare: Oare este posibil să fii atât de treaz în momentul perceperii, încât mintea să nu-şi amintească evenimentul în sine?
A treia întrebare: Aţi afirmat că moartea este anihilarea totală şi aţi afirmat, de asemenea, că există nemurire, o stare a unei existenţe atemporale. Oare cineva poate trăi în acea stare?
* * *
SA80Q3 - A treia întâlnire cu întrebări şi răspunsuri
Saanen, Elveţia
25 iulie 1980
Rezumat
Prima întrebare: Sunt dezamăgit de toate. Ceea ce spuneţi mă face şi mai nemulţumit. Este ceva în neregulă cu ceea ce afirmaţi sau este ceva în neregulă cu mine?
A doua întrebare: Oare trebuie să existe un Krishnamurti, cu cărţile şi înregistrările lui, pentru a ne menţine atenţia trează? De ce există acest decalaj dintre înţelegere şi acţiunea imediată?
A treia întrebare: Când mă voi întoarce, oare trebuie să vorbesc despre învăţăturile dumneavoastră, sau, din moment ce sunt încă o fiinţă umană fragmentată, voi produce mai multă confuzie şi daune?
A patra întrebare: Ce vreţi să spuneţi atunci când ne solicitaţi să reflectăm împreună ? Oare vreţi să spuneţi că oricine vă ascultă ar trebui să gândească simultan cu dumneavoastră ? Nu credeţi cumva că asta înseamnă să acţionezi ca un guru, îndemnând oamenii să-ţi urmeze ideile, gândurile şi concluziile?
A cincea întrebare: De ce oare sexul joacă un rol atât de important în viaţă, pe plan mondial?
* * *
SA80Q4 - A patra întâlnire cu întrebări şi răspunsuri
Saanen, Elveţia
26 iulie 1980
Rezumat
Prima întrebare: Oare şederea noastră liniştită, din fiecare zi, pentru a observa dinamica gândirii este, conform definiţiei dumneavoastră, o metodă şi, ca atare, nu are valoare?
A doua întrebare: Am cancer. Oare ar trebui să las medicina să-mi salveze viaţa, sau să trăiesc cu această boală şi durere şi să accept consecinţele?
A treia întrebare: Ce este iluminarea?
A patra întrebare: Oamenii vorbesc despre experienţe extrasenzoriale. Ce sunt aceste experienţe şi oare fac parte din iluminare?
A cincea întrebare: Care este natura intuiţiei despre care vorbiţi?
* * *
SA80Q5 - A cincea întâlnire cu întrebări şi răspunsuri
Saanen, Elveţia
27 iulie 1980
Rezumat
Prima întrebare: Am un copil mic. Oare cum să-l educ, astfel încât să aibă o altfel de viaţă, fără a fi prea diferit de societatea care altminteri l-ar distruge?
A doua întrebare: Ne puteţi împărtăşi ceva nemăsurat pentru om, ceva ce are o mare profunzime şi frumuseţe?
A treia întrebare: Ce este conştiinţa noastră ? Oare există nivele diferite ale conştiinţei?
A patra întrebare: De ce oare aproape toate fiinţele umane sunt mediocre, lăsând la o parte talentele şi aptitudinile lor?
A cince întrebare: Ataşamentul îi oferă omului căldură; detaşarea produce răceală. Ceva pare eronat în această abordare. Ce părere aveţi?
A şasea întrebare: Fiind nesiguri, căutăm certitudini pe diferite căi, având încredere în ele. Oare există o certitudine absolută, irevocabilă?
A şaptea întrebare: Oare există diferite căi către adevăr?
* * *
BR80T1 - Care este acţiunea corectă în această lume haotică?
Discuţia Publică 1
Brockwood Park, Anglia
30 August 1980
Rezumat
Psihologic vorbind, noi suntem lumea. Şi lumea este în noi, în fiecare dintre noi.
Responsabilitatea noastră este globală, nu doar faţă de propria familie sau copii; ei sunt importanţi, dar suntem responsabili pentru întreaga umanitate, pentru că suntem umanitatea.
Se poate elibera cineva de toate ataşamentele?
Ce v-ar convinge, determina, conduce, influenţa să vă schimbaţi?
Prin natura sa, gândul este fragmentar iar noi, lupta noastra, întreaga noastră fiinţă este de fapt o mişcare a gândului.
Cunoaşterea tehnologică, medicală, în domeniul ingineriei este necesară dar cunoaşterea psihologică acumulată de milenii, de noi ca fiinţe umane este oare necesară?
Poate oare înceta această mişcare a gândului?
* * *
BR80T2 - Se poate oare creierul transforma pe sine?
Discuţia Publică 2
Brockwood Park, Anglia
31 August 1980
Rezumat
Se poate oare creierul schimba total pe sine?
Îndoiala curaţă mintea.
Dorinţa are semnificaţie şi vitalitate doar când gândul crează o imagine.
Intuiţia poate avea loc doar când cunoaşterea a ajuns la final şi există doar observaţie fără o direcţie anume.
Este posibil să trăim împreună fără a avea nici o imagine?
Poate exista pur şi simplu nemulţumire sau ea este mereu asociată cu ceva anume?
Se poate elibera mintea de orice fel de comparaţie?
* * *
BR80Q1 - Întrebări &Răspunsuri Publice 1
Întrebări &Răspunsuri Publice 1
Brockwood Park, Anglia
2 Septembrie 1980
Rezumat
I1: Eşti împotriva organizaţiilor, atunci de ce ai şcoli şi fundaţii? Şi de ce ţii aceste conferinţe?
I2: Este mereu greşit sau rău să lucrezi cu un om iluminat şi să fii sanyasi?
I3: Spui că de fapt mintea mea lucrează ca şi a altora. De ce mă face asta responsabil pentru toată lumea?
I4: Când te ascult simt o dorinţă de a mă schimba. Când ajung acasă aceasta scade? Ce să fac?
I5:Este necesar să suferim pentru a ne confrunta cu necesitatea de a ne schimba?
I6: Problema mea este că am zid de 10 picioare în jurul meu. Nu reuşesc să îl depăşesc asa că îl ignor. Ce să fac?
I7: Obţin putere atunci când mă concentrez asupra unui simbol. Aparţin unui grup care încurajează asta. Este o iluzie?
* * *
BR80Q2 - Întrebări &Răspunsuri Publice 2
Întrebări &Răspunsuri Publice 2
Brockwood Park, Anglia
4 Septembrie 1980
Rezumat
I1: Care este legătura dintre gând şi conştiinţă? De ce pare că suntem incapabili de a merge dincolo de gând?
I2: Compasiunea apare din observare sau din gând? Compasiunea nu este un sentiment emoţional?
I3: De ce există în natură o balanţă în care există mereu moarte şi suferinţă?
I4: De ce spui că ataşamentul este corupţie? Oare nu suntem ataşati de cei dragi?
I5: Spui că noi suntem lumea dar lumea pare că se îndreaptaă spre autodistrugere. Poate o minoritate de oameni integraţi să contrabalanseze majoritatea?
I6: Misticii creştini au descris anumite forme de rugăciune mentală în care vorbesc cu Dumnezeu sau ceea ce ei numesc Dumnezeu. Ei spun că se întâmplă lucruri extraordinare pe care le numesc unirea cu Dumnezeu. Ei sunt convinşi că asta nu este o iluzie. Oare se amăgesc? Dacă este aşa ce este credinţa? Ea pare că le dă oamenilor puterea de a face lucruri extraordinare.
I7: Dacă există un adevăr şi o ordine supremă de ce îngăduie omenirii să se comporte atât de şocant pe pământ?
I8: Am fost membru al unui grup Gurdjieff. Am realizat că mi-a conferit o bază pentru a înţelege mai bine ce spui. Ar trebui să continui să fac parte din acesta şi să îi ajut şi pe ceilalţi aşa cum am fost eu ajutat_ Sau un asemenea grup conduce la fragmentare?
I9: Ce este libertatea?
* * *
BR80T3 - Care este relaţia dintre confuzia interioară şi cea exterioară?
Discuţia Publică 3
Brockwood Park, Anglia
6 Septembrie 1980
Rezumat
De ce există dezordine interioaraă şi de ce se exprimă aceasta în mod natural prin dezordine exterioară?
Poate exista ordine absolută?
Care este cauza sepărarii în noi şi în lume?
Detaşarea este ataşament. Dacă încerc sa fiu detaşat sunt ataşat de această detaşare.
Când există o atenţie totală nu exista confuzie.
Când există frică noi devenim violenţi, vrem să distrugem în numele lui Dumnezeu, în numele religiei, în numele revoluţiei sociale.
Când realizezi că frica esti tu însuţi nu mai trebuie să faci nimic.
Plăcerea, iubirea, suferinţa, frica se întrepătrund, sunt interconectate.
Trebuie să avem o minte capabilă saă cuprindă întreg universul şi asta este posibil doar când mintea este eliberată de confuzie şi frică.
* * *
BR80T4 - Religie, moarte şi meditaţie
Discuţia Publică 4
Brockwood Park, Anglia
7 Septembrie 1980
Rezumat
Nu există gândire Estică sau Vestică, există doar atât: gândire.
Adevarul nu este al tău sau al meu. Şi nu există nici o cale către acesta.
O minte religioasă nu aparţine nici unei naţionalităţi, nu are credinţe, o asemenea minte s-a îndoit şi s-a întrebat, nu ascultă de ordinele nici unei religii, secte sau guru.
Noi am alungat religia din viaţa noastră. Am fîcut la fel şi cu moartea. Le-am amânat. De ce facem asta acum şi cu adevărul?
De ce trăieşte mintea în timp?
Timpul devine important pentru că îi îngăduim să existe. Dacă nu există timp totul se rezolvă.
Puteţi renunţa instantaneu în timpul vieţii la ataşamentele voastre: la furie, violenţă, lăcomie?
De ce ar trebui să am o anumită poziţie atunci când meditez? De ce ar trebui să practic meditaţia- să ajung unde?
Nu puteti experimenta iluminarea.
Când mintea este absolut tacută, nu există nici o mişcare a gândului, atunci poate veţi vedea ceva; poate există acolo ceva sacru dincolo de cuvinte.
* * *
BR81CPJ2 - Trăind cu moartea
Dialogul 2
Brockwood Park, Anglia
Iunie 1981
Rezumat
Ce este sfârşitul?
Mintea nu poate intra într-o nouă dimensiune dacă există o umbră de aminire.
Dacă mişcarea gândului încetează, conştiinţa aşa cum o ştim noi, nu.
Gândul este inamicul cpmpasiunii.
Care este semnificaţia morţii?
L-am întâlnit pe Buda. El mi-a spus: fii o lumină pentru tine însuţi. Am acum, acest adevăr cu mine, este sămânţa care înfloreşte în mine.Chiar dacă pleacă, sămânţa înfloreşte. Dar ce este foarte important, este sămânţa care a fost plantată acolo prin vigilenţa, conştiinţa şi ascultarea mea. Acea sămânţă va înflori.
Oare am surprns noi, în acest dialog semnificaţia morţii, extraordinara frumuseţe a sfârşitului?
* * *
AM81T1 - Gândul şi timpul sunt rădăcina fricii
Discurs public 1
Amsterdam, Olanda
19 Septembrie 1981
Rezumat
Criza este în conştiinţa noastră ca oameni şi nu în domeniul economic sau politic.
Am fost învăţaţi şi educaţi atât religios cât şi formal, că suntem separaţi, indivizi, că trebuie să ne ocupăm de noi înşine, dar asta este o iluzie pentru că există o conştiinţă comună pentru întreaga umanitate. Noi suntem umanitatea. Nu suntem nişte indivizi separaţi care se luptă pentru ei înşişi.
De ce după ce au trăit pe acest pământ, timp de milioane de ani, oamenii nu au reuşit să rezolve problema relaţiilor dintre ei?
Gândul se naşte din experienţă, cunoaştere şi prin urmare nu este nimic sacru în acesta. El este materialist, ţine de materie, gândire.
Cunoaşterea se află mereu în umbra ignoranţei.
Care este relaţia dintre dorinţă şi voinţă?
Care este rădăcina psihologică, interioară a fricii?
Meditaţia trebuie să înceapă cu ordinea din casă; din relatie, din dorinţe, plăceri, etc.
Compasiunea este eliberarea de regrete.
* * *
AM81T2 - O minte religioasă este o minte care se raportează la fapte
Discurs public 2
Amsterdam, Olanda
20 Septembrie 1981
Rezumat
Putem observa ce înseamnă a trăi şi a muri?
Este posibil ca o persoană să găsească energia şi capacitatea necesară şi să renunţe în timpul vieţii la ataşament în toată agitaţia de care este înconjurată?
De ce oare, din cele mai vechi timpuri, religia a jucat un rol atât de important în viaţa noastră?
O minte religioasă este o minte în care nu există deyordine.
Nu există un sistem sau o practică anume pentru meditaţie ci doar claritatea percepţiei unei minţi care este liberă, care nu se îndreaptă într-o direcţie anume şi care poate observa.
Acolo unde există conflict există separare. Unde există separare nationalist, economică sau socială există conflict. Iar când în interior există separare între observator cel care este martor, cel care experimentează şi ceea ce experimentează, există un conflict.
O minte care practică, se luptă, aşteaptă să fie liniştită nu va fi niciodată aşa.
* * *
OJ82CNM1 - Rădăcinile tulburărilor psihice
Prima discuţie cu doctorii Bohm, Hidley & Sheldrake
Ojai, SUA
16 aprilie 1982
Rezumat
Î: Care este sursa tulburărilor psihice?
Este sinele cel care iniţiază tulburărilor?
Am creat societatea plecând de la anxietatea mea, de la dorinţa mea de securitate personală, de la dorinţa mea de-a avea putere. La fel ca animalul. Este o moştenire biologică. De asemenea, propria mea activitate individualistă a creat această societate.
Oare este posibil să mă eliberez de propria condiţionare ?
Dacă relaţia mea cu viaţa nu este ‚corectă’, oare cum aş putea descoperi ceva care este cu mult mai presus de toate acestea, mai presus de timp, mai presus de gând, mai presus de măsură ?
Oare cunoaşterea mă va transforma ?
Oare există o siguranţă profundă, constantă ?
* * *
OJ82CNM2 - Suferinţa psihologică
A doua discuţie cu doctorii Bohm, Hidley & Sheldrake
Ojai, SUA
17 aprilie 1982
Rezumat
Ce este securitatea ?
Am o imagine despre mine însumi. Sunt un bucătar grozav, un mare savant, un tâmplar grozav, orice. Mi-am clădit acea imagine în sinea mea şi vii tu şi mi-o dezumfli. Şi asta răneşte, imaginea este rănită. Imaginea fiind eu însumi.
Ce este o fiinţă umană ?
Practic nu eşti diferit de mine însumi. Poate că eşti înalt, poate că te-ai născut în Anglia, poate că eu m-am născut în Africa, am pielea întunecată, dar, în profunzime, râul, conţinutul râului este apa. Râul nu este un râu asiatic sau un râu european, este un râu.
Iubirea nu este engleză, americană sau indiană. Agonia nu este a ta sau a mea, este agonie. Dar noi ne identificăm cu agonia – este agonia mea, care nu este a ta.
De ce dorim să ne identificăm cu ceva anume ?
Oare există o cunoaştere de sine care nu înseamnă o acumulare constantă de date privind sinele meu?
* * *
OJ82CNM3 - Nevoia de securitate
A treia discuţie cu doctorii Bohm, Hidley & Sheldrake
Ojai, SUA
17 aprilie 1982
Rezumat
De ce vrem siguranţă?
Oare sunt separat de agonia prin care trec?
Când cineva este înspăimântat, nu există un eu separat de teama în sine.
Întreg conţinutul conştiinţei cuiva este neclar, în dezordine. Nu există nici o parte a lui care să fie clară. Credem că există o parte, care este observatorul, care se separă pe sine de acea dezordine. Observatorul este cel observat
Când se observă dezordinea conştiinţei, acel lucru se poate întâmpla numai atunci când există atenţie deplină. Când există atenţie deplină, confuzia nu mai există. Numai neatenţia este cea care creează problemele..
Dacă ştiu cum să mă citesc, pe mine însumi, nu am nevoie de altcineva care să-mi spună asta. Dar nu am încercat niciodată să citim, în profunzime, propria carte. Vin la tine şi spun, ‚Te rog, ajută-mă să citesc !’ şi atunci totul este pierdut.
Pentru a analiza trebuie să fii liber. Liber de prejudecăţi, de experienţele anterioare, altfel nu poţi analiza. Nu poţi cerceta. A cerceta înseamnă să explorezi, tot mai mult, mai mult, din ce în ce mai departe. Vrei să faci asta, astfel încât să nu facă sinele asta?
* * *
OJ82CNM4 - Ce înseamnă o minte sănătoasă ?
A patra discuţie cu doctorii Bohm, Hidley & Sheldrake
Ojai, SUA
18 aprilie 1982
Rezumat
Ce este analiza şi ce este observarea ?
Atenţia implică o mare grijă, afecţiune, iubire. Nu este numai o atenţie mentală, ci este o atenţie cu întreaga ta fiinţă.
Ai stabilit un fel de relaţie, poate foarte profundă, atunci când există iubire. Poate că te resping, dar tu ai acea responsabilitate a iubirii – nu numai pentru o anumită persoană, ci pentru întreaga omenire.
Ce este un inamic ? Oare există un asemenea lucru numit inamic ?
Eu sunt omenirea. Fiindcă sufăr sau mă bucur, trec prin toate torturile şi la fel faci şi tu. Tu eşti restul omenirii şi ca atare, prin asta ai o mare responsabilitatea pentru ea.
Oare există ceva sacru în viaţă ? Nu ceva creat de gândire şi, apoi, venerat de parcă ar fi sacru, ceea ce este absurd.
Dacă există ceva mai presus de orice, de ce oare creăm simbolul, intermediarul ?
Dacă vreau să aflu dacă există ceva sacru, trebuie să pornesc din imediata mea apropiere. Acel lucru foarte apropiat sunt eu. Oare mă pot elibera singur de teamă, agonie, suferinţă, disperare ? Atunci când există libertate mă pot mişca, pot urca munţii.
Oare tăcerea minţii este o formă de atenţie ? Ce înseamnă o minte sănătoasă ?
* * *
BR82CPJ1 - Cum poate cineva cercetea sursa vieţii?
Dialogul 1
Brockwood Park, Anglia
21 Iunie 1982
Rezumat
Care este sursa existenţei, a vieţii, a tuturor acţiunilor?
Cum aborează mintea ceva ce nu ştie dar vrea să studieze, ceva care cere o subtilitate intensă, o ordine temeinică ?
De ce nu se simte omnul responsabil pentru războaie, cruzime, lucrurile teribile care se întâmplă în lume?
Fiinţele umane au creat o mare dezodrine în interiorul lor şi deci şi în exterior. Cum ajunge cineva să înţeleagă, să fie conştient de originea dezordinii?
Care este starea de acţiune care se naşte din atenţia totală?
Este nevoie să trec prin toate astea pentru a îmi observa recţiile, rărpunsurile, relaţiile-intime sau nu- cu ceilalţi?
Orice persoană care este atenţa, vrea să audă, care spune “Trebuie să găsesc sursa vieţii” şi care caută cu pasiune, nu doar uneori, Acela va asculta. Nu pe mine-va asculta pur şi simplu. Este în aer.
* * *
BR82CPJ2 - Putem trăi fără povara miilor de zile trecute?
Dialogul 2
Brockwood Park, Anglia
23 Iunie 1982
Rezumat
Este posibil să ne păstrăm o minte tânără şi totuşi veche?
Ce este conştiinţa?
Când suferinţa încetează, creierul nu caută o existent viitoare în paradis.
Este posibil să renunţ la întregul conţinut al conştiinţei mele, umane, care s-a format timp de milenii?
Se poate elibera creierul de propria sclavie?
Este posibil să privim viaţa ca un întreg, fără fragmentări?
* * *
BR83CB1 - Există acţiune care sa nu fie influenţată de gând?
Prima conversaţie cu David Bohm
Parcul Brockwod, GB
18 Iunie 1983
Rezumat
Î: Care este viitorul omului?
Toate problemele cu care se confruntă acum umanitatea, psihologice şi nu numai sunt rezultatul gândului.
Noi urmăm acelaşi tipar ca gândul. Gândul nu va rezolva vreodată problemele noastre.
‘Eu-l’ este o structură creată de gând. El este conştiinţa mea, numele meu, forma şi experienţele.
Există o conştiinţă a umanităţii sau una individuală?
Acţiunea care rezultă din gândul limitat conduce inevitabil la conflict.
Separarea geografică şi religioasă a umanităţii a creat haos în lume.
‘Eu-l’ este o entitate care separă.
De ce există separare?
* * *
BR83CB2 - Există o evoluţie a conştinţei?
A doua conversaţie cu David Bohm
Parcul Brockwod, GB
20 Iunie 1983
Rezumat
Se poate schimba conŞtiinţa umană în timp?
Creierul este condiţionat fizic, chimic?
Este sinele centrul condiţionării psihologice?
Condiţionarea care determină sinele crează multe probleme.
Se poate schimba condiţionarea celulelor creierului?
Atâta timp cât creierul este condiţionat relaţia sa cu mintea este limitată.
Este creierul un instrument al minţii atunci când nu este condiţionat?
Un creier tăcut se mai află în relaţie cu mintea?
Este inteligenţa diferită de percepţie? Acţiunea percepţiei este inteligenţă?
* * *
BR83CPJ1 - Ce anume va produce o schimbare în creier?
Dialogul 1
Brockwood Park, Anglia
24 Iunie 1983
Rezumat
Există doar gînd, care nu este Estic sau Vestic. Expresia gîndului poate fi diferită în India şi în Vest dar este totuşi un process al gândului.
Ce va produce o schimbare în creierul uman?
Ce va determina oamenii să renunţe la modul în care se comportă? Ce va schimba aceasta groaznică brutalitate? Cine va schimba asta?
Fiul meu a murit, acesta este un fapt. Nu pot schimba acest fapt; el nu mai este. Sună crud dar el nu mai este. Dar eu îl port cu mine tot timpul. Creierul îl poartă ca pe o amintire şi el este mereu acolo. Nu spun “El nu mai este, acesta este un fapt” ci trăiesc prin amintiri, şi asta este un lucru mortal. Amintirile nu sunt realitate.
Înţelegerea este absenţa totală a mişcării gândului- ca şi timpul, amintirea şi gândul.
Suntem oare conştienţi cĂ suntem prizonierii propriilor fantezii, imaginaţii, concluzii şi idei?
Cum susţineţi o mişcare a energiei care nu este disipată de gând, de orice fel de activitate?
* * *
BR83CPJ2 - De ce ne este frică să fim nimic?
Dialogul 2
Bockwood Park, Anglia
25 Iunie 1983
Rezumat
Este, sau poate fi în creierul uman un spaţiu fără sfârşit, o eternitate în afara timpului?
Mintea este o dimensiue total diferită care nu are legătură cu gândul. Creierul, acea parte a creierului care a funcţionat ca instrument al gândului, acel creier a fost condiţionat. Atâta vreme cât acea parte a creierului rămâne în acea stare nu există comunicare cu mintea.
Înţelegerea este posibilă doar atunci când încetează gândul şi mintea.
Dacă există un sunet verbal, eu nu ascult, înţeleg doar cuvintele. Dar tu vrei să îmi transmit mai mult decât cuvintele.
Psihicul este o aglomerare de aminitir şi acestea sunt moarte. Ele acţionează, funcţionează, dar sunt rezultatul experienţelor trecute. Eu sunt mişcarea aminitirilor. Dacă înţeleg asta, nu mai există nimic. Eu nu exist.
Sfârşitul mişcării care este psihicul, care este timp-gând, sfârşitul înseamnă a nu fi nimic. Atunci nimicul conţine întregul univers- nu micile mele frici, anxietăţi, probleme, regret. În fond, nimic înseamnă întreaga lume a compasiunii.
* * *
Copyright ©1980 Krishnamurti Foundation Trust Ltd.