Krishnamurti Subtitles home


BR76CTM0 - Introduction to 'The transformation of man' series



0:09 Q: Am dori să ştim cât mai multe despre dvs... înainte de a începe aceste dialoguri. Aş vrea să ne spuneţi... unde suntem şi cine sunteţi... şi cum aţi ajuns să luaţi parte... la aceste lecţii cu Dl.Krishnamurti.
0:28 B: Suntem în Anglia, în Hampshire în Brokwood Park... Eu sunt David Bohm, sunt profesor de fizică teoretică... la Universitatea din Londra. Despre cum am ajuns să particp aici... Cred că este mai bine să vă spun câte ceva despre munca mea... despre faptul că în studiile mele de fizică teoretică... am fost mereu interesat de ceea ce numim... întrebări semnificative.. natura timpului, spaţiul şi materia... cauzalitatea, este ce este dincolo de acestea, ce este universal. Şi am aflat că... puţini fizicieni sunt interesaţi de asta.. deşi am căutat. Când am ajuns în 1957 în Bristol... am găsit o librărie foarte bună... unde obişnuiam să merg cu soţia... şi devenind interesaţi de filozofie şi religie... am găsit o carte a Dl.Krishnamurti.... numită Prima şi ultima libertate, pe care am citit-o. Mi s-a părut foarte interesantă... pentru că aborda subiectul observator şi observat. Întrebarea este foarte importantă în fizica teoretică şi în teoria cuantică.. Heisenberg a pus-o în evidenţă prin efectul observatorului.. asupra particulelor studiate. Au apărut şi alte întrebări.. şi m-a interesat subiectul. Am citit multe cărţi ale Dl. Krishnamurti.. am scris editorilor ca să aflu cum pot lua legătura cu el şi în final am reuşit... să ajung la Fundaţia Krishnamurti din Anglia... iar ei mi-au spus că va veni să vorbească... era prin 1960 sau '61 nu mai ştiu exact... şi mi-am propus să ajung şi eu. În timp ce ascultam discursul... Am trimis o altă scrisoare Fundaţiei... spunând că aş vrea să vorbim personal.. eu si Dl.Krishnamurti... iar ei au stabilit o dată. Ne-am întâlnit şi am vorbit. Cred că i-am spus şi despre ideile mele din fizică... iar el le-a apreciat. Iar apoi în ficare an.... când venea în Londra ne întâlneam.. o dată sau de două ori... Apoi am început să merg în Elveţia la Saanen... unde ne-am întâlnit mai des. Iar prin '66 sau '67 ne-am gândit... să înfiinţăm o şcoală... împreună... iar şcoala... a fost înfiinţată aici în Brockwood Park... iar eu am venit aici constant. Sunt membru de onoare al Fundaţiei... care răspunde de şcoală.. şi am vorbit cu oamenii... şi m-am implicat. Şi am vorbit despre întrebările care apăreau. Asta explică modul cum am ajuns aici.
3:36 Q: Dl. Shaibnberg. Am vrea să ştim câte ceva despre dvs.
3:41 S: Sunt psihiatru în New York. Am ajuns să mă gândesc la cele spuse de Krishnamurti
3:54 prin 1949 sau '48 când aveam..
4:01 câţi ani? Cam 18 sau 19. Şi datorită unei conjuncturi favorabile de evenimente... datorate în mare parte tatălui meu... care pe atunci îl citea pe Dl. Krishnamurti. Şi mai eram interesat de teoriile psihanalitice ale lui Karen Horney... şi ale lui Harold Kelman... care erau asemănătoare... Mi se părea pe atunci... că există ceva acolo... interesant... că observatorul este cel observat. Care era sensul sau sentimentul... dacă pot spune aşa.. era un fel de intuiţie.. că aceasta era direcţia... spre care doream să mă îndrept. Am mers apoi la colegiu, la şcoala medicală... am devenit psihiatru, neurolog... psihanalist. Am experimentat multe. Şi l-am citit pe Krishnamurti... şi încă mă gândesc la asta... încerc să înţeleg diferenţa dintre... ce spunea el şi psihiatria din Vest... sau ceea ce aceasta din urmă dorea să spună. Însă doar recent, în ultimii cinci sau şase ani... am început să simt că înţeleg cum pot folosi asta în munca mea. Întâlnirile cu Dl. Bohm mi-au stimulat... găndirea şi am început să simt... că acolo există ceva .. legat de modul cum gândim în psihiatrie... adică despre toate teoriile despre fragmentare.. şi relaţia dintre fragmentări... şi că multe nu beneficiază de înţelegerea acţiunii holistice.. sau holisticul care dă naştere fragmentării. Şi foarte adesea mi s-a părut.. că cele mai multe teorii pe care le avem... analizează şi separă şi fac bucăţi... şi studiază fiecare problemă... pe care ne-o prezintă pacienţii. Şi iar mă alătur la ce a spus Dl.Bohm... că nu am avut în psihaitrie...- iar munca Dl.Krishnamurti... m-a ajutat să înţeleg... -relatia dintre observator şi observat situaţia doctor-pacient care este foarte importantă... şi ca teoriile pe care le-am creat... sunt parte a problemei noastre... că suntem separaţi ca oameni... că teoriile fragementate reprezintă fragmente... şi apoi denumim ce trebuie să tratăm. Asta pare să fie problema de bază... care cred că se va vedea în aceste dialoguri... deoarece am discutat adesea cu Dl.Krishnamurti ... şi am înţeles că trebuie să abordăm... problema separării.
7:23 Q:Dl.Krishnamurti... Ce putem învăţa din aceste dialoguri? Cum putem folosi această experienţă?
7:36 K: Depinde cât de serioşi suntem. Serioşi în sensul de... cât de profund analizăm întrebările... adică viaţa noastră. Nu discutăm teoretic... nu avem ipoteze abstracte... ne confruntăm cu realitatea.... viaţa de zi cu zi a oamenilor... indiferent unde trăiesc aceştia, în India sau aici.. în America sau în altă parte. Ne confruntăm cu fapte reale... frică, plăcere, regret, moarte... şi dacă există ceva sacru în această viaţă. Pentru că dacă nu găsim ceva real... ceva adevărat.... viaţa nu are sens. Deci, dacă sunteţi determinaţi... să cercetaţi cu grijă aceste lucruri... cu atenţie, cu grijă... atunci este folositor. Trebuie însă să fiţi foarte, foarte serioşi. Trebuie să fiţi corecţi în viaţă... în fiecare zi.... Şi dacă apoi, veţi asculta cu grijă, atenţie.... cu afecţiune, fără să acceptaţi sau să respingeţi... pentru că asta poate face oricine... dar dacă vreţi să ştiţi cum să trăiţi mai bine... cum pot avea oamenii relaţii corecte... ar trebui cred să împărtăşiţi total... cele discutate... sau să discutaţi despre ce am vorbit în ultimele cinci zile.