Krishnamurti Subtitles

O tranformare care aduce libertate

Brockwood Park - 28 August 1976

Public Talk 1



0:20 Despre ce să discutăm
în această dimineață?
  
0:31 Aș vrea să discutăm împreună,
dacă se poate,
  
0:43 despre o problemă foarte serioasă
referitoare la producerea
  
0:52 unei transformări profunde a omului,
a ființei umane.
  
0:58 Despre acest aspect aș vrea
să discutăm și să împărtășim.
  
1:08 Dacă este cu adevărat posibil
pentru om,
  
1:13 pentru ființa umană, care reprezintă
întreaga lume
  
1:20 - fiecare ființă umană este
lumea în întregul ei -
  
1:27 poate această entitate umană suporta
o transformare adâncă, profundă,
  
1:35 nu schimbări superficiale,
nu o trecere de la o captivitate la alta,
  
1:44 sau de la un sistem la altul,
 
1:47 sau de la un guru la altul,
sau de la o credință la alta,
  
1:51 ci să aibă o transformare profundă
care implică
  
2:04 libertate totală față de toate credințele,
 
2:10 față de toate idealurile,
față de toate contradicțiile
  
2:19 din acțiunile noastre,
din viața de zi cu zi?
  
2:24 Poate fi făcut acest lucru
fără niciun fel de efort,
  
2:34 fără o luptă între contradicții?
 
2:38 Aceasta este problema
și aceasta este întrebarea
  
2:42 pe care ar trebui să le discutăm
împreună,
  
2:44 pe parcursul acestor patru conversații
și două discuții.
  
2:53 Eu simt că atunci când o ființă umană
se schimbă în mod radical,
  
2:59 ea influențează întreaga
conștiință a lumii
  
3:11 pentru că lumea ești tu
și tu ești lumea, în mod fundamental.
  
3:20 Poți avea maniere diferite,
haine diferite,
  
3:27 rasă diferită, gusturi diferite,
 
3:33 dar, în mod profund și esențial,
oriunde te duci
  
3:39 - fie în Orientul Îndepărtat sau
Apropiat, fie aici sau în America -
  
3:44 oamenii sunt, în esență, la fel:
 
3:47 suferă, au anxietăți foarte mari,
probleme mari,
  
3:55 probleme în relații, probleme
legate de război, de naționalitate
  
4:01 - suferințe mari.
 
4:04 Așadar, în mod fundamental și esențial,
fiecare om este celălalt.
  
4:14 Cred că aceasta nu este o teorie,
un concept, o ipoteză,
  
4:23 ci o realitate.
 
4:27 Este foarte important să înțelegem,
 
4:31 nu la nivel intelectual sau verbal,
 
4:34 ci să simțim cu adevărat această
realitate, adevărul ei
  
4:46 - că noi suntem, în esență, aceeași
oriunde am trăi în această lume,
  
4:54 pentru că, indiferent unde trăim, fundamentul nostru, existența
noastră se bazează pe
  
5:04 relații, conflict, confuzie,
durere, neliniște,
  
5:15 frici adânci și dureri profunde.
 
5:23 Cred că aceasta este o realitate,
 
5:26 nu doar ceea ce aș vrea eu să cred,
 
5:31 sau ce aș vrea să vă fac
pe voi să credeți.
  
5:36 Atunci însă când cunoaștem acest adevăr,
nu doar ca o concluzie,
  
5:43 nu ca un lucru dedus intelectual și
în care apoi credem,
  
5:50 ci ca o realitate evidentă.
 
5:55 Așadar, tu ești lumea
și lumea ești tu.
  
6:03 Și dacă are loc o schimbare radicală la
nivelul conștiinței,
  
6:10 atunci aceasta afectează întreaga
umanitate.
  
6:19 Putem continua din acest punct?
 
6:27 Vă rog, aceasta nu este o discuție
intelectuală
  
6:34 - indiferent ce ar însemna acest cuvânt -
 
6:39 și nici o formă de distracție.
 
6:47 Suntem oameni destul de serioși, sper eu,
 
6:55 și observăm cum este lumea,
 
6:59 ce se întâmplă cu ea,
atât la exterior, cât și în interior,
  
7:03 - confuzia, războaiele, cruzimea
și câte și mai câte,
  
7:10 încât suntem în stare să
producem o schimbare profundă,
  
7:16 care este absolut necesară și
foarte importantă.
  
7:22 Mie mi se pare că marea noastră problemă
sau grija noastră cea mai mare
  
7:31 este dacă este posibil să producem
o schimbare radicală în ființa umană.
  
7:43 Pentru că suntem condiționați
de istorie, de religie,
  
7:53 de cultura în care trăim,
 
7:57 conștiința noastră este îngrădită,
limitată,
  
8:08 și vorbim despre conținutul acestei
conștiințe
  
8:13 și despre schimbarea acestui conținut.
 
8:19 Conținutul este ceea ce formează
conștiința.
  
8:25 Nu-i așa? Corect?
 
8:29 Vă rog, chiar dacă eu sunt cel care
exprimă aceste lucruri ca vorbitor,
  
8:37 noi împărtășim aceste idei.
 
8:46 Nu facem propagandă.
 
8:50 nu încercăm să vă convingem
de nimic,
  
8:55 pentru că nu suntem o autoritate
sau un guru.
  
9:02 Pentru mine, este o inepție
ca în domeniul spiritual
  
9:09 să existe vreun fel de autoritate.
 
9:17 Autoritatea produce teamă,
conformism,
  
9:22 a accepta că o persoană știe,
iar alta nu știe.
  
9:30 Când cineva spune însă „Eu știu”,
 
9:32 puteți fi siguri că nu știe.
 
9:37 Așadar, ne punem împreună
această întrebare,
  
9:43 nu verbal, nu teoretic,
ci în mod real,
  
9:51 în viețile noastre, observându-ne pe noi,
 
9:56 devenind conștienți de faptele noastre,
 
9:59 de modul nostru de gândire, de comportamentul
și de convingerile noastre.
  
10:07 Ne preocupă așadar această
transformare radicală
  
10:13 a conținutului conștiinței noastre.
 
10:19 Conștiința noastră este formată
din acele lucruri
  
10:24 adunate de om de-a lungul
multor secole de existență:
  
10:32 - idei, convingeri, temeri, plăceri,
 
10:39 suferința imensă și frica
de moarte, cu tot ce înseamnă ea,
  
10:47 în care este inclusă cunoașterea,
ceea ce se cunoaște,
  
10:52 precum și speranța de a descoperi
ce se află dincolo de cunoscut.
  
10:58 Toate acestea se află
în conștiința noastră.
  
11:04 Sper că nu vă deranjează muștele.
 
11:09 Oricum, se pare că toate vin la mine.
 
11:20 Vă rog, așadar, suntem aici
ca să cercetăm împreună
  
11:26 conținutul conștiinței noastre,
asta sunteți voi, voi sunteți conștiința,
  
11:36 și în această cercetare,
vom descoperi,
  
11:44 dacă acest lucru este cu adevărat posibil,
 
11:48 natura și structura acestei conștiințe,
 
11:57 conținutul conștiinței,
 
12:02 și dacă este posibil să golim
conștiința de acest conținut
  
12:10 și să ajungem poate într-o
cu totul altă dimensiune.
  
12:17 Asta ne propunem să facem
 
12:22 în aceste patru conferințe și
două discuții.
  
12:30 Nu e vorba doar să-l ascultați
pe cel care vorbește,
  
12:36 ci să fiți alături de el
cercetând propria conștiință,
  
12:45 convingerile voastre, ideile,
fricile, plăcerile
  
12:51 și toate suferințele prin care
trec oamenii.
  
12:58 Așadar, este mai mult
responsabilitatea voastră
  
13:06 Dacă sunteți serioși și vreți
să discutăm aceste aspecte,
  
13:10 le vom discuta împreună.
 
13:11 Dacă nu sunteți serioși,
 
13:14 dacă nu vreți să cercetați
toată această suferință umană
  
13:17 și dacă este posibil ca
să se sfârșească,
  
13:19 atunci vă rog să plecați!
Ați înțeles? Plecați!
  
13:25 Nu merită să vă consumați
timpul și energia.
  
13:32 Așadar, vom cerceta împreună,
vom explora,
  
13:39 iar pentru a explora, e nevoie
de libertate.
  
13:45 E necesar, nu-i așa?
 
13:47 Dacă vreți să cercetați ceva,
 
13:50 nu puteți aduce toate
prejudecățile voastre,
  
13:55 toate convingerile, dogmele și tot ce
ține de ele, ori speranțe
  
13:59 pentru că toate acestea
vă vor împiedica să explorați.
  
14:04 Așadar, primul lucru
 
14:07 - și poate că acest prim pas este
și ultimul pas -
  
14:10 este că trebuie să existe libertate
pentru a cerceta.
  
14:17 Așadar, vă rog, ne punem întrebări
în acest proces de cercetare,
  
14:25 iar pentru asta e nevoie să fim liberi
ca să căutăm,
  
14:32 liberi ca să observăm.
 
14:35 Este imposibil de observat
dacă puteți face asta
  
14:41 dacă începeți să cercetați
având în minte concluzii anterioare
  
14:50 sau ceea ce doriți să fie.
 
14:54 Trebuie să existe așadar libertate
pentru a cerceta.
  
14:58 Sper că suntem cu toții
de acord cu asta.
  
15:02 Putem continua?
 
15:09 Așadar, prima întrebare: într-o cercetare,
este cercetătorul, omul, entitatea
  
15:18 diferit(ă)
de ceea ce cercetează?
  
15:23 Înțelegeți întrebarea?
 
15:30 Vreau să mă cercetez pe mine însumi,
conștiința mea.
  
15:36 Vreau să observ conținutul
acestei conștiințe.
  
15:41 Vreau să fiu familiar cu toate
devierile viclene,
  
15:49 cu toate ideile, gândurile,
credințele, dogmele.
  
15:55 Vreau să le cercetez.
 
16:00 Este observatorul diferit de
ceea ce observă?
  
16:07 Aceasta este o întrebare foarte
importantă pe care trebuie să o rezolvați,
  
16:14 altfel, nu ne vom putea înțelege.
 
16:23 Ați înțeles?
 
16:24 Sper că sunt clar. Așa este?
 
16:30 Așadar, vreau să îmi observ frica.
 
16:42 Sau vreau să observ de ce am
nenumărate credințe,
  
16:47 concluzii, prejudecăți,
 
16:52 iar, în procesul cercetării,
 
16:55 este entitatea care cercetează
 
16:58 diferită de ceea ce ea cercetează?
 
17:05 Înțelegeți întrebarea mea?
 
17:10 Sunt eu diferit față de conținutul
conștiinței mele?
  
17:18 Înțelegeți?
Este aceasta o mistificare?
  
17:23 Î: Vreți să spuneți „diferit” sau
„detașat”?
  
17:25 K: Vom discuta acest aspect imediat.
Vă rog, puneți întrebarea puțin mai târziu.
  
17:35 Dacă sunt diferit de aspectul pe care
îl observ în mine însumi,
  
17:42 atunci există o separare între mine
și acel aspect pe care îl cercetez.
  
17:49 Corect?
 
17:54 Când există separare între
mine și ceea ce cercetez,
  
18:00 atunci există conflict.
 
18:04 Atunci încerc să îl elimin,
să îl controlez sau să fug de el,
  
18:09 ori încerc să îmi doresc să îl schimb.
 
18:13 Dar dacă observatorul este observatul
(ceea ce observă),
  
18:19 atunci apare o acțiune total diferită
care se manifestă.
  
18:25 Este oarecum clar?
 
18:32 Î: Prin gândire, vreți să spuneți că
observatorul este observatul?
  
18:36 K: Vom aborda acest aspect
puțin mai târziu.
  
18:43 Observ furia din mine însumi.
Sunt furios.
  
18:52 Este această furie diferită de „mine” care
sunt observatorul acestei furii?
  
19:02 Eu sunt acea furie, într-adevăr? Corect?
 
19:07 Eu nu sunt diferit de acea furie
 
19:14 Pot continua? Observați.
 
19:19 Sau sunt lacom, invidios.
 
19:22 Este acea invidie diferită de „mine”,
de cel care observă
  
19:29 acea reacție pe care o numesc „invidie”?
 
19:33 Sau eu sunt această „invidie” ?
Eu nu sunt diferit de acea invidie.
  
19:44 Sau să luăm gelozia: acel sentiment pe
care noi îl numim „gelozie”,
  
19:54 este ea diferită de „mine”,
cel care o observă?
  
19:58 Sau acea gelozie este „eu”?
Mă urmăriți?
  
20:04 Așadar, când observ,
 
20:09 există o sciziune între observator
și observat?
  
20:19 Am descifrat misterul acesta?
 
20:27 Înțelegeți întrebarea mea?
 
20:32 Suntem împreună în această discuție
sau vorbesc doar pentru mine?
  
20:39 Pentru că acest aspect este
foarte important, chiar de la început.
  
20:46 Pentru că noi suntem condiționați de
această sciziune/ divizare
  
20:53 între „eu” diferit de ceea ce
eu observ.
  
21:01 Suntem condiționați de acest conflict
al sciziunii/ divizării.
  
21:09 Suntem condiționați
fie să îl reprimăm,
  
21:16 fie să îl analizăm sau să fugim de el.
 
21:24 Corect?
 
21:26 Deci, noi suntem educați, condiționați
să acceptăm această divizare
  
21:34 între „mine” ca fiind diferit
de ceea ce observ
  
21:39 și, prin urmare, să creăm un conflict
 
21:44 între „mine” și ceea ce observ.
 
21:49 Și când ne uităm foarte, foarte adânc
 
21:55 - nu foarte adânc,
e chiar simplu -
  
21:59 putem vedea că observatorul
este observatul,
  
22:06 astfel eliminăm întreg conflictul.
 
22:16 Deci, noi privim, observăm
conștiința noastră -
  
22:22 conținutul ei,
care înseamnă atașamentele noastre
  
22:27 - indiferent dacă sunt pentru o casă,
mobilier sau o persoană,
  
22:30 sau pentru o idee și așa mai departe.
 
22:35 Când observi atașamentul,
 
22:39 este observatorul diferit de ceea
ce el se simte atașat?
  
22:51 Cineva este atașat de o idee.
 
22:59 Acea idee este creată de gândire,
 
23:06 gândirea care își spune sieși:
”eu observ ceea ce este”,
  
23:11 dar eu pot schimba „ceea ce este” prin
a avea un ideal,
  
23:17 prin atingerea acestui ideal
și prin depășirea a „ceea ce este”.
  
23:26 Prin aceasta trecem cu toții.
 
23:30 Astfel încât idealul este o evadare
din „ceea ce este”.
  
23:38 Nu?
 
23:43 Și, de asemenea, noi nu știm
ce să facem cu „ceea ce este”,
  
23:47 de aceea încercăm să creăm o idee
care este în opoziție față de „ceea ce este”
  
23:53 și sperăm, prin urmare, ca printr-o
pârghie să eliminăm „ceea ce este”.
  
23:59 Urmăriți ce spun?
 
24:08 Suntem împreună sau eu sunt...?
Oarecum.
  
24:14 Așadar, este foarte important
când ne observăm pe noi înșine,
  
24:23 ceea ce este conștiința noastră
cu tot conținutul ei,
  
24:28 dacă observatorul este diferit de
ceea ce el observă.
  
24:35 Dacă este diferit,
atunci apare sciziune/ divizare.
  
24:41 Iar acea divizare cauzează conflict.
 
24:45 - hinduși, musulmani,
evrei, arabi,
  
24:48 știți dumneavoastră,
întreaga divizare a lumii.
  
24:52 Așadar, unde există divizare,
trebuie să existe conflict.
  
24:58 Aceasta este legea.
 
25:02 Deci, cineva observă
atunci când examinează,
  
25:11 explorează
conținutul conștiinței,
  
25:16 că observatorul este observatul.
Corect?
  
25:23 Frica din conștiință este
frica mea,
  
25:29 pentru că eu sunt acea conștiință,
 
25:32 este o parte din mine căreia
îi este frică. Corect?
  
25:37 Haideți!
 
25:45 Vedeți, noi gândim prin această
divizare
  
25:55 - observatorul care este diferit
de observat -
  
25:59 noi credem că acest conflict este necesar
pentru a depăși ceea ce este observat.
  
26:09 Noi ne-am obișnuit cu acest conflict.
 
26:11 Este parte a tradiției noastre,
a educației noastre, a culturii noastre.
  
26:17 Și noi spunem ceva total
diferit,
  
26:21 în consecință, nu există
comunicare reală.
  
26:33 Dacă observatorul este observatul,
ce se întâmplă?
  
26:38 Înțelegeți?
 
26:45 Sunt atașat de ceva,
 
26:51 de o persoană, de o idee,
de o credință, de o casă,
  
26:54 de una sau de alta
- sunt atașat -
  
27:00 iar în acel atașament descopăr
că există frică.
  
27:08 Aș putea pierde,
persoana ar putea să mă părăsească,
  
27:15 așa că țin acea persoană sau acel lucru
mult mai aproape de mine.
  
27:26 Astfel, conflictul continuă,
nu-i așa?
  
27:35 Iar noi suntem obișnuiți
cu acest conflict,
  
27:38 face parte din tradiția noastră,
din educația noastră,
  
27:43 și spunem
 
28:16 că divizarea este iluzorie,
 
28:23 nu este reală.
 
28:26 Ceea ce este real este observatorul,
persoana care simte supărare,
  
28:35 sentimentul nu este diferit de
el însuși, el este sentimentul.
  
28:40 Atunci ce se întâmplă?
Mă urmăriți?
  
28:47 Înainte noi credeam că, luptând împotriva
furiei, prin reprimare,
  
28:54 prin raționalizare, prin analiză, vom
depăși furia.
  
29:02 Corect?
 
29:04 Adică există o divizare între „mine”
 
29:07 și sentimentul care este diferit.
 
29:11 Mă întreb...
Haideți, este destul de simplu.
  
29:16 Deci, ce este important este să eliminăm
tot conflictul din observare,
  
29:29 apoi putem merge dincolo de
„ceea ce este”.
  
29:34 Dar atâta timp cât suntem în conflict
cu „ceea ce este”,
  
29:37 suntem condiționați de „ceea ce este”.
 
29:47 Așadar, observatorul este observatul,
 
29:52 gânditorul este gândul,
experimentatorul este experimentul,
  
30:03 și când aceasta devine adevăr,
acela este adevărul,
  
30:08 atunci ne putem observa conștiința,
într-un alt mod,
  
30:16 nu ca o entitate care este diferită
de ceea ce vede.
  
30:23 Corect?
 
30:25 Așadar, ce se află în conștiința noastră,
care sunt acele trei lucruri importante
  
30:33 care adună atâta energie și importanță?
 
30:45 Una dintre ele este frica. Corect?
 
30:50 Apoi, este plăcerea. Apoi, este suferința.
 
30:57 Acestea sunt cele trei elemente
principale din conștiința noastră.
  
31:02 Corect?
 
31:06 Frica, plăcerea, suferința,
 
31:15 cu toate ramificațiile și
transformările lor,
  
31:18 toate felurile de frică,
felurile de plăcere,
  
31:24 multiplele schimbări ale suferinței.
 
31:29 Așadar, mai întâi, haideți
să examinăm frica - de acord? -
  
31:38 care este parte a conștiinței noastre,
care parte din voi înșivă.
  
31:46 Este foarte important cum
observi frica.
  
31:53 Dacă o observi ca fiind o entitate
separată de frică,
  
31:58 sau o observi ca pe o parte
din tine însuți.
  
32:04 Tu ești acea frică.
 
32:08 Așadar, cum observi acea frică?
 
32:14 Înțelegeți întrebarea mea?
 
32:17 Unii dintre voi?
 
32:25 Vă preocupă acest lucru în mod serios?
 
32:30 Înseamnă să te eliberezi de frică?
 
32:36 Nu doar anumite forme de frică,
 
32:42 ci să fii eliberat, complet și
în totalitate, de fricile psihologice,
  
32:51 altfel, suntem sclavi,
 
32:55 altfel, trăim în întuneric,
suntem paralizați.
  
33:02 Deci, e foarte important
 
33:05 atunci când vorbim despre
transformarea omului
  
33:08 să înțelegem și să fim eliberați de frică,
 
33:15 nu numai de fricile psihologice,
 
33:20 iar când înțelegem fricile psihologice,
 
33:24 fricile biologice pot fi abordate
într-un mod diferit
  
33:31 - frici fiziologice.
 
33:33 Așadar, abordăm mai întâi
fricile psihologice
  
33:39 - frica de a pierde un serviciu,
frica de a pierde ceva -
  
33:44 oh, numai Dumnezeu știe
câte sunt -
  
33:50 frica de a pierde o persoană
pe care credeți că o iubiți,
  
33:55 frica de a nu fi iubit,
frica de singurătate,
  
34:03 - ne este frică de atât de multe lucruri -
 
34:05 de la frica de întuneric și lumină la
fricile ciudate, nevrotice pe care le avem
  
34:14 în atât de multe forme.
 
34:20 Acum, cum se poate cineva
elibera de frică?
  
34:26 Înțelegeți întrebarea mea?
 
34:28 Pentru că este foarte important
 
34:31 dacă vreți să produceți
o schimbare profundă
  
34:36 a minții umane,
a conștiinței,
  
34:39 trebuie să fii total și complet
eliberat
  
34:43 de fricile psihologice.
 
34:52 Așadar, ce este frica?
 
34:57 Frica de ceva? Corect?
 
35:02 Este această frică doar un cuvânt?
 
35:10 Înțelegeți?
 
35:13 Văd că nu prea.
Trebuie să abordez problema altfel.
  
35:19 Cuiva îi este frică de ceva
 
35:27 - cuvântul a creat frica
 
35:31 sau frica există separat de cuvânt?
 
35:36 Vă rog, e foarte important
să înțelegeți acest lucru.
  
35:43 Noi suntem obișnuiți cu
implicațiile cuvintelor,
  
35:49 cu reacțiile la cuvinte.
 
35:53 „Moartea” este un lucru îngrozitor”
 
35:58 Astfel, în același mod,
cuvântul creează frica
  
36:07 sau frica există independent de cuvânt?
 
36:19 Ce părere aveți?
 
36:26 Ați înțeles întrebarea mea?
Nu ați înțeles întrebarea.
  
36:33 Mi-e frică. Este o reacție.
 
36:41 Mi-e frică să îmi pierd reputația.
Asta e o idee bună!
  
36:51 Altfel, nu ați fi aici cu toții.
 
36:56 Mi-e frică să nu o pierd.
 
37:02 Frica e aici,
 
37:04 iar această frică este cauzată de ideea
că mi-aș putea pierde reputația.
  
37:16 Așa că vreau să înțeleg întreaga
problematică legată de frică,
  
37:22 nu doar un aspect al fricii,
 
37:24 ci întreaga structură și natură a fricii,
imensitatea fricii.
  
37:33 Acum, îmi spun mie însumi:
 
37:38 „Este frica creată de ideea că
mi-aș putea pierde reputația”
  
37:49 și, în consecință, mi-e frică,
 
37:55 este această frică produsă
de o idee?
  
38:04 Este ideea doar un cuvânt?
 
38:10 Mă urmăriți?
 
38:13 Așadar, a creat cuvântul
„reputație” frica
  
38:24 și există frică fără cuvânt,
 
38:30 fără ideea că mi-aș putea pierde
reputația?
  
38:35 Există frica din cauza unor
cuvinte și idei
  
38:47 sau frica există separat de acest cuvinte,
idei, consecințe?
  
38:59 Există frica prin ea însăși?
 
39:05 Sau ea este o structură de cuvinte,
idei și timp?
  
39:12 Înțelegeți?
 
39:16 Haideți, vă rog!
 
39:19 Î: Cred că este așa, dar uneori cred
că frica apare
  
39:26 automat, deși a fost exprimată în cuvinte.
 
39:31 K: Da, frica există acolo unde există
cuvinte, idei și timp,
  
39:44 timpul fiind mâine, separat de ieri.
 
39:49 Mă urmăriți? Timpul, cuvintele,
ideile produc sentimentul de frică.
  
39:58 Acum, îmi spun mie însumi: „
Dacă nu ar fi fost timp,
  
40:01 nu ar fi fost niciun cuvânt,
nici o sumedenie de concluzii și idei,
  
40:05 ar fi existat frica?
 
40:09 Înțelegeți ce spun?
 
40:13 Deci, poate fi mintea eliberată de
timp, idee și cuvânt?
  
40:29 Dacă nu este capabilă să se elibereze,
atunci frica va exista.
  
40:40 Așa că că trebuie să examineaz
 
40:42 de ce mintea sau întregul proces de
de gândire este captiv în cuvinte
  
40:51 - cuvinte, idei, concluzii
și tot restul.
  
40:54 Așadar, trebuie să abordez
întrebarea despre ce este gândirea.
  
41:02 Înțelegeți?
 
41:03 Am început prin a căuta care este
natura fricii,
  
41:08 de ce oamenii sunt captivi în această
imensă structură a fricii
  
41:16 și aparent ființele umane nu sunt capabile
să se elibereze de frică.
  
41:21 Ca să scape de ea,
oamenii au analizat-o,
  
41:24 au încercat tot felul de lucruri
pentru a scăpa, dar ea a continuat.
  
41:30 Așadar, noi chestionăm
 
41:33 care este natura și structura
acestei frici.
  
41:38 Este ea rezultatul gândirii asupra
timpului,
  
41:45 asupra a ce se poate întâmpla,
 
41:49 sperând că nu se va întâmpla,
care este trecerea timpului,
  
41:54 care este mișcarea gândirii.
 
41:58 Gândirea este o mișcare a timpului.
 
42:02 Așa este? Am descoperit deja asta.
 
42:04 Gândirea este o mișcare în timp,
precum de ieri,
  
42:10 până astăzi și până mâine -
ce s-ar putea întâmpla mâine,
  
42:15 sau ce s-a întâmplat în trecut,
sperând că nu se va întâmpla din nou.
  
42:23 Acesta este un proces specific
timpului, o mișcare. Timpul e mișcare.
  
42:30 De asemenea, de ce mintea este
captivă în cuvinte,
  
42:40 de ce cuvintele au primit o așa
extraordinară importanță
  
42:46 - cuvintele fiind procesul de gândire,
 
42:52 concluziile, ideile și toate celelalte,
 
42:58 adică ce este gândirea
 
43:03 pentru că în gândire am descoperit
că există frică,
  
43:09 în gândire, observ că
este implicat timpul,
  
43:15 așa că trebuie să cercetez
ce este gândirea.
  
43:26 Vă rog, eu spun doar prin cuvinte,
 
43:29 voi trebui să împărtășiți,
să cooperați cu acest lucru.
  
43:34 Altfel, voi rămâneți acolo,
iar eu rămân aici.
  
43:40 Corect?
Așadar, ce este gândirea?
  
43:45 Nu ce credeți voi despre ea, ci
cum apare gândirea?
  
43:55 Care este natura gândirii?
 
43:59 Pentru că dacă nu o cercetez
în profunzime
  
44:02 ca să aflu natura gândirii,
 
44:09 nu voi fi niciodată eliberat de frică.
 
44:14 Așadar, este foarte important pentru
mine să aflu ce este gândirea,
  
44:25 nu doar ce spun oamenii că este
gândirea - înțelegeți?
  
44:33 După citirea unor cărți sau
după ce ascult pe cineva,
  
44:36 repet ce au spus alții despre
ce este gândirea,
  
44:40 ceea ce înseamnă la mâna a doua,
 
44:43 și probabil toți suntem
ființe umane de mâna a doua.
  
44:48 Însă noi spunem
 
44:50 să descoperim prin noi înșine
ce este gândirea.
  
44:59 Gândirea, cu siguranță, este
reacția memoriei. Corect?
  
45:07 Memoria este experiență, cunoaștere
stocate în creier.
  
45:16 Corect?
Cred că este un fapt evident.
  
45:21 Deci, gândirea este o reacție
a memoriei,
  
45:25 stocată în creier
prin experiență,
  
45:30 prin cunoaștere colectivă.
 
45:36 Corect?
 
45:41 Gândirea este această mișcare
dinspre trecut la prezent,
  
45:48 schimbătoare și continuă.
Corect?
  
45:56 Cei mai mulți dintre noi
trăim în trecut, nu-i așa?
  
46:00 „Am avut așa o zi fericită”,
„Era așa de frumos când eram copil”,
  
46:05 „Oh, a fost așa de frumos
când ne-am căsătorit prima dată”
  
46:13 - trăim tot timpul în trecut,
 
46:18 pentru că nu știm cum
este viitorul,
  
46:20 ne este frică de cum
ar putea fi viitorul,
  
46:25 așa că noi trăim în trecut.
Deci cunoașterea este trecutul.
  
46:33 Corect. Nu există o cunoaștere
a viitorului.
  
46:40 Există doar cunoașterea trecutului.
 
46:46 Gândirea este o mișcare
dinspre trecut.
  
46:53 Oh, haideți!
Mă înțelegeți?
  
47:02 Deci gândirea este mișcare
dinspre trecut,
  
47:07 trecutul fiind experiența acumulată
 
47:14 - nenumărate experiențe
care au devenit cunoaștere.
  
47:18 Așadar, cunoașterea este,
în mod esențial, trecut.
  
47:21 Gândirea este o mișcare
dinspre trecut,
  
47:26 se modifică în prezent și merge
către viitor.
  
47:33 Corect?
 
47:35 Așadar, eu am descoperit
- voi ați descoperit, nu eu -
  
47:42 voi ați aflat prin voi înșivă,
 
47:45 că gândirea este o mișcare
dinspre depozitul trecutului.
  
47:55 Gândirea nu este niciodată liberă.
 
48:05 Corect?
Mă întreb dacă vedeți acest lucru?
  
48:15 Gândirea este o mișcare a trecutului,
deci a timpului,
  
48:19 și atâta timp cât acționăm
- nu, dați-mi voie să termin...-
  
48:28 trebuie să acționăm în gândire
- corect? -
  
48:35 unde cunoașterea este necesară,
trebuie să acționăm acolo
  
48:38 - toată cunoașterea tehnologică,
mersul pe bicicletă și altele -
  
48:42 unde cunoașterea este esențială,
acolo operează gândirea.
  
48:51 Este posibil ca gândirea
să rămână acolo
  
48:56 și să nu pătrundă în alte domenii?
 
49:00 Sunteți atenți la întrebarea mea?
 
49:03 Atunci îmi dau seama că
îmi este frică – frica,
  
49:14 frica de a nu fi, frica de singurătate,
frica de a nu fi iubit,
  
49:19 sau frica de a iubi și a pierde,
 
49:24 frica de moarte, frica de a pierde un
loc de muncă - multe astfel de frici.
  
49:34 Dar, în mod esențial, există
o singură frică
  
49:39 care se exprimă
în multe feluri.
  
49:44 Această frică este
mișcarea gândirii.
  
49:51 Corect?
 
49:59 În observarea acestei mișcări,
 
50:03 este observatorul diferit de ea,
 
50:07 diferit de ceea ce el observă?
 
50:11 Ne înțelegem cât de cât
sau nu?
  
50:17 Cuvântul meu!
 
50:23 Deoarece vedeți dumneavoastră,
vă rog,
  
50:27 dacă putem explora complet
această singură problemă,
  
50:32 când veți părăsi acest cort, această
terasă, veți fi eliberați de frică
  
50:37 înțelegeți? -
 
50:39 acesta ar fi un lucru minunat.
 
50:44 Aceasta va afecta întreaga
conștiință a umanității
  
50:49 dacă voi sunteți liberi.
 
50:55 Așadar, vă rog, împărtășiți
acest lucru între voi.
  
50:59 Nu mă lăsați doar să vorbesc
despre aceasta,
  
51:02 ci haideți să călătorim în această
problemă împreună.
  
51:11 Vă este frică de ceva,
nu-i așa?
  
51:15 Fiecărei ființe umane se pare
că îi este frică.
  
51:20 Este această frică diferită de voi?
 
51:28 Da? Întreb dacă această frică
este diferită de voi.
  
51:35 Î: Cred că da.
 
51:37 K: Credeți că da?
 
51:41 Oh, Doamne!
 
51:46 Sau acea frică ești tu.
 
51:49 Vă rog, haideți să fim puțin mai
serioși, este acea frică tu?
  
51:54 Bineînțeles.
 
51:59 Precum furia - este furia diferită de
tine sau tu ești o parte din ea?
  
52:05 Evident.
Deci, frica este o parte din tine,
  
52:12 dar noi am învățat sau am fost educați
să ne separăm de frică
  
52:19 și astfel spunem ”O voi controla,
o voi schimba,
  
52:22 voi scăpa de ea” și tot ce decurge
din aceasta.
  
52:26 Dar dacă frica ești tu,
ce vei face?
  
52:33 Înțelegi întrebarea mea acum?
Î: Da.
  
52:38 Î: Pot să pun o întrebare?
K: Da, vă rog.
  
52:42 Î: Spuneți că,
 
52:43 în fine, ce înțeleg eu este că
dacă o persoană vrea ceva
  
52:49 atunci este, într-un fel, condiționat
de frică. Am dreptate?
  
52:53 K: Nu, domnule, nu.
 
52:59 În primul rând, vă rog,
un singur lucru să fie clar:
  
53:07 de vreme ce furia nu este diferită
de tine - e ceva evident, nu-i așa? -
  
53:15 nu este furia o parte din tine?
 
53:22 Și dacă este o parte din tine,
cum procedezi?
  
53:32 Suntem obișnuiți să separăm
frica de noi înșine
  
53:36 și astfel să acționăm asupra fricii
 
53:40 - să o reprimăm, să fugim de ea,
și altele.
  
53:42 Dar când frica ești tu,
acțiunea se sfârșește.
  
53:53 Așa este?
 
53:56 Este dificil să înțelegeți,
 
54:00 pentru că noi suntem
atât de condiționați de separare
  
54:06 - eu diferit de frică și, astfel,
acționez asupra fricii.
  
54:11 Dar noi spunem ceva cu totul
diferit
  
54:15 - frica ești tu,
de aceea nu poți acționa.
  
54:24 Atunci ce se întâmplă?
 
54:35 Î: Gândul tău se deplasează
de la trecut spre prezent,
  
54:39 de la experiență la ceea ce
ar trebui să fii ... etc.
  
54:52 K: „Ceea ce trebuie să fie” implică
faptul că nu privești la „ceea ce este”.
  
54:58 Î: Nu, vreau să spun, de la trecut
la viitor, așa se mișcă.
  
55:02 K: Gândirea se mișcă de la trecut
prin prezent către viitor.
  
55:06 Gândul însuși se modifică
prin prezent către viitor,
  
55:13 așa că, gândirea este încă trecutul.
 
55:19 Se poate modifica pe sine,
se poate schimba pe sine,
  
55:23 își poate pune diferite învelișuri,
diferite veșminte,
  
55:26 indiferent ce
 
55:28 - el este totuși o dinamică a trecutului.
 
55:39 Vă rog, cât e ceasul?
 
55:46 Î: Douăsprezece și jumătate.
 
55:48 K: Douăsprezece și jumătate? Deja?
 
55:54 Nu, vă rog, este foarte important,
 
55:57 vreau să insist asupra acestui aspect
în această dimineață, dacă îmi permiteți.
  
56:06 De vreme ce multe ființe umane se tem
 
56:09 și au acceptat frica ca pe o parte
a vieții lor,
  
56:13 ele trăiesc în întuneric,
 
56:16 ele trăiesc într-un fel de stare
de paralizie,
  
56:20 cu frică, toate tipurile de
obiceiuri nevrotice,
  
56:25 activități nevrotice apar,
 
56:28 este foarte important,
 
56:30 dacă s-ar întâmpla o transformare
în conștiința umană,
  
56:34 acea frică ar trebui eliminată
în totalitate.
  
56:39 Iar noi spunem că este posibil.
 
56:43 Acest lucru este posibil atunci când
conflictul dintre persoana care spune:
  
56:49 „Mi-e frică și voi face ceva cu privire
la frică”
  
56:53 atunci se sfârșește acest conflict,
 
56:56 când separarea se sfârșește.
 
57:00 Iar această separare este artificială,
este o iluzie.
  
57:06 Realitatea este că frica este
o parte din tine,
  
57:13 în consecință nu poți face nimic
în legătură cu ea
  
57:20 - corect? - la nivel psihologic.
 
57:24 Prin urmare, întreaga ta atenție
parcurge o schimbare.
  
57:34 Înainte, atenția a fost acordată
conflictului
  
57:38 - reprimare, negare, fugă.
 
57:42 Dar acum, când frica ești tu,
 
57:47 întreaga ta atenție este supusă
unei transformări.
  
57:54 Adică ai mai multă energie ca
să privești această frică.
  
58:01 Înainte, tu fugeai de ea,
o reprimai,
  
58:04 făceai tot felul de acțiuni,
 
58:06 dar acum frica face parte din tine,
 
58:09 astfel o observi cu o atenție
total schimbată.
  
58:15 Ați înțeles? Vă rog, încercați!
 
58:20 Î: Poți cerceta frica dacă este separată?
 
58:27 K: Când cercetezi frica,
spune domnul,
  
58:30 atunci ea este separată de tine.
 
58:32 Când frica ești tu,
ce anume cercetezi?
  
58:40 Experimentați, vă rog, cercetați.
Nu-mi răspundeți. Doar cercetați.
  
58:45 Când tu ești frica,
ce anume cercetezi?
  
58:52 Tu nu examinezi frica,
tu ești frica.
  
58:59 Așadar, atenția ta s-a schimbat.
 
59:06 Î: Poate nu există un „tu” care să fie
frica, probabil există doar frica.
  
59:13 K: Discutăm acest aspect.
Atenția s-a schimbat. Corect?
  
59:18 Vă rog, observați acest lucru simplu.
 
59:22 Î: Cine mă cercetează pe mine?
 
59:24 K: Eu nu vă cercetez, domnule.
Eu cercetez frica.
  
59:29 Oh, Iisuse - pierdere de timp!
 
59:35 Î: Ar însemna aceasta să elimini
o parte din tine?
  
59:38 K: Da, elimini o parte din tine
 
59:45 - cea de care îți este frică.
 
59:49 O parte din tine este frică. Corect?
 
59:52 Cu toate complicațiile generate de frică.
 
59:55 O parte din tine este plăcere -
cu toate formele ei.
  
1:00:00 O parte din tine este durere -
cu toate formele ei.
  
1:00:06 Așadar, toate acestea ești tu.
 
1:00:09 Tu nu ești diferit de toate acestea,
așa este?
  
1:00:12 Sau poți crede că ești Dumnezeu.
 
1:00:19 Dacă crezi că tu nu ești toate acestea,
 
1:00:21 atunci tu ești ceva diferit
de toate acestea,
  
1:00:24 iar fiind „diferit” ești un fel de
supraom.
  
1:00:38 Este ceea ce vechea filosofie spunea:
„Eu nu sunt acela”.
  
1:00:49 Noi suntem sufletul,
avem ceva prețios înăuntrul nostru,
  
1:00:53 noi suntem parte din divin,
noi suntem parte din perfecțiune,
  
1:00:55 noi suntem parte din arhetip
- știți dumneavoastră toate acestea.
  
1:01:01 Eu, personal, refuz să accept toate
aceste idei.
  
1:01:07 Trebuie să începem cu îndoiala.
Corect?
  
1:01:12 Iar când începi cu îndoiala,
să începi cu îndoială absolută,
  
1:01:18 sfârșești cu certitudine absolută.
 
1:01:23 Dar noi pornim de la certitudini
și sfârșim cu nimic.
  
1:01:38 Vă rog, acordați atenție
acestei întrebări.
  
1:01:44 Atâta timp cât există separare
între tine și frică,
  
1:01:49 există conflict,
există risipă de energie
  
1:01:54 - prin reprimarea ei, fuga de ea,
conversațiile despre ea,
  
1:02:01 mersul la psihiatru și multe alte.
 
1:02:05 Dar, câtă vreme înțelegi adevărul că
tu ești frica,
  
1:02:13 întreaga ta energie este concentrată
în atenția care cercetează acest lucru.
  
1:02:22 Acum, ce este acel lucru
pe care îl numim frică?
  
1:02:27 Este cuvântul cel care produce frică
 
1:02:33 sau este ceva independent
de acest cuvânt?
  
1:02:39 Mă urmăriți?
 
1:02:43 Dacă este cuvântul,
 
1:02:45 cuvântul fiind asociat
cu trecutul
  
1:02:53 - îl recunosc pentru că
am simțit frică în trecut.
  
1:02:58 Înțelegeți?
 
1:03:01 Cercetez această frică, oricum ea este
parte din mine pentru că o numesc,
  
1:03:09 și o numesc pentru că știu
că s-a întâmplat în trecut.
  
1:03:14 Așadar, prin numirea ei, eu
am întărit această frică.
  
1:03:21 Mă întreb dacă înțelegeți.
 
1:03:24 Așadar, este posibil să o observăm
fără să o numim?
  
1:03:39 Dacă o numești,
ea aparține trecutului, corect?
  
1:03:45 Dacă nu o numești, ea este
ceva diferit, nu-i așa?
  
1:03:52 Deci, este posibil să nu numești
acel lucru pe care tu l-ai numit „frică”,
  
1:03:58 astfel fiind eliberat de trecut încât
să poți cerceta?
  
1:04:09 Nu poți cerceta dacă ai prejudecăți.
 
1:04:12 Dacă am prejudecăți față de tine,
nu te pot vedea pe tine,
  
1:04:15 ci văd prejudecățile mele.
 
1:04:22 Este posibil să nu numim
lucrurile deloc?
  
1:04:32 Și dacă nu o numiți,
mai este ea frică?
  
1:04:39 Sau a trecut printr-o schimbare,
 
1:04:45 pentru că i-ați acordat toată atenția
voastră? Înțelegeți?
  
1:04:49 Mă întreb dacă ați înțeles.
 
1:04:51 Când o numești, nu îi acorzi atenție,
 
1:04:56 când încerci să o reprimi,
nu îi acorzi atenție,
  
1:05:00 când încerci să fugi de ea,
nu îi acorzi atenție
  
1:05:05 - în timp ce atunci când observi
că acea frică ești tu, dar nu o numești -
  
1:05:14 ce se întâmplă?
 
1:05:17 Ce se întâmplă?
Experimentați chiar acum.
  
1:05:21 Ce se întâmplă?
Î: Este o emoție.
  
1:05:25 K: Așteptați. Este o senzație, nu-i așa?
 
1:05:32 O emoție, care este senzație.
 
1:05:35 Vă rog, priviți-o.
Este o senzație, nu-i așa?
  
1:05:40 Toate emoțiile sunt senzații.
 
1:05:44 Înțep cu un ac și tot ce urmează.
 
1:05:48 Așadar, este o senzație.
Ce este rău la o senzație?
  
1:05:58 Nimic nu este rău la o senzație,
nu-i așa?
  
1:06:00 Dar când senzația plus gândul
 
1:06:05 care devin dorința cu imaginea ei,
atunci începe problema.
  
1:06:10 Mă întreb dacă ați înțeles!
 
1:06:14 Este probabil prea mult pentru
această dimineață.
  
1:06:22 Aceasta face parte din meditație.
 
1:06:27 Înțelegeți? Aceasta face într-adevăr
parte din meditație.
  
1:06:32 Nu doar să stai sub un copac și
să te gândești la una sau alta,
  
1:06:35 sau să încerci să te concentrezi, sau să
să repeți niște mantre sau cuvinte
  
1:06:42 - „Coca Cola” sau orice altceva -
 
1:06:45 dar meditația adevărată este
 
1:06:48 dacă te cercetezi foarte, foarte, foarte
profund pe tine însuți.
  
1:06:55 Și te poți cerceta foarte adânc
numai când, cu adevărat,
  
1:07:00 nu ai nici un scop,
când ești liber să privești.
  
1:07:05 Și nu poți privi
 
1:07:07 dacă te separi pe tine însuți
de ceea ce privești.
  
1:07:13 Atunci ai energie deplină să privești.
 
1:07:18 Aceasta se întâmplă
când nu există nicio preocupare
  
1:07:22 că frica va apărea.
Înțelegeți?
  
1:07:26 Când există atenție completă, ceea ce
înseamnă deplin, energie absolută,
  
1:07:31 atunci nu există nicio frică, așa este?
 
1:07:36 Doar o persoană neatentă
se teme,
  
1:07:42 nu persoana care este
complet atentă
  
1:07:46 la momentul în care
acea emoție apare.
  
1:07:52 Acea emoție este parte a unei senzații.
 
1:07:56 Senzația este normală, naturală.
 
1:07:59 Este ca și cum te uiți la un copac, la
oameni, știți dumneavoastră - senzație.
  
1:08:05 Dar când la senzație se adaugă
gândul, care este dorința și imaginea ei,
  
1:08:12 atunci încep toate problemele noastre.
 
1:08:15 Înțelegeți? Este simplu. Așa este?
 
1:08:18 Acum puteți să vă cercetați frica
 
1:08:24 - fiți serioși, timp de cinci minute!
 
1:08:27 Puteți să vă examinați frica,
indiferent ce este ea,
  
1:08:32 fără să vă separați pe voi înșivă
de acea frică, ci să fiți acea frică
  
1:08:36 și astfel să acordați
întreaga voastră atenție acelei frici.
  
1:08:44 Atunci, există frică?
Î: Nu.
  
1:08:50 K: Atunci ieșiți din acest cort
fără frică.
  
1:08:54 Nu spuneți „Nu” și apoi ieșiți afară
plini de frici.
  
1:09:07 Vreți să puneți întrebări?
 
1:09:11 Î: Domnule, vreau să întreb,
la început ați spus
  
1:09:14 că este mai mult responsabilitatea
noastră decât a dumneavoastră.
  
1:09:18 Ce ați vrut să spuneți?
Sau de ce ați spus asta?
  
1:09:26 K: Domnule, cuvântul „responsabilitate”
 
1:09:30 - ce înseamnă să fii responsabil?
 
1:09:34 A răspunde în mod adecvat, nu-i așa?
 
1:09:38 Cuvântul „responsabilitate” provine din
rădăcina „răspunde”, a răspunde.
  
1:09:52 Ați răspuns în mod adecvat la
această problemă a fricii?
  
1:10:05 Sau ați răspuns pe baza întregii
voastre tradiții,
  
1:10:16 a culturii voastre, mă înțelegeți?
- toate acele condiționări
  
1:10:20 care vă împiedică
să răspundeți complet
  
1:10:25 la această problemă?
 
1:10:41 Așa cum am spus,
acesta face parte din meditație.
  
1:10:46 Nu știți ce este meditația,
dar face parte din ea.
  
1:10:54 Când mintea nu este temătoare,
 
1:10:56 doar atunci este capabilă să pătrundă
în ceva total diferit,
  
1:11:02 dar, când există frică, a încerca
să meditezi duce doar la iluzie,
  
1:11:12 la tot felul de experiențe înșelătoare.
 
1:11:18 Așadar, meditația este investigația
în propria conștiință,
  
1:11:24 în tine însuți și să vezi dacă
te poți elibera
  
1:11:31 de acea frică
 
1:11:34 și să înțelegi natura
și structura plăcerii,
  
1:11:39 pentru că toți ne dorim plăcere.
 
1:11:42 Ca să înțelegi,
să cercetezi, să descoperi
  
1:11:48 ce este real în plăcere,
ce este bun în plăcere
  
1:11:57 - delectare, bucurie.
 
1:12:01 Și tot așa să cercetați întreaga
problemă a fricii,
  
1:12:06 nu doar o frică anume, o durere,
ci durerea umanității.
  
1:12:16 Toate acestea implică meditația,
 
1:12:18 ceea ce înseamnă să descoperi
adevărul din tine însuți,
  
1:12:26 să descoperi adevărul
care este o lumină către tine însuți,
  
1:12:31 în așa fel încât să nu urmezi pe nimeni.
 
1:12:35 Este destul pentru astăzi, nu-i așa?
 
1:12:41 Este suficient pentru astăzi?