Brockwood Park - 4 September 1980
Public Question & Answer 2
0:31 | Aceasta este ultima zi de |
întrebări şi răspunsuri. | |
0:35 | Sâmbată şi duminică |
vom avea o discuţie. | |
0:43 | Aşa cum am spus ieri |
0:49 | o întrebare înseamnă |
0:53 | că noi căutăm un răspuns. |
1:01 | Răspunsul se află în întrebare |
1:04 | şi nu în afara ei. |
1:08 | Noi ne întrebăm şi găsim răspunsul |
1:16 | împreună. |
1:23 | Nu vorbesc şi răspund doar eu |
1:27 | ci facem asta împreuna pentru a găsi |
răspunsul corect. | |
1:33 | Nu este răspunsul meu sau al vostru |
1:37 | ci cel corect. |
1:45 | Mi-au fost înmânate cam o sută cinzeci |
de întrebări | |
1:51 | şi nu este posibil să răspundem la toate |
1:55 | şi sper că nu vă veţi supăra. |
1:59 | Nu am ales unele care să ne convină |
2:03 | la care avem răspunsuri |
2:05 | ci am încercat mai degrabă să le găsim |
2:09 | pe cele mai semnificative. |
2:20 | Întrebarea 1: Care este legătura |
2:22 | dintre gând şi conştiinţă? |
2:26 | De ce pare suntem incapabili să mergem |
dincolo de gând? | |
2:31 | Care este legătura dintre gând |
şi conştiinţă | |
2:36 | şi de ce pare că suntem incapabili să |
mergem dincolo de gând? | |
2:46 | Vrem cu adevărat să ştim asta? |
2:51 | Foarte bine, să fim serioşi. |
2:57 | Mai întâi ce este gândirea, ce este gândul |
3:09 | şi ce este conştiinţa? |
3:11 | Sunt ele diferite? |
3:17 | Cand spuneţi relaţia dintre gând |
şi conştiinţă | |
3:22 | asta implică, nu-i aşa că sunt diferite |
3:27 | sau sunt două mişcări diferite. |
3:30 | Şi încercăm să aflăm, cine întreabă |
încearcă să afle | |
3:34 | care este legătura dintre gând |
şi conştiinţă. | |
3:40 | Mai întai să ne întrebăm împreună |
ce este gândul | |
3:46 | ce înseamnă gândirea |
3:52 | conform căreia ne conducem activitatea |
3:57 | politică, religioasă, socială, |
4:02 | şi toţi ceilalţi factori care se bazează |
pe gând. | |
4:11 | Gândul este parte a emoţiilor, |
sentimentelor, reacţiilor, | |
4:20 | recunoaşterea acelor reacţii, etc. |
4:23 | Şi ce este conştiinţa? |
4:27 | Când folosim cuvântul conştiinţă, |
a fi conştient de ceva, | |
4:34 | înseamnă a fi alert, capabili să |
recunoaştem, să înţelegem, | |
4:42 | să avem un întreg câmp |
în care acţionează mintea . | |
4:51 | Asta este în mare ce înţelegem |
prin conştiinţă. | |
4:55 | Iar cel ce întreabă spune: |
4:57 | care este legătura dintre cele două? |
5:00 | Mai întâi trebuie să aflăm ce este gândul |
5:11 | pe care se bazează activităţile noastre |
5:15 | cu toate imaginile, |
5:18 | amintirile trecute şi proiecţiile |
viitoare, | |
5:25 | această enormă activitate. |
5:28 | Tehnologic, psihologic, fizic, |
5:32 | gândul acţionează în aproape |
orice direcţie. | |
5:39 | Iar relaţiile dintre noi se |
bazează pe gând | |
5:47 | care a creat o imagine despre voi şi alţii |
5:51 | şi alta despre voi. |
5:55 | Ce este gândul? |
5:58 | Gândul nu se bazează cu siguranţă |
pe cunoaştere. | |
6:05 | Experienţă, cunoaştere, memorie. |
6:13 | Iar reacţia acelei memorii este gândirea. |
6:18 | Este deci experienţă, cunoaştere, memorie |
6:25 | şi mişcarea gândului |
6:28 | care este un proces material. |
6:34 | Gândul este deci mereu limitat pentru |
că de fapt cunoaşterea este limitată. | |
6:42 | Nu există o cunoaştere absolută despre |
ceva anume | |
6:46 | cu excepţia sfârşitului cunoaşterii - |
şi asta este altceva. | |
6:53 | Acolo unde actioneaza cunoaşterea |
6:56 | şi mişcarea memoriei |
6:59 | gândul este limitat, finit, definit. |
7:12 | Şi ce rol joacă gândul în conştiinţă? |
7:21 | Sper că toţi ne gânditm la asta. |
7:29 | Ce este conştiinţa? |
7:38 | Conştiinţa noastră- toată cunoaşterea |
acumulată, | |
7:45 | experienţele nu doar cele personale |
ci colective, | |
7:52 | memoria, răspunsurile genetice, |
7:58 | experienţa acumulată de generaţii întregi, |
8:06 | toată munca, problemele, |
anxietăţile, fricile, | |
8:10 | plăcerile, dogmele, credinţele, |
ataşamentele, | |
8:16 | durerea regretului; toate astea |
reprezintă conştiinţa noastră. | |
8:28 | Cred că nu avem nici un dubiu în |
privinţa asta | |
8:32 | şi nimeni nu are ceva de comentat. |
8:38 | Puteţi adăuga ceva sau puteţi lua ceva |
8:42 | dar conştiinţa este mişcarea gândului. |
8:48 | Cineva poate spune că există o |
super conştiinţă | |
8:53 | dar tot ar trebui ca ea să fie parte |
a gândului. | |
9:01 | Această conştiinţă este în continuă |
mişcare | |
9:08 | şi vă separă pe voi şi pe mine, |
9:18 | naţionalitatea mea cu toate |
descoperirile tehnologice | |
9:23 | care devin un mare periocol pentru lume- |
9:27 | naţionalism plus tehnologie. |
9:31 | Credinţele mele religioase, dogmele mele, |
9:34 | ritualurile mele, rănile mele, |
9:41 | credinţele mele, idealurile mele, |
9:42 | lupta mea constantă de a deveni |
ceva anume, | |
9:46 | toate astea sunt parte a conştiinţei |
9:50 | nu doar a unei persoane |
9:54 | ci este conştiinţa umanităţii |
10:02 | pentru că aceasta indiferent unde |
trăieşte trece prin regret, | |
10:12 | agonie, dubiu, disperare, |
10:17 | depresie, mare incertitudine, insecuritate |
10:22 | şi astfel se agaţă de o anumită imagine, |
credinţă | |
10:26 | şi toate astea sunt parte a conştiinţei |
noastre. | |
10:34 | Deci conştiinţa noastră este |
propriul conţinut. | |
10:40 | Sper că suntem de aceeaşi părere. |
10:43 | Conştiinţa noastră este formată |
din conţinutul ei. | |
10:47 | Fără conţinut ce este conştiinţa? |
10:57 | Exista o conştiinţă total diferită |
de aceasta | |
11:03 | alcatuită de diferitele activităţi |
ale gândului | |
11:08 | pe care o numim conştiinţă? |
11:12 | Pentru a răspunde cineva trebuie să afle |
11:18 | dacă gândul are sfârşit, |
11:21 | nu unul temporar, nu între două gânduri |
11:27 | când există o pauză şi o perioadă |
de tăcere sau mişcare inconştientă. | |
11:38 | Există un sfârşit al gândului? |
11:42 | Asta a fost poblema multor oameni |
11:51 | explorată prin meditaţie |
11:57 | cu scopul de a pune capăt gândului. |
12:01 | Sper că urmărim toţi asta. |
12:04 | Nu vorbesc cu mine însumi. |
12:11 | Poate oare gândul care este enorm |
de puternic | |
12:17 | care are un asemenea volum şi |
energie în spatele lui | |
12:25 | energie creată timp de milenii |
12:32 | în domeniul ştiinţific, economic, |
religios, | |
12:36 | social, personal, toată această activitate |
12:40 | poate lua sfârşit? |
12:48 | Adică acele lucruri pe care le-a construit |
gândul | |
12:56 | în conştiinţa noastră, a ceea ce suntem |
13:01 | poate acea conştiinţă şi conţinutul său |
să ia sfârşit? | |
13:11 | De ce am vrea asta? |
13:16 | Care este motivul pentru care dorim |
sfârşitul gândului? | |
13:24 | Poate pentru că am descoperit |
13:28 | cum gândul a creat multe probleme, |
13:34 | multe lucruri de rezolvat, |
13:37 | anxietate legată de viitor, |
trecut, prezent, | |
13:42 | gândul care ne aduce |
13:44 | un sentiment de izolare şi singurătate. |
13:50 | Pot oare acestea să se termine? |
13:58 | Când cineva întreabă: dacă se |
poate termina | |
14:01 | căutăm oare o metodă să facem asta? |
14:08 | Un sistem de meditaţie? |
14:11 | Un sistem pe care să îl practicăm să |
facem gândul să tacă? | |
14:18 | Daca încercaţi asta zilnic- să faceţi |
gândul să tacă | |
14:22 | tocmai practica în sine va intensifica |
gândul în mod natural. | |
14:31 | Ce este deci de făcut? |
14:36 | Sper că gândim toţi la fel. |
14:40 | Cineva realizează natura gândului, |
14:44 | superficialitatea sa, |
14:47 | jocul său intelectual. |
14:54 | Cineva ştie toate astea |
14:57 | cum gândul ne separă în naţionalităţi |
15:01 | în credinţe religioase, etc. |
15:08 | Şi există conflict, asta este ce ştim |
15:13 | conflict continuu de când ne naştem |
şi până murim. | |
15:23 | Este acesta felul în care vrem să |
punem capăt gândului? | |
15:29 | Trebuie să ştim foarte clar motivul: |
15:37 | de ce vrem sfârşitul gândului- |
15:42 | dacă asta este posibil. |
15:47 | Pentru că motivul va dicta, va direcţiona. |
15:54 | Cineva poate trăi cu iluzia |
15:58 | că gândul are un final |
16:01 | şi mulţi cred asta |
16:04 | dar acea iluzie este o proiecţie |
a gândului | |
16:08 | care doreşte să aibă un sfârşit. |
16:15 | Realizând deci întreaga complexitate |
a problemei, | |
16:20 | gândul şi lucrurile create de acesta |
16:28 | precum conştiinţa şi conţinutul său |
16:31 | pot avea acestea un final? |
16:48 | Dacă eu spun că da, cât valorează asta? |
17:01 | Nimic. |
17:08 | Dar când cineva realizează |
17:11 | natura conştiinţei şi mişcarea gândului |
17:16 | ca proces material |
17:21 | şi îl observă, putem face asta? |
17:27 | Să observăm mişcarea gândului, |
17:32 | nu ca observator diferit de gând- |
17:38 | urmăriţi asta, mergem mai adânc? |
17:45 | Poate observa cineva mişcarea gândului |
17:51 | nu ca observator, privind gândul |
17:56 | ci gândul însuşi să devină atent la |
propria sa mişcare. | |
18:14 | Dar trezirea gândului |
18:19 | şi gândul în sine observând mişcarea. |
18:28 | Putem face asta? |
18:37 | Luaţi un exemplu |
18:41 | lăcomia sau naţionalismul |
18:44 | care sunt la fel: |
18:51 | observaţi-le cum ajung una |
19:00 | şi apoi descoperiţi voi înşivă |
19:04 | este observatorul, este gânditorul |
diferit de gând? | |
19:11 | Sper că urmăriţi asta. |
19:14 | Este clar? |
19:21 | Eu observ gândirea, este uşor. |
19:25 | Mă separ de mine ca un observator şi |
mă privesc gândind | |
19:32 | şi asta facem mulţi dintre noi. |
19:34 | Dar această separare este iluzorie, |
este inutilă, | |
19:43 | pentru că gânditorul este gândul. |
19:50 | Poate fi deci obervatorul absent din |
această observare? | |
20:01 | Observatorul, gânditorul este trecutul: |
20:05 | amintirile, imaginile, cunoaşterea, |
experienţa, | |
20:11 | toate lucrurile pe care le-a acumulat |
în acel timp, trecutul, | |
20:19 | sunt observatorul. |
20:23 | Observatorul numeşte o reacţie lăcomie |
20:30 | şi când face asta este prins în trecut. |
20:34 | Mă întreb dacă mă urmăriţi? |
20:37 | Observă această reacţie fără a o numi. |
20:50 | Această reacţie pe care o numim |
lăcomie, | |
20:53 | prin simplul fapt că am numit-o am |
localizat-o în trecut. | |
21:01 | Devine trecut. |
21:03 | În timp ce, dacă nu denumim şi |
doar observăm | |
21:09 | nu există separare: observator |
şi observat, | |
21:13 | gânditorul şi gândul, experienţa şi |
cel care experimentează, | |
21:18 | ce se întamplă atunci? |
21:22 | Urmăriţi asta? |
21:26 | Urmărim împreună? |
21:32 | Condiţionarea noastra este |
21:40 | separarea dintre observator şi observat. |
21:44 | De aceea avem multe probleme |
21:47 | să controlăm lucrul care este observat. |
21:55 | Sunt lacom, asta este o reacţie. |
21:58 | Sunt diferit de lăcomie şi |
prin urmare o pot controla, | |
22:03 | pot acţiona asupra ei, o pot reprima, |
ma ăpot bucura de ea, | |
22:07 | pot face ceva în privinţa ei. |
22:08 | Dar de fapt, gânditorul este gândul. |
22:15 | Nu există gânditor fără gând. |
22:22 | A observa deci, fără memorii trecute, |
reacţii, | |
22:31 | toate acestea proiectate imediat |
în observaţie. | |
22:40 | Pur si simplu să observăm |
22:46 | fără vreo direcţie, fără motiv, |
22:54 | cineva află atunci -dacă merge suficient |
de departe- | |
23:00 | că gândul se termină, gândul fiind timpul. |
23:10 | Gândul este o mişcare şi timpul este |
la fel | |
23:14 | deci timpul este gând |
23:19 | -corect nu? |
23:23 | Asta este meditaţia reală |
23:26 | nu toate lucrurile care se spun |
despre meditaţie | |
23:29 | asta este meditaţia reală, adică: să vedem |
mişcarea gândului, | |
23:34 | gândul să îşi vadă propria mişcare, |
cum apare, | |
23:41 | crearea imaginii şi urmărirea ei |
23:50 | şi să o observe astfel încăt să nu |
recunoască | |
23:54 | ce este observat. |
23:56 | Înţelegeţi ce spun? |
24:01 | Adică, foarte simplu: |
24:04 | să observăm un copac fără să-l |
numim aşa | |
24:13 | fără să ne întrebăm la ce poate folosi |
24:21 | doar să-l observăm. |
24:26 | Atunci separarea dintre copac şi voi |
ia sfârşit | |
24:31 | nu deveniţi copacul-sau cel puţin |
aşa sper. | |
24:37 | Divizarea |
24:42 | creată de cuvinte |
24:48 | divizarea, fizică, nervoasă, răspunsul |
neurologic al acel copac | |
24:56 | crează diviziunea. |
25:02 | Adică îmi pot observa soţia -dacă am una- |
25:07 | sau prietena-dacă am una- |
25:13 | fără cuvânt şi deci fără imagine |
25:21 | fără amintirea acelei relaţii |
25:27 | pur si simplu doar să o observ? |
25:33 | În acea observaţie care este |
o atenţie totală | |
25:40 | nu cumva gândul ia sfârşit? |
25:49 | Asta cere multă atenţie |
25:53 | să privesc pas cu pas |
25:58 | ca un om de ştiinţă care priveşte |
cu foarte mare grijă. | |
26:08 | Când cineva face asta, gândul ia sfârşit |
26:12 | şi prn urmare timpul se opreşte. |
26:18 | Am răspuns suficient la această întrebare? |
26:26 | Întrebarea 2: Compasiunea apare din |
observare sau din gând? | |
26:39 | Compasiunea nu este un sentiment |
emoţional? | |
26:43 | Compasiunea apare din observare |
sau din gând? | |
26:47 | Compasiunea nu este un sentiment |
emoţional? | |
27:01 | Nu ştiu răspunsul la această întrebare. |
27:08 | Ce este compasiunea? |
27:11 | Este o emoţie? |
27:14 | Este ceva romantic? |
27:18 | Apare într-o muncă anume? |
27:28 | Trebuie să ne gândim la asta. |
27:30 | Pentru a afla ce este compasiunea trebuie |
să ne întrebăm ce este iubirea. | |
27:40 | Asta înseamnă: este iubirea dorinţă? |
27:46 | Este iubirea plăcere? |
27:50 | Vă rog să vă răspundeţi la asta. |
27:55 | Şi poate exista iubire acolo unde |
este ambiţie? | |
28:04 | Poate exista iubire când cineva vrea |
să devină ceva anume | |
28:13 | nu doar în lumea exterioară dar şi |
psihologic | |
28:19 | în această luptă de a deveni ceva? |
28:28 | Poate exista acolo iubire? |
28:31 | Poate exista iubire acolo unde există |
gelozie, violenţă | |
28:40 | separare între mine şi tine? |
28:50 | Şi poate exista iubire când suntem |
naţionalişti? | |
28:55 | Vă rog să vă gândiţi la asta. |
29:01 | Auziţi în fiecare seară la TV: |
Englez, Englez. | |
29:08 | Şi acelaşi lucru se întâmplă în |
Italia, Franţa, | |
29:13 | Rusia, India- noi şi ei. |
29:21 | Când există naţionalism, religiozitate, |
29:26 | diviziune a credinţelor, imaginilor |
poate exista iubire? | |
29:32 | Să continuăm. |
29:37 | Desigur că nu poate exista iubire când |
există o asemenea separare. | |
29:41 | Dar suntem toţi atât de condiţionaţi. |
29:50 | Şi considerăm condiţonarea normală. |
29:57 | Un prieten a spus ieri |
30:00 | "Am citit ce spui despre condiţionare. |
30:03 | Dar nu este periculos dacă eu mă eliberez |
de aceasta | |
30:07 | şi încep să conduc pe partea dreaptă |
în Anglia?" | |
30:19 | Deci nu vă eliberaţi chiar atât de mult |
de condiţionare. | |
30:31 | Şi ce relaţie este între iubire şi regret? |
30:40 | Mi-am pierdut fiul şi sufăr enorm |
30:48 | pentru că îl iubeam. |
30:52 | Suferinţa şi iubirea pot coexista? |
30:56 | Vă rog să vă puneţi aceste întrebări. |
31:01 | Nu doar suferinţa personală |
31:04 | ci suferinţa întregii umanităţi, |
31:10 | suferinţa adusă de războaie |
31:14 | şi care există încă |
31:19 | suferinţa oamenilor din ţările |
totalitariste. | |
31:32 | Poate exista deci iubire acolo unde |
este suferinţă? | |
31:44 | Sau doar când încetetează suferinţa |
31:47 | există această compasiune. |
31:58 | După ce am spus toate astea, |
unde ne aflăm? | |
32:06 | Este iubirea doar un ideal? |
32:12 | Ceva ce nu cunoaştem |
32:15 | şi prin urmare îl dorim, |
32:20 | dorim să avem acel sentiment |
de mare compasiune? | |
32:30 | Dar nu vom plăti preţul pentru el. |
32:37 | Vrem să avem această minunată bijuterie |
32:41 | dar nu vrem să facem nimic |
32:49 | care să ne ajute să o avem. |
32:54 | Dacă vrem pace trebuie să trăim în pace |
32:58 | şi nu divizaţi în ţări şi războaie |
33:01 | şi toate celelalte lucruri care |
au loc deja. | |
33:13 | Ce preţ plătim pentru asta? |
33:17 | Nu în monezi sau bancnote |
33:21 | ci cât de mult ne dorim acest lucru |
în interior? | |
33:31 | Cât de adânc şi profund vedem |
că naţionalismul, | |
33:36 | separarea trebuie să dispară din noi |
ca fiinţe umane? | |
33:42 | Pentru că noi, ca fiinţe umane, tu şi eu |
33:48 | suntem la fel ca restul lumii- |
psihologic vorbind. | |
33:52 | Aveţi o culoare diferită, sunteţi |
scunzi, înalţi, altă culoare a pielii, | |
33:56 | alb, negru, etc., |
33:59 | dar psihologic vorbind |
34:01 | suntem asemeni cu restul umanităţii. |
34:05 | Toţi suferim, trecem prin clipe grele, |
34:07 | avem frici, incertitudini, confuzii, |
34:14 | suntem prinşi în acest nonsens religios. |
34:23 | Noi suntem asta. |
34:29 | Şi putem, oare vedea toate astea |
34:35 | nu ca pe o idee, nu ca pe ceva după |
care tânjim ci ca pe un fapt | |
34:45 | urgent, actual, zilnic? |
34:53 | Din acea percepţie |
34:57 | apare responsabilitatea compasiunii. |
35:03 | Compasiunea se alătură inteligenţei. |
35:15 | Acea inteligenţă nu este cunoaşterea |
în acţiune. | |
35:23 | Cunoaşterea poate rezolva multe |
probleme-intelectuale, tehnice, etc. | |
35:30 | dar inteligenţa este ceva diferit. |
35:36 | Vă rog să gândiţi cele spuse de mine, |
să nu le acceptaţi ca atare. | |
35:43 | Poate cineva |
35:50 | este capabil să ofere argumente |
importante. | |
35:56 | Mintea poate rezolva probleme. |
36:00 | Mintea care rezolvă probleme nu este |
o minte inteligentă. | |
36:07 | Inteligenţa vine cu compasiune, iubire. |
36:17 | Şi când acea inteligenţă este o acţiune |
a compasiunii | |
36:24 | este globală şi nu o acţiune punctuală. |
36:31 | Sper că putem merge la întrebarea |
următoare. | |
36:38 | Întrebarea 3: "De ce exista în natura |
o balanţă | |
36:42 | în care există mereu moarte şi suferinţă?" |
36:46 | De ce în balanţa naturii |
36:50 | există mereu moarte şi suferinţă? |
36:58 | De ce a ucis omul 50 milioane de balene? |
37:07 | Înţelegeţi ce spun? |
37:11 | Cinci zeci de milioane. |
37:14 | Şi Rusia şi Japonia fac asta încă. |
37:21 | Ei ucid orice specie. |
37:28 | Tigrii se apropie de extincţie, |
gheparzii, leoparzii | |
37:36 | şi elefanţii, pentru fildeş, carne, etc. |
37:43 | Oare nu este omul un animal mult |
mai periculos decât restul animalelor? | |
37:50 | Şi vreţi să ştiţi |
37:53 | de ce în natură există moarte |
şi suferinţă. | |
38:03 | Vedeţi un tigru care ucide o vacă |
sau un cerb. | |
38:12 | Acesta este modul lor natural de viaţă |
38:17 | dar în momentul când intervenim noi, |
devine cruzime. | |
38:25 | Aţi văzut-sunt sigur- |
38:28 | pui de balena loviţi în cap |
38:34 | şi când există un protest |
38:37 | sindicatele spun că trebuie să trăim aşa. |
38:40 | Ştiţi toate astea. |
38:46 | De unde putem deci să începem |
38:50 | să înţelegem lumea din afară |
38:54 | şi cea din interior? |
38:58 | Lumea din interior este atât de complexă |
39:04 | dar noi vrem să înţelegem mai |
întâi natura. | |
39:10 | Şi asta devine mania noastră. |
39:20 | Poate dacă am începe cu noi- |
39:29 | să nu mai rănim, să nu mai fim violenţi, |
39:36 | naţionalişti, |
39:39 | ci să simţim pentru întreaga umanitate |
39:46 | atunci poate am avea o relaţie mai bună |
39:49 | între noi şi natură. |
39:53 | Acum noi distrugem pământul, aerul, |
39:56 | mările şi tot ce se află în ele, |
40:03 | pentru că suntem cel mai mare |
pericol din lume | |
40:12 | cu bombele noastre atomice- |
cu tot ce se întâmplă. | |
40:21 | Întrebarea 4:"De ce spui că ataşamentul |
este corupţie? | |
40:27 | Oare nu suntem ataşaţi de cei dragi?" |
40:31 | De ce spui că ataşamentul este corupţie? |
40:35 | Oare nu suntem ataşaţi ce dei dragi? |
40:43 | Este nevoie să explic? |
40:49 | Când sunteti ataşaţi de o idee, |
40:53 | concept, ideal, aşa cum sunt Comuniştii, |
40:58 | sau Catolicii, sau Protestanţii, |
sau Naţionaliştii, | |
41:02 | ăsta nu este începutul corupţiei? |
41:09 | Corupţie înseamnă a corupe, a sparge, |
41:14 | sensul cuvântului este a rupe în bucăţi. |
41:19 | Când sunt un Marxist devotat |
41:29 | şi pentru mine asta este singura soluţie |
la toate problemele noastre | |
41:36 | şi nu sunt dispus să examinez alte |
întrebări, alte căi, | |
41:46 | sunt angajat pe o cale, sunt legat de ea. |
41:55 | Când sunt legat de o credinţă, |
41:58 | de un Dumnezeu, de o persoană |
42:02 | ăsta nu este începutul corupţiei? |
42:06 | Eu spun nişte lucruri dar |
42:08 | trebuie să cercetaţi voi înşivă. |
42:11 | Este ataşamentul iubire? |
42:17 | Când sunt ataşat de tine ca audienţă, |
Doamne fereşte, | |
42:24 | când sunt ataşat de tine ca audienţă |
42:28 | te exploatez, |
42:34 | am un mare confort, mă împlinesc pe mine. |
42:40 | Nu este asta corupţie? |
42:44 | Când sunt ataşat de soţia mea, sau |
de prietenul meu, sau orice, | |
42:48 | o piesă de mobilier, |
42:53 | mobilă antică- |
43:00 | cineva a pus mobila antică în camera |
în care trăiesc. | |
43:16 | Când sunt ataşat de acea piesă de |
mobilă devin acea piesă. | |
43:24 | Şi începe corupţia , trebuie să o păzesc, |
43:26 | să o protejez- frica. |
43:31 | Frica începe cu ataşamentul. |
43:40 | Poate că obţin plăcere din acel ataşament, |
43:45 | confort, încurajare, |
43:49 | dar mereu există umbra fricii, |
43:54 | anxietatea, gelozia, posesivitatea |
44:00 | şi oamenilor le place să fie posedaţi şi |
să posede, | |
44:07 | nu este asta corupţie? |
44:11 | Pentru că acolo există o frică enormă, |
44:15 | anxietate că pot să pierd lucrul acela. |
44:24 | Poate cineva trăi în această lume |
44:29 | fără a fi ataşat |
44:35 | de ceva? |
44:39 | De credinţe, dogme, Dumnezeu, |
44:42 | de simboluri diferite, |
ideologii şi imagini, | |
44:47 | soţie, mobilă, casă, experienţe |
- toate astea, | |
44:51 | să fie complet.... |
44:54 | şi asta nu înseamnă detaşat. |
45:03 | Când există o încercare de detaşare |
45:10 | atunci detaşarea este parte a |
ataşamentului. | |
45:18 | Pentru că opusul îşi are rădăcina |
în opusul său. | |
45:25 | Este clar? |
45:29 | A înţelege natura ataşamentului, |
45:36 | consecinţele sale, |
45:39 | înseamnă a vedea întreaga mişcare a |
ataşamentului | |
45:45 | şi nu doar unul anume, de o |
persoană, idee, | |
45:51 | de o piesă de mobilier, |
45:53 | ci de a înţelege, de a realiza |
45:58 | mişcarea ataşamentului. |
46:04 | Când realizaţi asta- şi am explicat |
46:08 | cum în altă zi- |
46:11 | ataşamentul dispare imediat |
46:16 | fără conflict. |
46:21 | Atunci poate cineva avea iubirea |
46:26 | pentru că iubirea, frica şi gelozia |
nu pot coexista. | |
46:43 | Întrebarea 5:"Spui că noi suntem lumea |
46:45 | dar lumea pare că se îndreaptă |
spre autodistrugere. | |
46:51 | Poate o minoritate de oameni integraţi să |
balanseze majoritatea?" | |
46:58 | Spui că suntem lumea |
47:01 | dar lumea pare că se îndreaptă |
spre autodistrugere. | |
47:08 | Poate o minoritate de oameni integraţi să |
balanseze majoritatea? | |
47:13 | Sunteţi o minoritate? |
47:20 | Glumeam. |
47:22 | Nu este o întrebare dură. |
47:28 | Suntem minoritatea? |
47:33 | Sau există printre noi oameni liberi |
de toate astea? | |
47:41 | Sau noi contribuim parţial la |
ura colectivă- | |
47:52 | psihologic. |
47:53 | Poate nu veţi opri Rusia să atace |
Afganistanul | |
47:58 | sau oricare altă ţară- sau America, |
sau Anglia, | |
48:02 | sau Japonia, sau oricare altă ţară, |
48:05 | dar psihologic |
48:10 | suntem oare noi liberi de moştenirea |
comună | |
48:16 | care este glorificarea naţionalismului |
tribal? | |
48:26 | Suntem oare liberi de violenţă? |
48:35 | Violenţa există acolo unde există |
un zid în jurul nostru. | |
48:41 | Vă rog să înţelegeţi asta. |
48:47 | Noi am construit ziduri înalte de |
10 picioare şi groase de 15. | |
48:56 | Noi toţi avem ziduri care ne înconjoară. |
49:01 | Şi de aici apare violenţa, |
49:06 | sentimentul de singurătate. |
49:14 | Aşa că voi sunteţi minoritatea şi |
majoritatea. | |
49:24 | Când câţiva din noi |
49:31 | se schimbă fundamental |
49:37 | nu veţi mai pune această întrebare |
49:44 | pentru că atunci vom fi ceva diferit. |
49:54 | Întrebarea 6:"Misticii creştini au descris |
49:56 | anumite forme de rugăciune mentală |
50:00 | în care vorbesc cu Dumnezeu, |
sau îl cheamă. | |
50:07 | Ei spun că se întâmplă lucruri |
extraordinare | |
50:12 | pe care le numesc unirea cu Dumnezeu. |
50:15 | Ei sunt convinşi că asta nu este o iluzie. |
50:20 | Oare se amăgesc? |
50:25 | Daca aşa este, ce este credinţa? |
50:28 | Ea pare ca le dă oamenilor puterea de |
a face lucruri extraordinare. | |
50:38 | Misticii Creştini descriu anumite forme |
de rugăciune mentală | |
50:43 | în care vorbesc cu Dumnezeu sau îl cheamă. |
50:50 | Ei spun că în asemenea rugăciuni se |
întâmplă ceva extraordinar | |
50:55 | şi ei numesc asta unirea cu Dumnezeu. |
50:58 | Ei sunt convinşi că asta nu este o iluzie. |
51:02 | Oare se amăgesc? |
51:04 | Şi, ce este credinţa? |
51:06 | Ea pare că dă oamenilor puterea de a |
face lucruri extraordinare. | |
51:15 | Când sunteţi extraordinar de tradiţionali |
51:19 | asta vă dă puterea extraordinară |
de a ucide pe altii. | |
51:27 | Priviţi ce facem. |
51:39 | Poate oare o iluzie să vă dea o |
vitalitate enormă, | |
51:49 | putere enormă să faceţi lucruri |
extraordinare? | |
51:52 | Pare că da. |
51:57 | Misionarii Creştini, |
52:02 | au făcut lucruri în lume |
52:04 | pentru că ei credeau în ceva. |
52:07 | Poate acea credinţă nu este total |
ireală, | |
52:12 | imaginea creată de minte |
52:15 | ei cred în asta şi sunt ataşaţi de asta |
52:20 | şi vor să îi convertească pe |
toţi din lume. | |
52:28 | Şi fac asta cu disconfort, |
52:31 | boli şi orice alt gen de probleme. |
52:39 | Iar acei mistici |
52:42 | care vorbesc cu Dumnezeu prin rugăciune- |
52:49 | eu nu ştiu ce este Dumnezeu- |
52:55 | nimeni nu ştie. |
53:01 | Dar au o imagine despre o |
entitate supremă | |
53:08 | şi prin rugăciune, credinţă, |
53:14 | dedicaţie, devoţiune, |
53:19 | poti mişca munţii. |
53:26 | Priviţi |
53:31 | ce fac America, Rusia, Anglia, Franţa. |
53:41 | Ei au o credinţă enormă în ţara lor |
53:45 | în naţionalismul lor |
53:48 | şi construiesc o lume tehnologică |
53:52 | să îi distrugă pe ceilalţi care |
fac exact acelaşi lucru. | |
54:02 | Este nevoie de o energie imensă să |
mergi pe Lună, | |
54:08 | e nevoie de tehnologie, credinţă. |
54:14 | Americanii au pus primii steagul pe Lună. |
54:21 | Sau Englezii cu steagul lor- |
acelaşi lucru. | |
54:32 | Şi în lumea Creştină |
54:38 | ei pun credinţa pe primul loc şi |
fără întrebări. | |
54:46 | Credinţa a luat locul îndoielii. |
54:52 | Îndoiala clarifică, purifică mintea. |
54:59 | Dacă vă îndoiţi de experienţele voastre, |
de opiniile voastre, etc. | |
55:07 | dacă vă îndoiţi de ele |
55:10 | sunteţi liberi, le puteţi observa clar. |
55:16 | Dacă vă îndoiţi de zeii vostri, |
de salvatorii vostri, de restul. | |
55:24 | În lumea din Est, cea Budistă şi |
în Hinduism | |
55:28 | îndoiala este unul dintre cei mai |
importanţi factori | |
55:30 | este nevoie să te îndoieşti, |
trebuie să te întrebi, | |
55:37 | nu trebuie să accepţi- |
55:41 | să fii o lumină pentru tine însuţi |
55:46 | iar acea lumină nu îţi poate fi dată |
de cineva. | |
55:55 | Desigur că acum în India şi |
Asia totul s-a făcut bucăţi | |
56:00 | şi ei sunt la fel ca ceilalţi, |
au devenit comercianţi. | |
56:12 | Dar puterea- nu vine prin rugăciune, |
56:19 | prin iluzii, sau credinţă, |
56:24 | ci prin claritate, |
56:31 | atunci când mintea vede clar |
56:40 | şi acea claritate nu fluctuează. |
56:45 | Când vedeţi ceva clar ca naţionalismul |
56:48 | care este cel mai distructiv |
56:52 | atunci aţi terminat cu el. |
56:57 | Şi acest final |
57:02 | vă dă vitaltate, energie, putere. |
57:07 | În mod similar, dacă cineva este liber |
de ataşamente | |
57:15 | are puterea de a iubi |
57:20 | şi asta contează mai mult decât |
toate celelalte experienţe şi rugăciuni. | |
57:30 | Dar, există o cale mult mai uşoară de |
a scăpa printr-o iluzie, | |
57:38 | printr-un simbol, o idee. |
57:42 | Este mult mai greu şi necesită mai |
multă energie, | |
57:47 | percepţie şi acţiune |
57:50 | pentru a vedea ce suntem şi |
dincolo de asta. | |
57:57 | Asta înseamnă că trebuie să devenim |
foarte conştienţi | |
58:01 | de toate activităţile şi |
sentimentele noastre. | |
58:08 | Dar noi nu vrem să facem asta. |
58:11 | Noi credem că printr-o simplă rugăciune |
putem vorbi cu Dumnezeu. | |
58:17 | Dumnezeu apare în fond din |
gândurile noastre- | |
58:26 | Dumnezeul creştin, zeii Hinduşi, |
58:30 | Budiştii nu au zei, |
58:33 | dar au alte imagini. |
58:48 | Întrebarea 7:"Dacă există un adevăr şi |
o ordine supremă | |
58:52 | de ce îngăduie umanităţii să se |
comporte atat de şocant pe pământ? | |
59:01 | Dacă există un adevăr şi o ordine supremă |
59:06 | de ce îngăduie umanităţii să se |
comporte atat de şocant pe pâmânt? | |
59:19 | Dacă există o entitate supremă, |
59:23 | trebuie să fie o persoană ciudată |
59:29 | pentru că dacă ne-a creat |
59:36 | atunci facem parte din acea entitate. |
59:40 | Şi dacă reprezintă ordinea, sănătatea, |
raţiunea, compasiunea | |
59:46 | nu ar trebui să fim astfel. |
59:53 | Fie acceptaţi procesul de |
evoluţie al omului | |
59:59 | sau faptul că omul a apărut |
1:00:05 | şi a fost creat de Dumnezeu. |
1:00:08 | Şi Dumnezeu, acea entitate supremă |
reprezintă ordinea, bunătatea, | |
1:00:17 | compasiunea şi restul |
1:00:20 | toate atributele pe care i le conferim. |
1:00:25 | Aşa că aveţi două posibilităţi: |
1:00:29 | există o entitate supremă |
1:00:35 | care a creat omul după chipul său |
1:00:39 | sau că există un proces de evoluţie |
al omului | |
1:00:46 | care a apărut |
1:00:49 | la început ca o mică moleculă, |
1:00:51 | apoi celule, etc. până la stadiul prezent. |
1:00:55 | Dacă acceptaţi ideea unui Dumnezeu, |
a unei persoane supreme | |
1:01:04 | în care există o ordine totală |
1:01:07 | şi sunteţi parte a acelei entităţi |
1:01:12 | atunci acea persoană trebuie să |
fie extraordinar de crudă, | |
1:01:21 | extraordinar de intolerantă |
1:01:25 | pentru a ne face să ne comportăm astfel |
1:01:28 | şi să ne distrugem unii pe alţii. |
1:01:34 | Sau cealaltă variantă în care omul a |
făcut lumea sa cum este, | |
1:01:44 | fiinţele umane au făcut această lume: |
1:01:49 | lumea socială, a relaţiilor, |
1:01:54 | lumea tehnologică, lumea |
în care trăim, | |
1:01:59 | relaţiile dintre noi, noi le-am creat |
1:02:04 | nu Dumnezeu sau o entitate supremă. |
1:02:07 | Noi suntem responsabili pentru această |
oroare pe care am perpetuat-o. | |
1:02:17 | Şi să ne bazăm pe o acţiune exterioară, |
1:02:22 | să transformăm toate astea- |
1:02:25 | jocul are loc de milenii |
1:02:33 | iar noi suntem încă la fel. |
1:02:35 | Nu stiu dacă cunoaşteţi toate astea. |
1:02:37 | Poate suntem puţin schimbaţi, |
puţin mai buni, | |
1:02:40 | mai toleranţi- toleranţa este ceva urât. |
1:02:54 | Pentru a avea deci ordine în |
noi înşine | |
1:02:58 | noi suntem zeii supremi |
1:03:05 | pentru că în univers este ordine. |
1:03:14 | Soarele apune, răsare, |
1:03:17 | stelele, cerurile, natura, |
1:03:22 | în întreg universul este ordine |
1:03:26 | - nu dupa părerea noastră- există |
ordine, explozii, distrugere, | |
1:03:29 | sau orice altceva se întâmplă acolo, |
dar este ordine. | |
1:03:33 | La noi nu este ordine. |
1:03:38 | Noi trăim în confuzie, conflict |
1:03:40 | trăim în orice fel de dezordine. |
1:03:46 | Poate exista în noi o ordine totală? |
1:03:53 | Acea ordine nu este creată de gând, |
1:04:00 | nu se află în relaţie cu nici un |
sistem, metodă, | |
1:04:08 | care sunt creaţia gândului. |
1:04:13 | Ordinea apare atunci când gândul încetează |
1:04:23 | pentru că atunci gândul nu poate separa. |
1:04:49 | Întrebarea 8:"Am fost memebru al |
unui grup Gurdjeiff | |
1:04:53 | - de la ordine la dezordine! |
1:04:58 | Cred că asta este bine. |
1:05:03 | Am fost membru al unui grup Gurdjeiff. |
1:05:06 | Am realizat că mi-a conferit o bază |
1:05:09 | pentru a înţelege ce spui. |
1:05:14 | Ar trebui să contiunui să fac parte din el |
1:05:17 | şi să îi ajut pe ceilalţi aşa cum |
am fost eu ajutat | |
1:05:21 | sau un asemenea grup conduce |
la fragmentare?" | |
1:05:25 | Am făcut parte dintr-un grup Gurdjeiff, |
sau alte grupuri | |
1:05:30 | şi asta mi-a conferit o bază |
1:05:32 | pentru a înţelege mai bine ce spui. |
1:05:35 | Ar trebui să continui să stau acolo |
1:05:40 | pentru a-i ajuta pe alţii asa cum |
am fost eu ajutat | |
1:05:45 | sau un asemenea grup conduce |
la fragmentare? | |
1:05:50 | Este o idee extraordinară să |
ajuţi pe alţii, | |
1:05:59 | asa cum ai beneficiat tu de înţelegere, |
frumuseţe, iubire, adevăr | |
1:06:06 | şi multă ordine |
1:06:11 | şi un sens de întregire. |
1:06:18 | Dacă ai aceste lucruri nu vorbeşti |
despre a-i ajuta pe alţii. | |
1:06:30 | Mai întâi, de ce dorim să aparţinem |
de ceva anume? | |
1:06:39 | Să aparţinem de o sectă, un grup, |
1:06:45 | o religie, de ce? |
1:06:54 | Pentru că ne dă putere? |
1:07:01 | Ai putere |
1:07:04 | dacă esti Britanic şi trăieşti în |
această ţară. | |
1:07:07 | Să simţi că eşti în Anglia, |
1:07:11 | sau în Rusia, sau în China sau India. |
1:07:19 | Pentru că nu putem rezista singuri? |
1:07:28 | Cuvântul "singur" înseamnă toţi ca unul. |
1:07:37 | Avem oare nevoie de încurajări, |
1:07:44 | avem nevoie de cineva care să ne |
spună ce este corect? | |
1:07:54 | Iar cel ce întreabă spune: |
1:07:59 | faptul că aparţin unui grup mă ajută |
să te înţeleg | |
1:08:06 | - să înţelegi ce, pe mine? |
1:08:11 | Gândiţi-vă la asta, vă rog. |
1:08:14 | Să înţelegeţi despre ce vorbim? |
1:08:18 | Avem nevoie de interpreţi pentru |
a înţelege despre ce vorbim? | |
1:08:23 | Să fim buni, să iubim, să nu acordăm |
atâta importanţă naţionalităţii. | |
1:08:28 | Trebuie să vă spună cineva asta? |
1:08:35 | Trebuie să depindem de alţii |
1:08:42 | chiar dacă aceştia sunt imagini |
dintr-o biserică, | |
1:08:46 | templu sau moscheie, sau |
predicatorul, sau psihologul | |
1:08:51 | sau oricine- de ce depindem de alţii? |
1:09:02 | Dacă depindem psihologic de alţii |
1:09:05 | devenim oameni de mâna a doua |
şi aşa suntem. | |
1:09:16 | Întreaga istorie a umanităţii este în noi |
1:09:23 | ea nu se află în cărţi- este şi acolo... |
1:09:29 | dar ea se află aici în noi. |
1:09:36 | Şi noi nu ştim cum să o citim. |
1:09:41 | Dacă am putea face asta, |
1:09:44 | dar noi nu suntem cel care citeşte. |
1:09:51 | Înţelegeţi? Suntem cartea. |
1:09:59 | Când esti cel care citeşte o carte, |
ea nu are sens. | |
1:10:04 | Dar dacă eşti cartea iar aceasta |
îţi arată, | |
1:10:09 | îţi spune povestea |
1:10:11 | iar tu nu spui povestea, cartea o spune |
1:10:18 | atunci nu depinzi de o singura persoană |
1:10:23 | atunci eşti o lumină pentru tine însuţi. |
1:10:29 | Dar noi aşteptăm pe altcineva |
1:10:35 | să aprindă focul. |
1:10:38 | Şi poate de asta sunteţi aici. |
1:10:45 | Şi asta este tragedia |
1:10:53 | pentru că nu vedeţi clar pentru |
voi înşivă. | |
1:10:58 | Şi înainte de a-i ajuta pe alţii, trebuie |
noi să vedem clar! | |
1:11:06 | Este ca şi cum orbul conduce orbul. |
1:11:12 | Pesoana care întreabă: Domnule |
Krisnamurti vreau să spun: | |
1:11:15 | sunteţi o floare şi noi o vedem |
1:11:19 | dar ajutaţi de asemenea mereu |
pe cei care vin aici. | |
1:11:24 | K: Sunt bucuros domnule că reveniţi aici. |
1:11:28 | Şi eu aş vrea. |
1:11:33 | Este ca şi cum merg să văd |
muntele zilnic. | |
1:11:38 | Muntele este minunat. |
1:11:41 | Eu nu spun că sunt muntele. |
1:11:44 | Există o frumuseţe în acel munte, |
1:11:47 | linia orizontului, zăpada, văile, |
1:11:52 | liniştea absolută |
1:11:55 | şi râul care trece sursurând. |
1:12:02 | Este frumuseţe în asta |
1:12:06 | iar lacul este atât de liniştit şi oceanul |
este atât de.... | |
1:12:13 | Aş merge să văd asta zilnic. |
1:12:15 | Cu cât privesc mai mult cu atât |
văd mai multă frumuseţe. | |
1:12:22 | Nu mergând doar în weekend |
1:12:28 | ci uitandu-mă mereu, întrebandu-mă, |
1:12:32 | observând adevărul şi frumuseţea sa. |
1:12:40 | Sigur că cineva trebuie să meargă şi |
să se mişte. | |
1:12:49 | Întrebarea 9:" Ce este libertatea?" |
1:12:51 | Slavă Domnului, ultima întrebare. |
1:13:02 | Ce este libertatea? |
1:13:10 | Marii filozofi |
1:13:15 | au scris, au vorbit despre libertate. |
1:13:21 | Noi vorbim despre libertate- |
1:13:26 | libertatea de a locui unde dorim |
1:13:29 | de a avea slujba pe care o dorim, |
1:13:33 | să alegem femeia sau barbatul, |
1:13:39 | să citim orice dorim |
1:13:44 | sau libertatea de a nu citi deloc. |
1:13:49 | Suntem liberi |
1:13:53 | şi ce facem cu această libertate? |
1:14:01 | O folosim să ne exprimăm |
1:14:05 | să facem ce vrem. |
1:14:12 | Orice ne place. |
1:14:16 | Şi lucrurile sunt din ce în ce mai permisive- |
1:14:21 | puteţi face sex în spaţii deschise. |
1:14:34 | Aveţi orice gen de libertate doriţi |
1:14:37 | şi totuşi ce faceţi cu ea? |
1:14:47 | Noi credem că acolo unde există |
alegere avem libertate. | |
1:14:54 | Pot merge în Itala, Franţa- o alegere |
1:15:01 | dacă am paşaport şi viză. |
1:15:09 | Şi posibilitatea de a alege vă |
dă libertatea? | |
1:15:13 | Vă rog să mă urmăriţi. |
1:15:17 | De ce trebuie să alegem? |
1:15:23 | Dacă sunteţi foarte clari |
1:15:28 | - clari, perceptivi- |
1:15:32 | nu există alegere. |
1:15:35 | Şi asta conduce la acţiunea corectă. |
1:15:40 | Doar când există dubiu, nesiguranţă |
începeţi să alegeţi. | |
1:15:46 | Aşa că alegerea- iertaţi-mă că spun asta, |
1:15:51 | alegerea vă împiedică să fiţi liberi. |
1:15:59 | Iar în statele totalitare nu există |
deloc libertate. | |
1:16:08 | Pentru că se bazează pe ideea |
1:16:10 | că libertatea conduce la |
degenerarea omului | |
1:16:15 | şi prin urmare trebuie control, reprimare- |
1:16:18 | ştiţi ce se întâmplă şi restul. |
1:16:23 | Ce este deci libertatea? |
1:16:26 | Se bazează ea pe alegere? |
1:16:31 | Înseamnă să facem ce vrem? |
1:16:36 | Unii psihologi spun |
1:16:39 | că dacă simţi ceva să faci imediat |
1:16:44 | să nu reprimi, să nu te reţii, |
să nu controlezi, să te exprimi. | |
1:16:50 | Şi facem foarte bine asta. |
1:16:53 | Şi se numeşte libertate. |
1:16:58 | A arunca bombe înseamnă |
de asemenea libertate. | |
1:17:04 | Piviţi la ce am redus libertatea. |
1:17:09 | Ce este deci libertatea? |
1:17:20 | Libertatea este acolo sau aici? |
1:17:27 | Întreb doar nu spun. |
1:17:30 | Unde începem să căutăm libertatea? |
1:17:37 | În lumea exterioară, |
1:17:45 | care înseamnă să ne exprimăm şi să |
facem ce vrem | |
1:17:51 | aşa numita libertate individuală. |
1:18:05 | Sau poate libertatea începe din interior |
1:18:09 | atunci când cineva se exprimă pe |
sine inteligent în exterior? | |
1:18:15 | Înţelegeţi întrebarea? |
1:18:28 | Adică libertatea există doar |
când nu există confuzie | |
1:18:34 | în mine. |
1:18:39 | Când caut poate psihologic, religios |
1:18:46 | să nu fiu prins în nici o capcană |
- înţelegeţi? | |
1:18:51 | Sunt nenumărate capcane |
1:18:56 | -guru, salvatori, predicatori, |
1:19:01 | cărţi excelente, psihologi şi |
psihiatri | |
1:19:05 | toţi aceştia. |
1:19:15 | Şi dacă sunt confuz şi există dezordine |
1:19:21 | nu trebuie să fiu eu primul care să |
se elibereze de dezordine | |
1:19:28 | înainte de a vorbi despre libertate? |
1:19:32 | Dacă nu am nici un fel de relaţie |
cu soţia, soţul, | |
1:19:38 | cu altă persoană |
1:19:41 | pentru că nu am avut relaţie unii cu alţii |
1:19:44 | atunci relaţia dintre noi se bazează |
pe o imagine. | |
1:19:48 | Tu ai o imagine despre mine şi eu |
una despre tine. | |
1:19:54 | Şi deci există un conflict inevitabil |
când există diviziune- | |
1:20:00 | nu-i aşa domnilor? |
1:20:03 | Nu ar trebui oare să încep aici, |
1:20:06 | în interiorul meu, în mintea mea, |
în inima mea | |
1:20:10 | să fiu total liber de toate fricile |
şi anxietăţile, | |
1:20:15 | disperările, rănile pe care le are cineva |
1:20:21 | datorită unei dezordini psihice? |
1:20:24 | Toate astea, pentru a avea grijă |
de sine şi a fi liber. | |
1:20:31 | Aparent însă nu avem energia necesară. |
1:20:37 | Megem la altcineva să ne dea energie. |
1:20:41 | La psihiatru cu care vorbim şi |
ne simtim apoi uşuraţi. | |
1:20:46 | La confesiune şi în alte locuri. |
1:20:49 | Depindem mereu de altcineva. |
1:20:58 | Şi astfel dependenţa este inevitabilă |
1:21:01 | şi conduce la conflict, dezordine. |
1:21:07 | Trebuie deci să înţelegem |
1:21:11 | profunzimea şi măreţia libertăţii |
1:21:15 | şi pentru asta trebuie să |
începem de aproape. | |
1:21:18 | Şi cel mai aproape suntem noi. |
1:21:19 | Atâta vreme cât există tu şi eu |
nu există libertate. | |
1:21:27 | Atâta vreme cât tu ai o |
prejudecată şi eu am alta | |
1:21:35 | experienţa ta, experienţa mea, etc. |
1:21:40 | nu există libertate. |
1:21:44 | Ne putem exprima, |
1:21:46 | ne putem critica unii pe alţii, |
putem face toate astea | |
1:21:49 | şi numim asta libertate. |
1:21:52 | Dreptul de a gândi ce vrem. |
1:21:54 | Dar adevărata libertate, |
mareţia ei şi imensitatea, | |
1:21:58 | demnitatea, frumuseţea ei |
este în interior | |
1:22:04 | acolo unde este ordine. |
1:22:08 | Şi acea ordine apare doar când |
suntem o lumină pentru noi înşine. | |
1:22:15 | Corect? |
1:22:22 | Am încheiat. |
1:22:24 | Pot să mă retrag? |
1:22:32 | |
1:22:36 | |