Krishnamurti Subtitles

Brockwood Park - 4 September 1980

Public Question & Answer 2



0:31 Aceasta este ultima zi de
întrebări şi răspunsuri.
  
0:35 Sâmbată şi duminică
vom avea o discuţie.
  
0:43 Aşa cum am spus ieri
 
0:49 o întrebare înseamnă
 
0:53 că noi căutăm un răspuns.
 
1:01 Răspunsul se află în întrebare
 
1:04 şi nu în afara ei.
 
1:08 Noi ne întrebăm şi găsim răspunsul
 
1:16 împreună.
 
1:23 Nu vorbesc şi răspund doar eu
 
1:27 ci facem asta împreuna pentru a găsi
răspunsul corect.
  
1:33 Nu este răspunsul meu sau al vostru
 
1:37 ci cel corect.
 
1:45 Mi-au fost înmânate cam o sută cinzeci
de întrebări
  
1:51 şi nu este posibil să răspundem la toate
 
1:55 şi sper că nu vă veţi supăra.
 
1:59 Nu am ales unele care să ne convină
 
2:03 la care avem răspunsuri
 
2:05 ci am încercat mai degrabă să le găsim
 
2:09 pe cele mai semnificative.
 
2:20 Întrebarea 1: Care este legătura
 
2:22 dintre gând şi conştiinţă?
 
2:26 De ce pare suntem incapabili să mergem
dincolo de gând?
  
2:31 Care este legătura dintre gând
şi conştiinţă
  
2:36 şi de ce pare că suntem incapabili să
mergem dincolo de gând?
  
2:46 Vrem cu adevărat să ştim asta?
 
2:51 Foarte bine, să fim serioşi.
 
2:57 Mai întâi ce este gândirea, ce este gândul
 
3:09 şi ce este conştiinţa?
 
3:11 Sunt ele diferite?
 
3:17 Cand spuneţi relaţia dintre gând
şi conştiinţă
  
3:22 asta implică, nu-i aşa că sunt diferite
 
3:27 sau sunt două mişcări diferite.
 
3:30 Şi încercăm să aflăm, cine întreabă
încearcă să afle
  
3:34 care este legătura dintre gând
şi conştiinţă.
  
3:40 Mai întai să ne întrebăm împreună
ce este gândul
  
3:46 ce înseamnă gândirea
 
3:52 conform căreia ne conducem activitatea
 
3:57 politică, religioasă, socială,
 
4:02 şi toţi ceilalţi factori care se bazează
pe gând.
  
4:11 Gândul este parte a emoţiilor,
sentimentelor, reacţiilor,
  
4:20 recunoaşterea acelor reacţii, etc.
 
4:23 Şi ce este conştiinţa?
 
4:27 Când folosim cuvântul conştiinţă,
a fi conştient de ceva,
  
4:34 înseamnă a fi alert, capabili să
recunoaştem, să înţelegem,
  
4:42 să avem un întreg câmp
în care acţionează mintea .
  
4:51 Asta este în mare ce înţelegem
prin conştiinţă.
  
4:55 Iar cel ce întreabă spune:
 
4:57 care este legătura dintre cele două?
 
5:00 Mai întâi trebuie să aflăm ce este gândul
 
5:11 pe care se bazează activităţile noastre
 
5:15 cu toate imaginile,
 
5:18 amintirile trecute şi proiecţiile
viitoare,
  
5:25 această enormă activitate.
 
5:28 Tehnologic, psihologic, fizic,
 
5:32 gândul acţionează în aproape
orice direcţie.
  
5:39 Iar relaţiile dintre noi se
bazează pe gând
  
5:47 care a creat o imagine despre voi şi alţii
 
5:51 şi alta despre voi.
 
5:55 Ce este gândul?
 
5:58 Gândul nu se bazează cu siguranţă
pe cunoaştere.
  
6:05 Experienţă, cunoaştere, memorie.
 
6:13 Iar reacţia acelei memorii este gândirea.
 
6:18 Este deci experienţă, cunoaştere, memorie
 
6:25 şi mişcarea gândului
 
6:28 care este un proces material.
 
6:34 Gândul este deci mereu limitat pentru
că de fapt cunoaşterea este limitată.
  
6:42 Nu există o cunoaştere absolută despre
ceva anume
  
6:46 cu excepţia sfârşitului cunoaşterii -
şi asta este altceva.
  
6:53 Acolo unde actioneaza cunoaşterea
 
6:56 şi mişcarea memoriei
 
6:59 gândul este limitat, finit, definit.
 
7:12 Şi ce rol joacă gândul în conştiinţă?
 
7:21 Sper că toţi ne gânditm la asta.
 
7:29 Ce este conştiinţa?
 
7:38 Conştiinţa noastră- toată cunoaşterea
acumulată,
  
7:45 experienţele nu doar cele personale
ci colective,
  
7:52 memoria, răspunsurile genetice,
 
7:58 experienţa acumulată de generaţii întregi,
 
8:06 toată munca, problemele,
anxietăţile, fricile,
  
8:10 plăcerile, dogmele, credinţele,
ataşamentele,
  
8:16 durerea regretului; toate astea
reprezintă conştiinţa noastră.
  
8:28 Cred că nu avem nici un dubiu în
privinţa asta
  
8:32 şi nimeni nu are ceva de comentat.
 
8:38 Puteţi adăuga ceva sau puteţi lua ceva
 
8:42 dar conştiinţa este mişcarea gândului.
 
8:48 Cineva poate spune că există o
super conştiinţă
  
8:53 dar tot ar trebui ca ea să fie parte
a gândului.
  
9:01 Această conştiinţă este în continuă
mişcare
  
9:08 şi vă separă pe voi şi pe mine,
 
9:18 naţionalitatea mea cu toate
descoperirile tehnologice
  
9:23 care devin un mare periocol pentru lume-
 
9:27 naţionalism plus tehnologie.
 
9:31 Credinţele mele religioase, dogmele mele,
 
9:34 ritualurile mele, rănile mele,
 
9:41 credinţele mele, idealurile mele,
 
9:42 lupta mea constantă de a deveni
ceva anume,
  
9:46 toate astea sunt parte a conştiinţei
 
9:50 nu doar a unei persoane
 
9:54 ci este conştiinţa umanităţii
 
10:02 pentru că aceasta indiferent unde
trăieşte trece prin regret,
  
10:12 agonie, dubiu, disperare,
 
10:17 depresie, mare incertitudine, insecuritate
 
10:22 şi astfel se agaţă de o anumită imagine,
credinţă
  
10:26 şi toate astea sunt parte a conştiinţei
noastre.
  
10:34 Deci conştiinţa noastră este
propriul conţinut.
  
10:40 Sper că suntem de aceeaşi părere.
 
10:43 Conştiinţa noastră este formată
din conţinutul ei.
  
10:47 Fără conţinut ce este conştiinţa?
 
10:57 Exista o conştiinţă total diferită
de aceasta
  
11:03 alcatuită de diferitele activităţi
ale gândului
  
11:08 pe care o numim conştiinţă?
 
11:12 Pentru a răspunde cineva trebuie să afle
 
11:18 dacă gândul are sfârşit,
 
11:21 nu unul temporar, nu între două gânduri
 
11:27 când există o pauză şi o perioadă
de tăcere sau mişcare inconştientă.
  
11:38 Există un sfârşit al gândului?
 
11:42 Asta a fost poblema multor oameni
 
11:51 explorată prin meditaţie
 
11:57 cu scopul de a pune capăt gândului.
 
12:01 Sper că urmărim toţi asta.
 
12:04 Nu vorbesc cu mine însumi.
 
12:11 Poate oare gândul care este enorm
de puternic
  
12:17 care are un asemenea volum şi
energie în spatele lui
  
12:25 energie creată timp de milenii
 
12:32 în domeniul ştiinţific, economic,
religios,
  
12:36 social, personal, toată această activitate
 
12:40 poate lua sfârşit?
 
12:48 Adică acele lucruri pe care le-a construit
gândul
  
12:56 în conştiinţa noastră, a ceea ce suntem
 
13:01 poate acea conştiinţă şi conţinutul său
să ia sfârşit?
  
13:11 De ce am vrea asta?
 
13:16 Care este motivul pentru care dorim
sfârşitul gândului?
  
13:24 Poate pentru că am descoperit
 
13:28 cum gândul a creat multe probleme,
 
13:34 multe lucruri de rezolvat,
 
13:37 anxietate legată de viitor,
trecut, prezent,
  
13:42 gândul care ne aduce
 
13:44 un sentiment de izolare şi singurătate.
 
13:50 Pot oare acestea să se termine?
 
13:58 Când cineva întreabă: dacă se
poate termina
  
14:01 căutăm oare o metodă să facem asta?
 
14:08 Un sistem de meditaţie?
 
14:11 Un sistem pe care să îl practicăm să
facem gândul să tacă?
  
14:18 Daca încercaţi asta zilnic- să faceţi
gândul să tacă
  
14:22 tocmai practica în sine va intensifica
gândul în mod natural.
  
14:31 Ce este deci de făcut?
 
14:36 Sper că gândim toţi la fel.
 
14:40 Cineva realizează natura gândului,
 
14:44 superficialitatea sa,
 
14:47 jocul său intelectual.
 
14:54 Cineva ştie toate astea
 
14:57 cum gândul ne separă în naţionalităţi
 
15:01 în credinţe religioase, etc.
 
15:08 Şi există conflict, asta este ce ştim
 
15:13 conflict continuu de când ne naştem
şi până murim.
  
15:23 Este acesta felul în care vrem să
punem capăt gândului?
  
15:29 Trebuie să ştim foarte clar motivul:
 
15:37 de ce vrem sfârşitul gândului-
 
15:42 dacă asta este posibil.
 
15:47 Pentru că motivul va dicta, va direcţiona.
 
15:54 Cineva poate trăi cu iluzia
 
15:58 că gândul are un final
 
16:01 şi mulţi cred asta
 
16:04 dar acea iluzie este o proiecţie
a gândului
  
16:08 care doreşte să aibă un sfârşit.
 
16:15 Realizând deci întreaga complexitate
a problemei,
  
16:20 gândul şi lucrurile create de acesta
 
16:28 precum conştiinţa şi conţinutul său
 
16:31 pot avea acestea un final?
 
16:48 Dacă eu spun că da, cât valorează asta?
 
17:01 Nimic.
 
17:08 Dar când cineva realizează
 
17:11 natura conştiinţei şi mişcarea gândului
 
17:16 ca proces material
 
17:21 şi îl observă, putem face asta?
 
17:27 Să observăm mişcarea gândului,
 
17:32 nu ca observator diferit de gând-
 
17:38 urmăriţi asta, mergem mai adânc?
 
17:45 Poate observa cineva mişcarea gândului
 
17:51 nu ca observator, privind gândul
 
17:56 ci gândul însuşi să devină atent la
propria sa mişcare.
  
18:14 Dar trezirea gândului
 
18:19 şi gândul în sine observând mişcarea.
 
18:28 Putem face asta?
 
18:37 Luaţi un exemplu
 
18:41 lăcomia sau naţionalismul
 
18:44 care sunt la fel:
 
18:51 observaţi-le cum ajung una
 
19:00 şi apoi descoperiţi voi înşivă
 
19:04 este observatorul, este gânditorul
diferit de gând?
  
19:11 Sper că urmăriţi asta.
 
19:14 Este clar?
 
19:21 Eu observ gândirea, este uşor.
 
19:25 Mă separ de mine ca un observator şi
mă privesc gândind
  
19:32 şi asta facem mulţi dintre noi.
 
19:34 Dar această separare este iluzorie,
este inutilă,
  
19:43 pentru că gânditorul este gândul.
 
19:50 Poate fi deci obervatorul absent din
această observare?
  
20:01 Observatorul, gânditorul este trecutul:
 
20:05 amintirile, imaginile, cunoaşterea,
experienţa,
  
20:11 toate lucrurile pe care le-a acumulat
în acel timp, trecutul,
  
20:19 sunt observatorul.
 
20:23 Observatorul numeşte o reacţie lăcomie
 
20:30 şi când face asta este prins în trecut.
 
20:34 Mă întreb dacă mă urmăriţi?
 
20:37 Observă această reacţie fără a o numi.
 
20:50 Această reacţie pe care o numim
lăcomie,
  
20:53 prin simplul fapt că am numit-o am
localizat-o în trecut.
  
21:01 Devine trecut.
 
21:03 În timp ce, dacă nu denumim şi
doar observăm
  
21:09 nu există separare: observator
şi observat,
  
21:13 gânditorul şi gândul, experienţa şi
cel care experimentează,
  
21:18 ce se întamplă atunci?
 
21:22 Urmăriţi asta?
 
21:26 Urmărim împreună?
 
21:32 Condiţionarea noastra este
 
21:40 separarea dintre observator şi observat.
 
21:44 De aceea avem multe probleme
 
21:47 să controlăm lucrul care este observat.
 
21:55 Sunt lacom, asta este o reacţie.
 
21:58 Sunt diferit de lăcomie şi
prin urmare o pot controla,
  
22:03 pot acţiona asupra ei, o pot reprima,
ma ăpot bucura de ea,
  
22:07 pot face ceva în privinţa ei.
 
22:08 Dar de fapt, gânditorul este gândul.
 
22:15 Nu există gânditor fără gând.
 
22:22 A observa deci, fără memorii trecute,
reacţii,
  
22:31 toate acestea proiectate imediat
în observaţie.
  
22:40 Pur si simplu să observăm
 
22:46 fără vreo direcţie, fără motiv,
 
22:54 cineva află atunci -dacă merge suficient
de departe-
  
23:00 că gândul se termină, gândul fiind timpul.
 
23:10 Gândul este o mişcare şi timpul este
la fel
  
23:14 deci timpul este gând
 
23:19 -corect nu?
 
23:23 Asta este meditaţia reală
 
23:26 nu toate lucrurile care se spun
despre meditaţie
  
23:29 asta este meditaţia reală, adică: să vedem
mişcarea gândului,
  
23:34 gândul să îşi vadă propria mişcare,
cum apare,
  
23:41 crearea imaginii şi urmărirea ei
 
23:50 şi să o observe astfel încăt să nu
recunoască
  
23:54 ce este observat.
 
23:56 Înţelegeţi ce spun?
 
24:01 Adică, foarte simplu:
 
24:04 să observăm un copac fără să-l
numim aşa
  
24:13 fără să ne întrebăm la ce poate folosi
 
24:21 doar să-l observăm.
 
24:26 Atunci separarea dintre copac şi voi
ia sfârşit
  
24:31 nu deveniţi copacul-sau cel puţin
aşa sper.
  
24:37 Divizarea
 
24:42 creată de cuvinte
 
24:48 divizarea, fizică, nervoasă, răspunsul
neurologic al acel copac
  
24:56 crează diviziunea.
 
25:02 Adică îmi pot observa soţia -dacă am una-
 
25:07 sau prietena-dacă am una-
 
25:13 fără cuvânt şi deci fără imagine
 
25:21 fără amintirea acelei relaţii
 
25:27 pur si simplu doar să o observ?
 
25:33 În acea observaţie care este
o atenţie totală
  
25:40 nu cumva gândul ia sfârşit?
 
25:49 Asta cere multă atenţie
 
25:53 să privesc pas cu pas
 
25:58 ca un om de ştiinţă care priveşte
cu foarte mare grijă.
  
26:08 Când cineva face asta, gândul ia sfârşit
 
26:12 şi prn urmare timpul se opreşte.
 
26:18 Am răspuns suficient la această întrebare?
 
26:26 Întrebarea 2: Compasiunea apare din
observare sau din gând?
  
26:39 Compasiunea nu este un sentiment
emoţional?
  
26:43 Compasiunea apare din observare
sau din gând?
  
26:47 Compasiunea nu este un sentiment
emoţional?
  
27:01 Nu ştiu răspunsul la această întrebare.
 
27:08 Ce este compasiunea?
 
27:11 Este o emoţie?
 
27:14 Este ceva romantic?
 
27:18 Apare într-o muncă anume?
 
27:28 Trebuie să ne gândim la asta.
 
27:30 Pentru a afla ce este compasiunea trebuie
să ne întrebăm ce este iubirea.
  
27:40 Asta înseamnă: este iubirea dorinţă?
 
27:46 Este iubirea plăcere?
 
27:50 Vă rog să vă răspundeţi la asta.
 
27:55 Şi poate exista iubire acolo unde
este ambiţie?
  
28:04 Poate exista iubire când cineva vrea
să devină ceva anume
  
28:13 nu doar în lumea exterioară dar şi
psihologic
  
28:19 în această luptă de a deveni ceva?
 
28:28 Poate exista acolo iubire?
 
28:31 Poate exista iubire acolo unde există
gelozie, violenţă
  
28:40 separare între mine şi tine?
 
28:50 Şi poate exista iubire când suntem
naţionalişti?
  
28:55 Vă rog să vă gândiţi la asta.
 
29:01 Auziţi în fiecare seară la TV:
Englez, Englez.
  
29:08 Şi acelaşi lucru se întâmplă în
Italia, Franţa,
  
29:13 Rusia, India- noi şi ei.
 
29:21 Când există naţionalism, religiozitate,
 
29:26 diviziune a credinţelor, imaginilor
poate exista iubire?
  
29:32 Să continuăm.
 
29:37 Desigur că nu poate exista iubire când
există o asemenea separare.
  
29:41 Dar suntem toţi atât de condiţionaţi.
 
29:50 Şi considerăm condiţonarea normală.
 
29:57 Un prieten a spus ieri
 
30:00 "Am citit ce spui despre condiţionare.
 
30:03 Dar nu este periculos dacă eu mă eliberez
de aceasta
  
30:07 şi încep să conduc pe partea dreaptă
în Anglia?"
  
30:19 Deci nu vă eliberaţi chiar atât de mult
de condiţionare.
  
30:31 Şi ce relaţie este între iubire şi regret?
 
30:40 Mi-am pierdut fiul şi sufăr enorm
 
30:48 pentru că îl iubeam.
 
30:52 Suferinţa şi iubirea pot coexista?
 
30:56 Vă rog să vă puneţi aceste întrebări.
 
31:01 Nu doar suferinţa personală
 
31:04 ci suferinţa întregii umanităţi,
 
31:10 suferinţa adusă de războaie
 
31:14 şi care există încă
 
31:19 suferinţa oamenilor din ţările
totalitariste.
  
31:32 Poate exista deci iubire acolo unde
este suferinţă?
  
31:44 Sau doar când încetetează suferinţa
 
31:47 există această compasiune.
 
31:58 După ce am spus toate astea,
unde ne aflăm?
  
32:06 Este iubirea doar un ideal?
 
32:12 Ceva ce nu cunoaştem
 
32:15 şi prin urmare îl dorim,
 
32:20 dorim să avem acel sentiment
de mare compasiune?
  
32:30 Dar nu vom plăti preţul pentru el.
 
32:37 Vrem să avem această minunată bijuterie
 
32:41 dar nu vrem să facem nimic
 
32:49 care să ne ajute să o avem.
 
32:54 Dacă vrem pace trebuie să trăim în pace
 
32:58 şi nu divizaţi în ţări şi războaie
 
33:01 şi toate celelalte lucruri care
au loc deja.
  
33:13 Ce preţ plătim pentru asta?
 
33:17 Nu în monezi sau bancnote
 
33:21 ci cât de mult ne dorim acest lucru
în interior?
  
33:31 Cât de adânc şi profund vedem
că naţionalismul,
  
33:36 separarea trebuie să dispară din noi
ca fiinţe umane?
  
33:42 Pentru că noi, ca fiinţe umane, tu şi eu
 
33:48 suntem la fel ca restul lumii-
psihologic vorbind.
  
33:52 Aveţi o culoare diferită, sunteţi
scunzi, înalţi, altă culoare a pielii,
  
33:56 alb, negru, etc.,
 
33:59 dar psihologic vorbind
 
34:01 suntem asemeni cu restul umanităţii.
 
34:05 Toţi suferim, trecem prin clipe grele,
 
34:07 avem frici, incertitudini, confuzii,
 
34:14 suntem prinşi în acest nonsens religios.
 
34:23 Noi suntem asta.
 
34:29 Şi putem, oare vedea toate astea
 
34:35 nu ca pe o idee, nu ca pe ceva după
care tânjim ci ca pe un fapt
  
34:45 urgent, actual, zilnic?
 
34:53 Din acea percepţie
 
34:57 apare responsabilitatea compasiunii.
 
35:03 Compasiunea se alătură inteligenţei.
 
35:15 Acea inteligenţă nu este cunoaşterea
în acţiune.
  
35:23 Cunoaşterea poate rezolva multe
probleme-intelectuale, tehnice, etc.
  
35:30 dar inteligenţa este ceva diferit.
 
35:36 Vă rog să gândiţi cele spuse de mine,
să nu le acceptaţi ca atare.
  
35:43 Poate cineva
 
35:50 este capabil să ofere argumente
importante.
  
35:56 Mintea poate rezolva probleme.
 
36:00 Mintea care rezolvă probleme nu este
o minte inteligentă.
  
36:07 Inteligenţa vine cu compasiune, iubire.
 
36:17 Şi când acea inteligenţă este o acţiune
a compasiunii
  
36:24 este globală şi nu o acţiune punctuală.
 
36:31 Sper că putem merge la întrebarea
următoare.
  
36:38 Întrebarea 3: "De ce exista în natura
o balanţă
  
36:42 în care există mereu moarte şi suferinţă?"
 
36:46 De ce în balanţa naturii
 
36:50 există mereu moarte şi suferinţă?
 
36:58 De ce a ucis omul 50 milioane de balene?
 
37:07 Înţelegeţi ce spun?
 
37:11 Cinci zeci de milioane.
 
37:14 Şi Rusia şi Japonia fac asta încă.
 
37:21 Ei ucid orice specie.
 
37:28 Tigrii se apropie de extincţie,
gheparzii, leoparzii
  
37:36 şi elefanţii, pentru fildeş, carne, etc.
 
37:43 Oare nu este omul un animal mult
mai periculos decât restul animalelor?
  
37:50 Şi vreţi să ştiţi
 
37:53 de ce în natură există moarte
şi suferinţă.
  
38:03 Vedeţi un tigru care ucide o vacă
sau un cerb.
  
38:12 Acesta este modul lor natural de viaţă
 
38:17 dar în momentul când intervenim noi,
devine cruzime.
  
38:25 Aţi văzut-sunt sigur-
 
38:28 pui de balena loviţi în cap
 
38:34 şi când există un protest
 
38:37 sindicatele spun că trebuie să trăim aşa.
 
38:40 Ştiţi toate astea.
 
38:46 De unde putem deci să începem
 
38:50 să înţelegem lumea din afară
 
38:54 şi cea din interior?
 
38:58 Lumea din interior este atât de complexă
 
39:04 dar noi vrem să înţelegem mai
întâi natura.
  
39:10 Şi asta devine mania noastră.
 
39:20 Poate dacă am începe cu noi-
 
39:29 să nu mai rănim, să nu mai fim violenţi,
 
39:36 naţionalişti,
 
39:39 ci să simţim pentru întreaga umanitate
 
39:46 atunci poate am avea o relaţie mai bună
 
39:49 între noi şi natură.
 
39:53 Acum noi distrugem pământul, aerul,
 
39:56 mările şi tot ce se află în ele,
 
40:03 pentru că suntem cel mai mare
pericol din lume
  
40:12 cu bombele noastre atomice-
cu tot ce se întâmplă.
  
40:21 Întrebarea 4:"De ce spui că ataşamentul
este corupţie?
  
40:27 Oare nu suntem ataşaţi de cei dragi?"
 
40:31 De ce spui că ataşamentul este corupţie?
 
40:35 Oare nu suntem ataşaţi ce dei dragi?
 
40:43 Este nevoie să explic?
 
40:49 Când sunteti ataşaţi de o idee,
 
40:53 concept, ideal, aşa cum sunt Comuniştii,
 
40:58 sau Catolicii, sau Protestanţii,
sau Naţionaliştii,
  
41:02 ăsta nu este începutul corupţiei?
 
41:09 Corupţie înseamnă a corupe, a sparge,
 
41:14 sensul cuvântului este a rupe în bucăţi.
 
41:19 Când sunt un Marxist devotat
 
41:29 şi pentru mine asta este singura soluţie
la toate problemele noastre
  
41:36 şi nu sunt dispus să examinez alte
întrebări, alte căi,
  
41:46 sunt angajat pe o cale, sunt legat de ea.
 
41:55 Când sunt legat de o credinţă,
 
41:58 de un Dumnezeu, de o persoană
 
42:02 ăsta nu este începutul corupţiei?
 
42:06 Eu spun nişte lucruri dar
 
42:08 trebuie să cercetaţi voi înşivă.
 
42:11 Este ataşamentul iubire?
 
42:17 Când sunt ataşat de tine ca audienţă,
Doamne fereşte,
  
42:24 când sunt ataşat de tine ca audienţă
 
42:28 te exploatez,
 
42:34 am un mare confort, mă împlinesc pe mine.
 
42:40 Nu este asta corupţie?
 
42:44 Când sunt ataşat de soţia mea, sau
de prietenul meu, sau orice,
  
42:48 o piesă de mobilier,
 
42:53 mobilă antică-
 
43:00 cineva a pus mobila antică în camera
în care trăiesc.
  
43:16 Când sunt ataşat de acea piesă de
mobilă devin acea piesă.
  
43:24 Şi începe corupţia , trebuie să o păzesc,
 
43:26 să o protejez- frica.
 
43:31 Frica începe cu ataşamentul.
 
43:40 Poate că obţin plăcere din acel ataşament,
 
43:45 confort, încurajare,
 
43:49 dar mereu există umbra fricii,
 
43:54 anxietatea, gelozia, posesivitatea
 
44:00 şi oamenilor le place să fie posedaţi şi
să posede,
  
44:07 nu este asta corupţie?
 
44:11 Pentru că acolo există o frică enormă,
 
44:15 anxietate că pot să pierd lucrul acela.
 
44:24 Poate cineva trăi în această lume
 
44:29 fără a fi ataşat
 
44:35 de ceva?
 
44:39 De credinţe, dogme, Dumnezeu,
 
44:42 de simboluri diferite,
ideologii şi imagini,
  
44:47 soţie, mobilă, casă, experienţe
- toate astea,
  
44:51 să fie complet....
 
44:54 şi asta nu înseamnă detaşat.
 
45:03 Când există o încercare de detaşare
 
45:10 atunci detaşarea este parte a
ataşamentului.
  
45:18 Pentru că opusul îşi are rădăcina
în opusul său.
  
45:25 Este clar?
 
45:29 A înţelege natura ataşamentului,
 
45:36 consecinţele sale,
 
45:39 înseamnă a vedea întreaga mişcare a
ataşamentului
  
45:45 şi nu doar unul anume, de o
persoană, idee,
  
45:51 de o piesă de mobilier,
 
45:53 ci de a înţelege, de a realiza
 
45:58 mişcarea ataşamentului.
 
46:04 Când realizaţi asta- şi am explicat
 
46:08 cum în altă zi-
 
46:11 ataşamentul dispare imediat
 
46:16 fără conflict.
 
46:21 Atunci poate cineva avea iubirea
 
46:26 pentru că iubirea, frica şi gelozia
nu pot coexista.
  
46:43 Întrebarea 5:"Spui că noi suntem lumea
 
46:45 dar lumea pare că se îndreaptă
spre autodistrugere.
  
46:51 Poate o minoritate de oameni integraţi să
balanseze majoritatea?"
  
46:58 Spui că suntem lumea
 
47:01 dar lumea pare că se îndreaptă
spre autodistrugere.
  
47:08 Poate o minoritate de oameni integraţi să
balanseze majoritatea?
  
47:13 Sunteţi o minoritate?
 
47:20 Glumeam.
 
47:22 Nu este o întrebare dură.
 
47:28 Suntem minoritatea?
 
47:33 Sau există printre noi oameni liberi
de toate astea?
  
47:41 Sau noi contribuim parţial la
ura colectivă-
  
47:52 psihologic.
 
47:53 Poate nu veţi opri Rusia să atace
Afganistanul
  
47:58 sau oricare altă ţară- sau America,
sau Anglia,
  
48:02 sau Japonia, sau oricare altă ţară,
 
48:05 dar psihologic
 
48:10 suntem oare noi liberi de moştenirea
comună
  
48:16 care este glorificarea naţionalismului
tribal?
  
48:26 Suntem oare liberi de violenţă?
 
48:35 Violenţa există acolo unde există
un zid în jurul nostru.
  
48:41 Vă rog să înţelegeţi asta.
 
48:47 Noi am construit ziduri înalte de
10 picioare şi groase de 15.
  
48:56 Noi toţi avem ziduri care ne înconjoară.
 
49:01 Şi de aici apare violenţa,
 
49:06 sentimentul de singurătate.
 
49:14 Aşa că voi sunteţi minoritatea şi
majoritatea.
  
49:24 Când câţiva din noi
 
49:31 se schimbă fundamental
 
49:37 nu veţi mai pune această întrebare
 
49:44 pentru că atunci vom fi ceva diferit.
 
49:54 Întrebarea 6:"Misticii creştini au descris
 
49:56 anumite forme de rugăciune mentală
 
50:00 în care vorbesc cu Dumnezeu,
sau îl cheamă.
  
50:07 Ei spun că se întâmplă lucruri
extraordinare
  
50:12 pe care le numesc unirea cu Dumnezeu.
 
50:15 Ei sunt convinşi că asta nu este o iluzie.
 
50:20 Oare se amăgesc?
 
50:25 Daca aşa este, ce este credinţa?
 
50:28 Ea pare ca le dă oamenilor puterea de
a face lucruri extraordinare.
  
50:38 Misticii Creştini descriu anumite forme
de rugăciune mentală
  
50:43 în care vorbesc cu Dumnezeu sau îl cheamă.
 
50:50 Ei spun că în asemenea rugăciuni se
întâmplă ceva extraordinar
  
50:55 şi ei numesc asta unirea cu Dumnezeu.
 
50:58 Ei sunt convinşi că asta nu este o iluzie.
 
51:02 Oare se amăgesc?
 
51:04 Şi, ce este credinţa?
 
51:06 Ea pare că dă oamenilor puterea de a
face lucruri extraordinare.
  
51:15 Când sunteţi extraordinar de tradiţionali
 
51:19 asta vă dă puterea extraordinară
de a ucide pe altii.
  
51:27 Priviţi ce facem.
 
51:39 Poate oare o iluzie să vă dea o
vitalitate enormă,
  
51:49 putere enormă să faceţi lucruri
extraordinare?
  
51:52 Pare că da.
 
51:57 Misionarii Creştini,
 
52:02 au făcut lucruri în lume
 
52:04 pentru că ei credeau în ceva.
 
52:07 Poate acea credinţă nu este total
ireală,
  
52:12 imaginea creată de minte
 
52:15 ei cred în asta şi sunt ataşaţi de asta
 
52:20 şi vor să îi convertească pe
toţi din lume.
  
52:28 Şi fac asta cu disconfort,
 
52:31 boli şi orice alt gen de probleme.
 
52:39 Iar acei mistici
 
52:42 care vorbesc cu Dumnezeu prin rugăciune-
 
52:49 eu nu ştiu ce este Dumnezeu-
 
52:55 nimeni nu ştie.
 
53:01 Dar au o imagine despre o
entitate supremă
  
53:08 şi prin rugăciune, credinţă,
 
53:14 dedicaţie, devoţiune,
 
53:19 poti mişca munţii.
 
53:26 Priviţi
 
53:31 ce fac America, Rusia, Anglia, Franţa.
 
53:41 Ei au o credinţă enormă în ţara lor
 
53:45 în naţionalismul lor
 
53:48 şi construiesc o lume tehnologică
 
53:52 să îi distrugă pe ceilalţi care
fac exact acelaşi lucru.
  
54:02 Este nevoie de o energie imensă să
mergi pe Lună,
  
54:08 e nevoie de tehnologie, credinţă.
 
54:14 Americanii au pus primii steagul pe Lună.
 
54:21 Sau Englezii cu steagul lor-
acelaşi lucru.
  
54:32 Şi în lumea Creştină
 
54:38 ei pun credinţa pe primul loc şi
fără întrebări.
  
54:46 Credinţa a luat locul îndoielii.
 
54:52 Îndoiala clarifică, purifică mintea.
 
54:59 Dacă vă îndoiţi de experienţele voastre,
de opiniile voastre, etc.
  
55:07 dacă vă îndoiţi de ele
 
55:10 sunteţi liberi, le puteţi observa clar.
 
55:16 Dacă vă îndoiţi de zeii vostri,
de salvatorii vostri, de restul.
  
55:24 În lumea din Est, cea Budistă şi
în Hinduism
  
55:28 îndoiala este unul dintre cei mai
importanţi factori
  
55:30 este nevoie să te îndoieşti,
trebuie să te întrebi,
  
55:37 nu trebuie să accepţi-
 
55:41 să fii o lumină pentru tine însuţi
 
55:46 iar acea lumină nu îţi poate fi dată
de cineva.
  
55:55 Desigur că acum în India şi
Asia totul s-a făcut bucăţi
  
56:00 şi ei sunt la fel ca ceilalţi,
au devenit comercianţi.
  
56:12 Dar puterea- nu vine prin rugăciune,
 
56:19 prin iluzii, sau credinţă,
 
56:24 ci prin claritate,
 
56:31 atunci când mintea vede clar
 
56:40 şi acea claritate nu fluctuează.
 
56:45 Când vedeţi ceva clar ca naţionalismul
 
56:48 care este cel mai distructiv
 
56:52 atunci aţi terminat cu el.
 
56:57 Şi acest final
 
57:02 vă dă vitaltate, energie, putere.
 
57:07 În mod similar, dacă cineva este liber
de ataşamente
  
57:15 are puterea de a iubi
 
57:20 şi asta contează mai mult decât
toate celelalte experienţe şi rugăciuni.
  
57:30 Dar, există o cale mult mai uşoară de
a scăpa printr-o iluzie,
  
57:38 printr-un simbol, o idee.
 
57:42 Este mult mai greu şi necesită mai
multă energie,
  
57:47 percepţie şi acţiune
 
57:50 pentru a vedea ce suntem şi
dincolo de asta.
  
57:57 Asta înseamnă că trebuie să devenim
foarte conştienţi
  
58:01 de toate activităţile şi
sentimentele noastre.
  
58:08 Dar noi nu vrem să facem asta.
 
58:11 Noi credem că printr-o simplă rugăciune
putem vorbi cu Dumnezeu.
  
58:17 Dumnezeu apare în fond din
gândurile noastre-
  
58:26 Dumnezeul creştin, zeii Hinduşi,
 
58:30 Budiştii nu au zei,
 
58:33 dar au alte imagini.
 
58:48 Întrebarea 7:"Dacă există un adevăr şi
o ordine supremă
  
58:52 de ce îngăduie umanităţii să se
comporte atat de şocant pe pământ?
  
59:01 Dacă există un adevăr şi o ordine supremă
 
59:06 de ce îngăduie umanităţii să se
comporte atat de şocant pe pâmânt?
  
59:19 Dacă există o entitate supremă,
 
59:23 trebuie să fie o persoană ciudată
 
59:29 pentru că dacă ne-a creat
 
59:36 atunci facem parte din acea entitate.
 
59:40 Şi dacă reprezintă ordinea, sănătatea,
raţiunea, compasiunea
  
59:46 nu ar trebui să fim astfel.
 
59:53 Fie acceptaţi procesul de
evoluţie al omului
  
59:59 sau faptul că omul a apărut
 
1:00:05 şi a fost creat de Dumnezeu.
 
1:00:08 Şi Dumnezeu, acea entitate supremă
reprezintă ordinea, bunătatea,
  
1:00:17 compasiunea şi restul
 
1:00:20 toate atributele pe care i le conferim.
 
1:00:25 Aşa că aveţi două posibilităţi:
 
1:00:29 există o entitate supremă
 
1:00:35 care a creat omul după chipul său
 
1:00:39 sau că există un proces de evoluţie
al omului
  
1:00:46 care a apărut
 
1:00:49 la început ca o mică moleculă,
 
1:00:51 apoi celule, etc. până la stadiul prezent.
 
1:00:55 Dacă acceptaţi ideea unui Dumnezeu,
a unei persoane supreme
  
1:01:04 în care există o ordine totală
 
1:01:07 şi sunteţi parte a acelei entităţi
 
1:01:12 atunci acea persoană trebuie să
fie extraordinar de crudă,
  
1:01:21 extraordinar de intolerantă
 
1:01:25 pentru a ne face să ne comportăm astfel
 
1:01:28 şi să ne distrugem unii pe alţii.
 
1:01:34 Sau cealaltă variantă în care omul a
făcut lumea sa cum este,
  
1:01:44 fiinţele umane au făcut această lume:
 
1:01:49 lumea socială, a relaţiilor,
 
1:01:54 lumea tehnologică, lumea
în care trăim,
  
1:01:59 relaţiile dintre noi, noi le-am creat
 
1:02:04 nu Dumnezeu sau o entitate supremă.
 
1:02:07 Noi suntem responsabili pentru această
oroare pe care am perpetuat-o.
  
1:02:17 Şi să ne bazăm pe o acţiune exterioară,
 
1:02:22 să transformăm toate astea-
 
1:02:25 jocul are loc de milenii
 
1:02:33 iar noi suntem încă la fel.
 
1:02:35 Nu stiu dacă cunoaşteţi toate astea.
 
1:02:37 Poate suntem puţin schimbaţi,
puţin mai buni,
  
1:02:40 mai toleranţi- toleranţa este ceva urât.
 
1:02:54 Pentru a avea deci ordine în
noi înşine
  
1:02:58 noi suntem zeii supremi
 
1:03:05 pentru că în univers este ordine.
 
1:03:14 Soarele apune, răsare,
 
1:03:17 stelele, cerurile, natura,
 
1:03:22 în întreg universul este ordine
 
1:03:26 - nu dupa părerea noastră- există
ordine, explozii, distrugere,
  
1:03:29 sau orice altceva se întâmplă acolo,
dar este ordine.
  
1:03:33 La noi nu este ordine.
 
1:03:38 Noi trăim în confuzie, conflict
 
1:03:40 trăim în orice fel de dezordine.
 
1:03:46 Poate exista în noi o ordine totală?
 
1:03:53 Acea ordine nu este creată de gând,
 
1:04:00 nu se află în relaţie cu nici un
sistem, metodă,
  
1:04:08 care sunt creaţia gândului.
 
1:04:13 Ordinea apare atunci când gândul încetează
 
1:04:23 pentru că atunci gândul nu poate separa.
 
1:04:49 Întrebarea 8:"Am fost memebru al
unui grup Gurdjeiff
  
1:04:53 - de la ordine la dezordine!
 
1:04:58 Cred că asta este bine.
 
1:05:03 Am fost membru al unui grup Gurdjeiff.
 
1:05:06 Am realizat că mi-a conferit o bază
 
1:05:09 pentru a înţelege ce spui.
 
1:05:14 Ar trebui să contiunui să fac parte din el
 
1:05:17 şi să îi ajut pe ceilalţi aşa cum
am fost eu ajutat
  
1:05:21 sau un asemenea grup conduce
la fragmentare?"
  
1:05:25 Am făcut parte dintr-un grup Gurdjeiff,
sau alte grupuri
  
1:05:30 şi asta mi-a conferit o bază
 
1:05:32 pentru a înţelege mai bine ce spui.
 
1:05:35 Ar trebui să continui să stau acolo
 
1:05:40 pentru a-i ajuta pe alţii asa cum
am fost eu ajutat
  
1:05:45 sau un asemenea grup conduce
la fragmentare?
  
1:05:50 Este o idee extraordinară să
ajuţi pe alţii,
  
1:05:59 asa cum ai beneficiat tu de înţelegere,
frumuseţe, iubire, adevăr
  
1:06:06 şi multă ordine
 
1:06:11 şi un sens de întregire.
 
1:06:18 Dacă ai aceste lucruri nu vorbeşti
despre a-i ajuta pe alţii.
  
1:06:30 Mai întâi, de ce dorim să aparţinem
de ceva anume?
  
1:06:39 Să aparţinem de o sectă, un grup,
 
1:06:45 o religie, de ce?
 
1:06:54 Pentru că ne dă putere?
 
1:07:01 Ai putere
 
1:07:04 dacă esti Britanic şi trăieşti în
această ţară.
  
1:07:07 Să simţi că eşti în Anglia,
 
1:07:11 sau în Rusia, sau în China sau India.
 
1:07:19 Pentru că nu putem rezista singuri?
 
1:07:28 Cuvântul "singur" înseamnă toţi ca unul.
 
1:07:37 Avem oare nevoie de încurajări,
 
1:07:44 avem nevoie de cineva care să ne
spună ce este corect?
  
1:07:54 Iar cel ce întreabă spune:
 
1:07:59 faptul că aparţin unui grup mă ajută
să te înţeleg
  
1:08:06 - să înţelegi ce, pe mine?
 
1:08:11 Gândiţi-vă la asta, vă rog.
 
1:08:14 Să înţelegeţi despre ce vorbim?
 
1:08:18 Avem nevoie de interpreţi pentru
a înţelege despre ce vorbim?
  
1:08:23 Să fim buni, să iubim, să nu acordăm
atâta importanţă naţionalităţii.
  
1:08:28 Trebuie să vă spună cineva asta?
 
1:08:35 Trebuie să depindem de alţii
 
1:08:42 chiar dacă aceştia sunt imagini
dintr-o biserică,
  
1:08:46 templu sau moscheie, sau
predicatorul, sau psihologul
  
1:08:51 sau oricine- de ce depindem de alţii?
 
1:09:02 Dacă depindem psihologic de alţii
 
1:09:05 devenim oameni de mâna a doua
şi aşa suntem.
  
1:09:16 Întreaga istorie a umanităţii este în noi
 
1:09:23 ea nu se află în cărţi- este şi acolo...
 
1:09:29 dar ea se află aici în noi.
 
1:09:36 Şi noi nu ştim cum să o citim.
 
1:09:41 Dacă am putea face asta,
 
1:09:44 dar noi nu suntem cel care citeşte.
 
1:09:51 Înţelegeţi? Suntem cartea.
 
1:09:59 Când esti cel care citeşte o carte,
ea nu are sens.
  
1:10:04 Dar dacă eşti cartea iar aceasta
îţi arată,
  
1:10:09 îţi spune povestea
 
1:10:11 iar tu nu spui povestea, cartea o spune
 
1:10:18 atunci nu depinzi de o singura persoană
 
1:10:23 atunci eşti o lumină pentru tine însuţi.
 
1:10:29 Dar noi aşteptăm pe altcineva
 
1:10:35 să aprindă focul.
 
1:10:38 Şi poate de asta sunteţi aici.
 
1:10:45 Şi asta este tragedia
 
1:10:53 pentru că nu vedeţi clar pentru
voi înşivă.
  
1:10:58 Şi înainte de a-i ajuta pe alţii, trebuie
noi să vedem clar!
  
1:11:06 Este ca şi cum orbul conduce orbul.
 
1:11:12 Pesoana care întreabă: Domnule
Krisnamurti vreau să spun:
  
1:11:15 sunteţi o floare şi noi o vedem
 
1:11:19 dar ajutaţi de asemenea mereu
pe cei care vin aici.
  
1:11:24 K: Sunt bucuros domnule că reveniţi aici.
 
1:11:28 Şi eu aş vrea.
 
1:11:33 Este ca şi cum merg să văd
muntele zilnic.
  
1:11:38 Muntele este minunat.
 
1:11:41 Eu nu spun că sunt muntele.
 
1:11:44 Există o frumuseţe în acel munte,
 
1:11:47 linia orizontului, zăpada, văile,
 
1:11:52 liniştea absolută
 
1:11:55 şi râul care trece sursurând.
 
1:12:02 Este frumuseţe în asta
 
1:12:06 iar lacul este atât de liniştit şi oceanul
este atât de....
  
1:12:13 Aş merge să văd asta zilnic.
 
1:12:15 Cu cât privesc mai mult cu atât
văd mai multă frumuseţe.
  
1:12:22 Nu mergând doar în weekend
 
1:12:28 ci uitandu-mă mereu, întrebandu-mă,
 
1:12:32 observând adevărul şi frumuseţea sa.
 
1:12:40 Sigur că cineva trebuie să meargă şi
să se mişte.
  
1:12:49 Întrebarea 9:" Ce este libertatea?"
 
1:12:51 Slavă Domnului, ultima întrebare.
 
1:13:02 Ce este libertatea?
 
1:13:10 Marii filozofi
 
1:13:15 au scris, au vorbit despre libertate.
 
1:13:21 Noi vorbim despre libertate-
 
1:13:26 libertatea de a locui unde dorim
 
1:13:29 de a avea slujba pe care o dorim,
 
1:13:33 să alegem femeia sau barbatul,
 
1:13:39 să citim orice dorim
 
1:13:44 sau libertatea de a nu citi deloc.
 
1:13:49 Suntem liberi
 
1:13:53 şi ce facem cu această libertate?
 
1:14:01 O folosim să ne exprimăm
 
1:14:05 să facem ce vrem.
 
1:14:12 Orice ne place.
 
1:14:16 Şi lucrurile sunt din ce în ce mai permisive-
 
1:14:21 puteţi face sex în spaţii deschise.
 
1:14:34 Aveţi orice gen de libertate doriţi
 
1:14:37 şi totuşi ce faceţi cu ea?
 
1:14:47 Noi credem că acolo unde există
alegere avem libertate.
  
1:14:54 Pot merge în Itala, Franţa- o alegere
 
1:15:01 dacă am paşaport şi viză.
 
1:15:09 Şi posibilitatea de a alege vă
dă libertatea?
  
1:15:13 Vă rog să mă urmăriţi.
 
1:15:17 De ce trebuie să alegem?
 
1:15:23 Dacă sunteţi foarte clari
 
1:15:28 - clari, perceptivi-
 
1:15:32 nu există alegere.
 
1:15:35 Şi asta conduce la acţiunea corectă.
 
1:15:40 Doar când există dubiu, nesiguranţă
începeţi să alegeţi.
  
1:15:46 Aşa că alegerea- iertaţi-mă că spun asta,
 
1:15:51 alegerea vă împiedică să fiţi liberi.
 
1:15:59 Iar în statele totalitare nu există
deloc libertate.
  
1:16:08 Pentru că se bazează pe ideea
 
1:16:10 că libertatea conduce la
degenerarea omului
  
1:16:15 şi prin urmare trebuie control, reprimare-
 
1:16:18 ştiţi ce se întâmplă şi restul.
 
1:16:23 Ce este deci libertatea?
 
1:16:26 Se bazează ea pe alegere?
 
1:16:31 Înseamnă să facem ce vrem?
 
1:16:36 Unii psihologi spun
 
1:16:39 că dacă simţi ceva să faci imediat
 
1:16:44 să nu reprimi, să nu te reţii,
să nu controlezi, să te exprimi.
  
1:16:50 Şi facem foarte bine asta.
 
1:16:53 Şi se numeşte libertate.
 
1:16:58 A arunca bombe înseamnă
de asemenea libertate.
  
1:17:04 Piviţi la ce am redus libertatea.
 
1:17:09 Ce este deci libertatea?
 
1:17:20 Libertatea este acolo sau aici?
 
1:17:27 Întreb doar nu spun.
 
1:17:30 Unde începem să căutăm libertatea?
 
1:17:37 În lumea exterioară,
 
1:17:45 care înseamnă să ne exprimăm şi să
facem ce vrem
  
1:17:51 aşa numita libertate individuală.
 
1:18:05 Sau poate libertatea începe din interior
 
1:18:09 atunci când cineva se exprimă pe
sine inteligent în exterior?
  
1:18:15 Înţelegeţi întrebarea?
 
1:18:28 Adică libertatea există doar
când nu există confuzie
  
1:18:34 în mine.
 
1:18:39 Când caut poate psihologic, religios
 
1:18:46 să nu fiu prins în nici o capcană
- înţelegeţi?
  
1:18:51 Sunt nenumărate capcane
 
1:18:56 -guru, salvatori, predicatori,
 
1:19:01 cărţi excelente, psihologi şi
psihiatri
  
1:19:05 toţi aceştia.
 
1:19:15 Şi dacă sunt confuz şi există dezordine
 
1:19:21 nu trebuie să fiu eu primul care să
se elibereze de dezordine
  
1:19:28 înainte de a vorbi despre libertate?
 
1:19:32 Dacă nu am nici un fel de relaţie
cu soţia, soţul,
  
1:19:38 cu altă persoană
 
1:19:41 pentru că nu am avut relaţie unii cu alţii
 
1:19:44 atunci relaţia dintre noi se bazează
pe o imagine.
  
1:19:48 Tu ai o imagine despre mine şi eu
una despre tine.
  
1:19:54 Şi deci există un conflict inevitabil
când există diviziune-
  
1:20:00 nu-i aşa domnilor?
 
1:20:03 Nu ar trebui oare să încep aici,
 
1:20:06 în interiorul meu, în mintea mea,
în inima mea
  
1:20:10 să fiu total liber de toate fricile
şi anxietăţile,
  
1:20:15 disperările, rănile pe care le are cineva
 
1:20:21 datorită unei dezordini psihice?
 
1:20:24 Toate astea, pentru a avea grijă
de sine şi a fi liber.
  
1:20:31 Aparent însă nu avem energia necesară.
 
1:20:37 Megem la altcineva să ne dea energie.
 
1:20:41 La psihiatru cu care vorbim şi
ne simtim apoi uşuraţi.
  
1:20:46 La confesiune şi în alte locuri.
 
1:20:49 Depindem mereu de altcineva.
 
1:20:58 Şi astfel dependenţa este inevitabilă
 
1:21:01 şi conduce la conflict, dezordine.
 
1:21:07 Trebuie deci să înţelegem
 
1:21:11 profunzimea şi măreţia libertăţii
 
1:21:15 şi pentru asta trebuie să
începem de aproape.
  
1:21:18 Şi cel mai aproape suntem noi.
 
1:21:19 Atâta vreme cât există tu şi eu
nu există libertate.
  
1:21:27 Atâta vreme cât tu ai o
prejudecată şi eu am alta
  
1:21:35 experienţa ta, experienţa mea, etc.
 
1:21:40 nu există libertate.
 
1:21:44 Ne putem exprima,
 
1:21:46 ne putem critica unii pe alţii,
putem face toate astea
  
1:21:49 şi numim asta libertate.
 
1:21:52 Dreptul de a gândi ce vrem.
 
1:21:54 Dar adevărata libertate,
mareţia ei şi imensitatea,
  
1:21:58 demnitatea, frumuseţea ei
este în interior
  
1:22:04 acolo unde este ordine.
 
1:22:08 Şi acea ordine apare doar când
suntem o lumină pentru noi înşine.
  
1:22:15 Corect?
 
1:22:22 Am încheiat.
 
1:22:24 Pot să mă retrag?
 
1:22:32  
 
1:22:36