Krishnamurti - Există acţiune care sa nu fie influenţată de gând?

Krishnamurti Subtitles

BR83CB1 - Există acţiune care sa nu fie influenţată de gând?
Prima conversaţie cu David Bohm
Parcul Brockwod, GB
18 Iunie 1983

0:16	Krishnamurti: I thought we were going to talk about the future of man. David Bohm: Yes.	Krishnamurti: Mă gândesc să vorbim despre vitorul omului. David Bohm:Da.
0:38	K: Really, when we talk about man we are talking about humanity. DB: The whole of mankind, yes.	K: De fapt când vorbim despre om vorbim despre umanitate. DB:Întreaga umanitate, da.
0:44	K: Not the British or the French or the Russian or the American, but the whole of human beings.	K: Nu despre Anglia sau Franţa sau Rusia, America, ci despre toate fiinţele umane.
0:52	DB: The future is interlinked now, anyway.	DB: Viitorul umanităţii este interconectat.
0:57	K: As things are, from what one observes, the world has become tremendously dangerous.	K: Privind situaţia, ne putem da seama că lumea a devenit un loc foarte periculos.
1:07	DB: Yes.	DB:Da.
1:12	K: Terrorists, wars, and the national divisions and racial divisions, some dictators who want to destroy the world, and so on. And also religiously, there is tremendous separation.	K:Terorişti, războaie şi separare naţională şi etnică, nişte dictatori vor să distrugă lumea, etc. Suntem separaţi şi religios .
1:29	DB: And I think there is the economic crisis and the ecological crisis.	DB: Şi mai este şi criza economică şi cea ecologică.
1:34	K: Yes, ecological and economic problems, problems have seem to be multiplying more and more. So, what is the future of man? What is the future of not only the present generation but the coming generation?	K: Da, problemele economice şi ecologice care par că se multiplică. Care este deci viitorul omului? Care este viitorul nu doar pentru generaţia de acum dar şi pentru cele viitoare?
1:58	DB: Yes, the future looks very grim. K: Very grim. If you were quite young and I was quite young, what would we do knowing all this, what would be our reaction, what would be our life, our way of earning livelihood and so on?	DB: Da, viitorul pare destul de înfricoşător. K:Foarte înfricoşător. Dacă am fi tineri -şi am fost- ce-am putea face văzând toate astea care ar fi reacţia noastră, viaţa noastră, modul în care trăim?
2:27	DB: Well, I have often thought of that. For example, I have asked myself, would I go into science again, and I am not at all certain now, because science does not seem to be relevant to this crisis.	DB: M-am gândit adesea la asta. M-am întrebat de exemplu dacă aş mai fi în domeniul ştiinţei - acum nu mai sunt- pentru că ştiinţa pare că nu este relevantă pentru această criză.
2:42	K: No. On the contrary, they are helping.	K:Nu. Dimpotrivă, ea ajută.
2:45	DB: It makes it worse. It might help but in fact it isn't.	DB: Înrăutăţeşte lucrurile. Pare că ajută dar de fapt nu o face.
2:50	K: So what would you do? I think I would stick to what I am doing.	K:Deci, tu ce ai face? Eu ştiu că aş continua ce fac acum.
2:56	DB: Well, that would be easy for you.	DB: Asta ar fi uşor pentru tine.
2:57	K: For me quite easy.	K:Foarte uşor.
3:00	DB: But there are several problems, of course, I don't know if you want to discuss them. If a person is just starting out, he has to make a living, right?	DB:Dar există anumite probleme despre care nu ştiu cum să discut. O persoană trebuie să îşi câştige existenta cumva, nu?
3:07	K: Of course.	K:Desigur.
3:10	DB: There are very few opportunities now, and most of these are in jobs which are very limited.	DB:Există acum câteva oportunităţi şi cele mai multe sunt în domenii foarte limitate.
3:19	K: And unemployment right throughout the world. I wonder what we would do, knowing that the future is grim, very depressing, dangerous, and so uncertain. Where would you begin?	K:Şi mai există şomajul în lume. Mă întreb ce am face ştiind că viitorul este înfricoşător foarte deprimant, periculos şi atât de incert. De unde ai începe?
3:46	DB: Well, I think one would have to stand back from all these particular problems of my own needs and the needs of the people around me.	DB: Cred că o persoana ar trebui să stea deoparte de toate aceste probleme personale, nevoi proprii şi de nevoile celor din jur.
3:58	K: Are you saying one should really forget oneself for the time being?	K:Spui că persoana ar trebui să se uite un pic pe sine?
4:02	DB: Yes.	DB:Da.
4:05	K: Even if I did forget myself, and when I look at this world in which I am going to live, and have some kind of career or a profession, and the unemployment, what would I do? This is a problem that I think most young people are facing.	K:Chiar dacă mă las pe mine, privind lumea în care trăiesc în care am o carieră sau profesie şi exista somaj, ce aş face? Cred că mulţi oameni se confruntă cu asta.
4:33	DB: Yes, it is clear. Well, have you something that you would suggest? Is there something you could suggest?	DB:Da, este foarte clar. Ai putea sugera ceva anume? Este ceva?
4:55	K: I don't think in terms of evolution.	K:Eu nu mă gândesc în termeni de evoluţie.
4:59	DB: Yes, I understand that. That is the point that I was expecting we would discuss. I was expecting we would discuss that.	DB:Da,îinţeleg asta. Exact asta mă aşteptam să discutăm. Mă aşteptam să discutăm asta.
5:05	K: Yes. I don't think there is psychological evolution at all.	K: Da. Nu cred că există vreo evoluţie psihologică.
5:10	DB: Yes. Now, we have discussed this quite often, so I think I understand to some extent what you mean. But I think the people who are new to this, or viewing this tape, are not going to understand.	DB:Da. Am discutat asta de câteva ori şi cred că înţeleg la ce te referi. Dar cred că oamenii care nu au auzit până acum sau nu au văzut această înregistrare nu vor înţelege.
5:22	K: Yes, we will discuss it, But I want to discuss this whole question, if you will. Why are we concerned about the future? Or only the whole future is now?	K:Da, o să discutăm despre asta. Aş vrea să discut despre aceasta întrebare. De ce suntem îngrijoraţi de viitor? Sau poate că viitorul este acum?
5:41	DB: Yes, in some sense the whole future is now, but we have to make that clear. This goes very much against the whole way of thinking, of the tradition of mankind that all of us have been exposed to.	DB: Da, într-un fel vitorul este acum dar trebuie să argumentăm asta. Este oarecum împotriva modului de gândire tradiţional al umanităţii la care am fost cu toţii expuşi,
5:54	K: Mankind thinks in terms of evolution, continuance, and so on.	K:Oamenii gândesc în termeni de evoluţie, continuitate, etc.
5:59	DB: Maybe we could approach it another way, that is, evolution seems in the present era to be the most natural way to think. So, I would like to ask you what objections do you have to thinking in terms of evolution? Could I explain a point: it has many meanings, this word 'evolution.'	DB: Poate putem aborda asta diferit, adică evoluţia pare în acest moment cel mai natural mod de a gândi. Şi as vrea să te întreb care sunt obiecţiile tale cu privire la evoluţie? Şi aş vrea să menţionez: cuvântul "evoluţie" are multe sensuri.
6:17	K: Of course. We are talking psychologically.	K:Desigur. Dar noi ne referim la cel psihologic.
6:23	DB: Yes. The first point is, let's dispose of physical evolution.	DB: Da. Să lăsăm de o parte evoluţia fizică.
6:26	K: I mean, an acorn will grow into an oak.	K: O ghindă se va transforma într-un stejar.
6:31	DB: Also, the species have evolved. For example, from the plants to the animals and to man.	DB:Da şi speciile au evoluat. De exemplu de la plante la animale şi apoi la om.
6:37	K: Yes, we have taken a million years to be what we are.	K:Da, ne-a luat milioane de ani să fim ceea ce suntem.
6:40	DB: You have no question that that has happened, right?	DB: Nu pui la îndoială aceste lucruri, nu?
6:43	K: No, that has happened. DB: And it may continue to happen.	K:Nu, asta s-a întâmplat. DB:Şi continuă să se întâmple.
6:46	K: Yes. That is evolution. DB: Now, that is a valid process.	K:Da. Asta este evoluţia. DB: Asta se întâmplă.
6:50	K: Of course. That is a valid natural process.	K:Desigur. Este în desfăşurare.
6:52	DB: Yes. It takes place in time. K: Yes.	DB: Da. Are loc în timp. K:Da.
6:55	DB: And therefore, in that region the past, present, and future are important, right?	DB:Şi prin urmare în acea zonă prezentul, trecutul şi viitorul sunt importante, nu?
7:00	K: Yes, obviously. I don't know a certain language, I need time to learn it.	K:Da,evident. Nu ştiu o anumită limbă straină, am nevoie de timp să o învăţ.
7:06	DB: Well, also it takes time to improve the brain. If the brain started out small with this, and then it got bigger and bigger, that took a million years.	DB:Da, creierul se perfecţionează în timp. Dacă la început a fost mic a devenit mai mare după milioane de ani.
7:14	K: Yes, and become much more complex, and so on. So, all that needs time. All that is movement in space and time.	K:Da şi a devenit mult mai complex, etc. Deci toate astea necesită timp. Toate sunt mişcare în timp şi spaţiu.
7:25	DB: Yes, so you will admit physical time and neurophysiological time.	DB:Da, deci admiţi timpul fizic şi cel neurofiziologic.
7:30	K: Neurophysiological time, absolutely. Of course, any sane man would.	K:Cel neurofiziologic, da. Orice om sănătos ar face asta.
7:33	DB: Yes, but most people also admit psychological time, what we call mental time.	DB: Da, însă mulţi îl acceptă şi pe cel psihologic pe care îl numim timp mental.
7:39	K: Yes, that is what we are talking about. Whether there is such a thing as psychological tomorrow, psychological evolution. DB: Or yesterday.	K: Da, despre asta vorbim. Dacă există un mâine psihologic, o evoluţie psihologică. DB: Sau ieri.
7:50	DB: Now, at first sight I am afraid this will sound strange. It seems, I can remember yesterday, and there is tomorrow, I can anticipate, and it has happened many times, days have succeeded each other. So, I do have the experience of time, from yesterday to today to tomorrow.	DB: Mi-e teamă că la prima vedere sună ciudat. Îmi pot aminti ziua de ieri iar pe cea de mâine o pot anticipa şi asta s-a întâmplat mult timp, zilele vin una după alta. Am deci experienţa timpului de la azi la mâine.
8:11	K: Of course. That is simple enough.	K:Desigur. Este destul de simplu.
8:14	DB: Now, what is it you are denying?	DB: Şi atunci ce anume negi?
8:17	K: I deny that I will be something, become better.	K:Faptul că va exista ceva, mai bun.
8:24	DB: Now, there are two ways of looking at that. One way is: will I intentionally become better because I am trying, or secondly: some people feel that evolution is a kind of natural inevitable process in which we are being swept along like in a current, and we are, perhaps becoming better or worse, or something is happening to us.	DB: Există două moduri de a privi asta. Una este: o să devin mai bun pentru ca încerc sau a doua: unii simt că această evoluţie este un proces natural inevitabil care ne poarta precum un curent şi devenim mai buni sau mai răi sau ceva se întâmplă cu noi.
8:44	K: Psychologically.	K:Psihologic vorbind.
8:46	DB: Psychologically, which takes time, which may not be the result of my trying to become better. It may or may not be. Some people may think one way, some another. But are you denying also that there is a sort of natural psychological evolution as there was a natural biological evolution?	DB: Psihologic şi asta ia timp poate nu este rezultatul încercărilor mele de a deveni mai bun. Poate da sau poate nu. Unii oameni cred, alţii nu. Dar negi de asemenea că există o evoluţie psihologică asemănătoare cu cea biologică?
9:03	K: I am denying that, yes.	K:Da, eu neg asta.
9:06	DB: Now, why do you deny it?	DB:Dar de ce?
9:13	K: Because, first of all, what is the psyche?	K:Pentru că, mai întâi ce este psihicul?
9:17	DB: Yes.	DB:Da.
9:20	K: The me, the ego and so on, what is it?	K:Sunt eu, este ego, etc, ce este?
9:23	DB: Yes, the word 'psyche' has many meanings. It may mean the mind, for example. Now, do you mean by that the ego is the same thing?	DB:Da, cuvântul "psihic" are multe sensuri. Poate însemna mintea. Crezi că ego-ul este acelaşi lucru?
9:30	K: The ego. I am talking of the ego, the me.	K:Ego. Eu vorbesc de ego, de mine.
9:33	DB: Now, some people who are thinking of evolution are thinking there will be an evolution in which the me is transcended. That is, that it will rise to a higher level.	DB: Unii care se gândesc la evoluţie cred că va exista o evoluţie în care se va transcede eu-l. Şi că asta ne va ridica la un nivel mai sus.
9:46	K: Yes, does transition need time?	K:Da şi această tranziţie are nevoie de timp?
9:48	DB: A transcendence, a transition. K: Yes. That is my whole question. DB: Yes. So, there are two questions: one is, will the me ever improve? That is one argument. And another argument is: even if we suppose we want to get beyond the me, can that be done in time?	DB: O tranzite, o transcendenţă. K:Da. Asta întreb eu. DB:Da. Sunt deci două întrebări: prima este, se va schimba vreodată eu-l ? Este primul argument. Iar celălat este: chiar dacă presupunem că mergem dincolo de eu poate asta avea loc în timp?
10:04	K: That cannot be done in time.	K:Nu poate avea loc în timp.
10:06	DB: Yes, now we have to make it clear why not.	DB:Da, acum trebuie să spunem de ce.
10:09	K: Yes, I will. We will go into it. What is the me? If the 'psyche' has such different meanings, the me is the whole movement which thought has brought about.	K:Da, vom face asta. Vom dezbate acest subiect. Ce este eu-l? Dacă există mai multe sensuri pentru "psihic" eu-l este mişcarea creată de gând.
10:32	DB: Why do you say that?	DB:De ce spui asta?
10:34	K: The me is the consciousness, my consciousness. The me is my name, form, and all the various experiences that I have had, remembrances, and so on. The whole structure of the me is put together by thought.	K:Eu-l este conştiinţa conştiinţa mea. Eu-l este numele, forma şi toate experienţele avute, amintirile, etc. întreaga structura a eu-lui este creaţia gândului.
10:56	DB: Yes, well, that again would be something which some people might find it hard to accept.	DB:Da şi asta iar este ceva greu de acceptat de unii oameni.
11:02	K: Of course, we are discussing this.	K:Sigur că da, despre asta vorbim.
11:04	DB: But I mean also to try to bring it out. Now, the first experience, the first feeling I have about the me is that the me is there independently and that the me is thinking.	DB: Dar vreau de asemenea să evidenţiem asta. Acum, prima experienţă, primul sentiment despre mine este că eu exist independent şi că eu gândesc.
11:16	K: Is the me independent of my thinking?	K:Eu sunt independent de gândirea mea?
11:20	DB: Well, my own first feeling is the me is there independent of my thinking, and it is the me that is thinking. Like, I am here and I could move, I could move my arm or I could think or I could move my head.	DB: Primul meu sentiment este că există un eu independent de gândirea mea şi că eu gândesc. Sunt aici şi mă pot mişca îmi pot mişca mâna sau pot gândi sau pot mişca din cap.
11:30	K: Yes.	K:Da.
11:32	DB: Now, is that an illusion?	DB:Este asta o iluzie?
11:37	K: No. DB: Why?	K:Nu. DB:De ce?
11:43	K: When I move my arm, there is the intention to grasp something, to take something, to put something. First, it is the movement of thought, and that makes the arm move, and so on. My contention is – and I am ready to accept it as false or true – that thought is the basis of all this.	K:Când mişc mâna există intenţia de a apuca ceva, de a lua ceva sau a pune ceva. Mai întâi există mişcarea gândului şi asta face mâna să se mişte, etc. Eu afirm că - şi sunt gata să accept că este adevărat sau fals- gândul este baza acestor lucruri.
12:16	DB: Yes. Your contention is that the whole sense of the me and what it is doing is coming out of thought. Now, what you mean by thought though, is not merely intellectual thought.	DB:Da. Tu afirmi că sensul eu-lui şi ceea ce face acesta este dat de gând. Dar ce înţelegi de fapt prin gând, nu este vorba doar de gândul intelectual.
12:26	K: No, of course not. DB: But what more?	K:Nu, desigur că nu, DB:Ce este în plus?
12:29	K: Thought is the movement of experience, knowledge, memory, and thought. It is this whole movement.	K: Gândul este mişcarea experienţei, cunoaşterii, aminitirilor şi gând. Este toată această mişcare.
12:38	DB: It sounds to me as if you mean the movement of consciousness as a whole. K: As a whole, that is right.	DB: Mi se pare că vrei să spui mişcarea conştiinţei ca întreg. K: Ca întreg, da.
12:48	DB: You are saying that that the movement is the me, right?	DB: Spui că această mişcare sunt eu?
12:52	K: The whole content of that consciousness is the me. That me is not different from my consciousness.	K:Eu sunt întregul conţinut al acestei conştiinţe. Spun că eu nu sunt separat de conştiinţa mea.
13:07	DB: I think one could say that I am my consciousness, because if I am not conscious I am not here, right?	DB: Cineva ar putea spune că eu sunt conştiinţa mea pentru că dacă nu este aşa, nu sunt aici, corect?
13:13	K: Of course. DB: Now, is consciousness nothing but, say, what you have just described, which includes thought, feeling, intention?	K:Desigur. DB:Acum, conştiinţa nu este decât -după cum descris- gând, sentiment, intenţie?
13:22	K: Intention, aspirations. DB: Memories.	K:Intenţie, aspiraţie. DB:Amintiri.
13:24	K: Memories, beliefs, dogmas, the rituals that I perform, like the computer that is being programmed.	K: Amintiri, credinţe, dogme, ritualuri, ca un calculator programat.
13:36	DB: That certainly is in consciousness, everybody would agree, but some people would feel, or many people would feel that there is more to it than that, that consciousness may go beyond that.	DB: Exsită aşa ceva în conştiinţă oricine ar fi de acord, dar unii ar simţi -sau mulţi- că mai există ceva conştiinţa este ceva dincolo de asta.
13:45	K: Let's go into it. It is, the content of our consciousness makes up the consciousness – the content.	K:Să vedem. Conţinutul conştiinţei noastre formează conştiinţa-conţinutul.
13:58	DB: Yes, I think that requires some understanding: the ordinary use of the word 'content' is quite different. If you say that the content of a glass is water, so the glass is one thing and the water is another. The glass contains the water, or the word 'content' would suggest that something contains it. K: All right. Consciousness is made up of what it has remembered: beliefs, dogmas, rituals, the nationalities, fears, pleasures, sorrow.	DB:Da. Cred că este nevoie să specificăm: în mod obişnuit cuvântul "conştiinţă" este folosit altfel. Dacă spui că paharul conşine apa paharul este ceva şi apa altceva. Paharul contine apa ori cuvântul "conţinut" ar sugera că ceva îl conţine. K:Bine. Conştiinţa este formată din ceea ce am spus: credinţe, dogme, ritualuri, naţionalităţi, frici, plăceri, regrete.
14:35	DB: If all that were absent, would there be no consciousness?	DB: Dacă acestea nu ar exista, conştiinţa nu ar mai exista?
14:42	K: Not as we know it.	K:Nu aşa cum o ştim noi.
14:43	DB: But there would still be a kind of consciousness?	DB: Dar ar exista un fel de conştiinţă?
14:45	K: A totally different kind.	K:Cu totul alta.
14:47	DB: Then I think you really mean to say that consciousness, as we know it, is made up...	DB: Înţeleg că susţii că, conştiinţa, asa cum o ştim este formată...
14:51	K: I said that. Consciousness, as we know it, is all that.	K:Am spus deja. Conştiinţa aşa cum o ştim este formată din toate astea.
14:55	DB: As we generally know it. K: Yes. And that is the result of multiple activities of thought.	DB: Aşa cum o ştim noi. K:Da. Şi este rezultatul activităţilor creierului.
15:08	K: Thought has put all this together which is my consciousness: the reactions, the responses, the memories, the remembrances, extraordinarily complex intricacies, subtleties. All that makes up consciousness.	K: Gândul a pus astea la un loc şi a rezultat conştiinţa mea: reacţiile, răspunsurile, amintirile, amintirea, complxitatea, subtilităţile. Toate astea formează conştiinţa.
15:36	DB: As we know it, right?	DB: Aşa cum o ştim?
15:38	K: I have said that. As we know it. Whether that consciousness has a future?	K:Am spus asta. Asa cum o ştim. Are această conştiinţă vreun viitor?
15:48	DB: Yes. Does it have a past?	DB:Da. Are şi un trecut?
15:51	K: Of course, its remembrances.	K:Desigur, amintirile sale.
15:53	DB: Why do you say it has no future then?	DB:Atunci de ce întrebi dacă are un viitor?
15:56	K: If it has a future it will be exactly the same kind of thing, moving. The same activities, same thoughts, modified, but the pattern will be repeated over and over again.	K: Dacă ar avea un viitor ar fi exact acelaşi lucru, mişcare. Aceleaşi activităţi, gânduri, modificate, dar tiparul se va repeta mereu.
16:14	DB: Are you saying that thought can only repeat?	DB: Tu spui că gândul poate doar să se repete?
16:17	K: Yes. DB: But there is a feeling that thought can develop new ideas, for example.	K:Da. DB: Dar există senzaţia că gândul poate avea idei noi.
16:23	K: But thought being limited, because knowledge is limited. If you admit that knowledge will always be limited.	K: Dar gândul este limitat pentru că şi cunoaşterea este aşa. Dacă admiţi asta, cunoaşterea va fi mereu limitată.
16:38	DB: Yes, well, that again might require some discussion.	DB: Da şi iar trebuie să discutăm despre asta.
16:42	K: Of course, we must discuss it.	K:Da, trebuie.
16:45	DB: Now, why do you say knowledge is always limited?	DB: De ce spui că există o cunoaştere limitată?
16:48	K: Because you, as a scientist, you are experimenting, adding, searching, so you are adding, and after you some other person will add more. So knowledge, which is born of experience, is limited.	K:Pentru că tu, ca om de ştiinţă experimentezi, adaugi, cauţi, deci adaugi şi după tine alţi vor face asta. Deci cunoaşterea nascută din experienţă, este limitată.
17:10	DB: Yes, some people have said it isn't. They would hope to obtain perfect knowledge, or absolute knowledge of the laws of nature.	DB: Unii au spus că nu este. Ei speră să obţină cunoaşterea perfectă sau absolută a legilor naturii.
17:20	K: The laws of nature is not the laws of the human being.	K:Legile naturii nu sunt legile fiinţei umane.
17:25	DB: Well, would you want to restrict the discussion to knowledge about the human being? K: Of course, that is what we are talking about.	DB: Esti de acord să restrângem discuţia la cunoaşterea fiinţei umane? K:Desigur, despre asta vorbim.
17:31	DB: Even there you could question whether that knowledge of nature is possible, too.	DB: Chiar şi aşa ne-am putea întreba dacă este posibilă cunoaşterea naturii.
17:34	K: We are talking about the future of man.	K:Noi vorbim despre viitorul omului.
17:37	DB: All right, so we are saying that man cannot obtain unlimited knowledge of the psyche. Is that what you mean? K: Yes, that is right.	DB: Bine, spunem deci că psihicul nu poate oferi omului cunoaşterea nelimitată. Asta vrei să spui? K:Da, corect.
17:46	DB: There is always more that is unknown.	DB:Există mereu ceva necunoscut.
17:48	K: Yes, there is more and more unknown.	K: Există din ce în ce mai mult.
17:54	K: So, if once we admit that knowledge is limited, then thought is limited.	K: Dacă admitem că, cunoaşterea este limitată atunci gândul este limitat.
18:00	DB: Yes, thought depends on knowledge, and the knowledge does not cover everything, therefore thought will not be able to handle everything that happens.	DB:Da, gândul depinde de cunoaştere iar aceasta nu poate acoperi totul şi prin urmare gândul nu va putea gestiona tot.
18:12	K: That is what the politicians and all the other people are doing. They think thought can solve every problem.	K: Asta fac politicienii şi ceilalţi oameni. Ei cred că pot rezolva orice problemă.
18:19	DB: You can see in the case of politicians that knowledge is very limited, in fact it is almost non-existent! Therefore when you lack the adequate knowledge of what you are dealing with, you create confusion. K: Yes. So then, as thought is limited, our consciousness, which has been put together by thought, is limited.	DB: Vedem că la politicieni cunoaşterea este limitată de fapt nu există! Şi dacă îţi lipseşte cunoaşterea necesara faţă de ce este de rezolvat, se crează confuzie. K:Da. Aşa că dacă gândul este limitat, conştiinţa noastră, formată de gând este limitată.
18:53	DB: Can you make it clear? That means we can only repeat, stay in the same circle. One of the ideas might be, if you compare with science, that people might think though my knowledge is limited, I am constantly discovering.	DB:Poţi spune asta mai clar? Înseamnă că noi putem doar repeta şi ne învârtim îni cerc. Dacă facem comparaţia cu ştiinţa oamenii poate cred că deşi cunoaşterea mea este limitată eu descopăr constant ceva.
19:05	K: But what you discover is added to, but is still limited.	K:Dar ceea ce descoperi ce adaugi, este limitat.
19:13	DB: It is still limited. That is the point. I think one of the ideas behind a scientific approach is that, though knowledge is limited, I can discover and keep up with the actuality.	DB:Este încă limitat. Asta este ideea. Cred că ideea din spatale abordării ştiinţifice este că deşi cunoaşterea este limitată pot să desopăr şi să actualizez.
19:25	K: But that is also limited. DB: My discoveries are limited. And there is always the unknown, which I have not discovered.	K:Dar şi asta are limite. DB:Descoperirile mele sunt limitate. Şi mai există necunoscutul pe care nu l-am descoperit.
19:33	K: That is why I am saying, the unknown, the limitless, cannot be captured by thought.	K: De aceea spun, necunoscutul, nelimitatul nu pot fi surprinse de gând.
19:39	DB: Yes.	DB:Da.
19:41	K: Because thought in itself is limited. If you and I agree to that, not only agree, but it is a fact.	K:Pentru că gândul este limitat. Noi putem fi de acord cu asta, deşi acesta este un fapt.
19:56	DB: Perhaps we should bring it out still more. That is, thought is limited even though one may easily verbally admit thought is not limited, there is a very strong predisposition.	DB:Poate ar trebui să dezvoltăm subiectul. Că gândul este limitat deşi poate, cineva admite la nivel verbal că nu este aşa, există o mare posibilitate ca lucrurile să fie aşa.
20:07	K: Feeling. DB: A tendency to feel that way, that thought can do anything.	K:Simţim. DB: Tendinţa de a simţi aşa că gândul poate face orice.
20:13	K: It can't. See what it has done in the world.	K:Nu poate. Uite ce a făcut în lume.
20:16	DB: Well, I agree that it has done some terrible things, but that doesn't prove that it is always wrong. Maybe you could always blame it on the people who have used it wrongly.	DB: Sunt de acord că a făcut lucruri groaznice, dar asta nu înseamnă că greşeşte mereu. Poate că oamenii care l-au folosit sunt vinovaţi.
20:25	K: I know, that is a good old trick! But thought in itself is limited, therefore whatever it does is limited.	K:Da, ăsta este un truc foarte vechi! Dar gândul este limitat şi orice face acesta este la fel.
20:35	DB: Yes, and it is limited in a very serious way, is what you are saying.	DB: Şi este limitat destul de mult din câte spui.
20:40	K: That is right. Of course, in a very, very serious way.	K:Corect. Într-un mod foarte serios.
20:44	DB: Could we bring that out, say what that way is?	DB: Putem spune în ce fel?
20:46	K: That way is what is happening in the world.	K: În felul în care lucrurile se întâmplă în lume.
20:50	DB: All right. Let's look at that.	DB: Bine. Să vedem asta.
20:51	K: The totalitarian ideals – it is the invention of thought.	K:Ideile totalitare -sunt invenţia gândului.
20:58	DB: We could say that the very word 'totalitarian' means they wanted to cover the totality, but they couldn't. They couldn't, the thing collapsed.	DB: Cuvântul "totalitar" ar trebui să acopere totul, dar nu o face. Nu se poate, lucrurile se prăbuşesc.
21:07	K: It is collapsing.	K:Se prăbuşesc.
21:09	DB: But then there are those who say they are not totalitarians.	DB:Dar mai sunt cei care nu sunt totalitari.
21:14	K: The democrats, etc. The republicans and the democrats and the idealists and so on, all their thinking is limited.	K:Democraţii, etc. Dar şi la republicani, democraţi sau idealişti gândirea este limitată.
21:23	DB: Yes. But it is limited in a way...	DB:Da. Este limitată într-un mod...
21:27	K: That is very destructive.	K:Foarte distructiv.
21:28	DB: That is very serious and destructive. In what way could we bring that out? I could say, ok, my thought is limited, but it may not be all that serious. You see, why is it so important?	DB: Foarte distructiv. Cum am putea arăta asta? Aş putea spune, ok, gândirea mea este limitată dar poate că nu aşa de mult. Vezi de ce este atât de important?
21:40	K: That is fairly simple. Because whatever action is born of limited thought must breed conflict – inevitable. Like dividing humanity geographically into nationalities and so on and so on, religiously, has created havoc in the world.	K:Este foarte simplu. Orice acţiune care se naşte dintr-un gând limitat aduce inevitabil conflict. Cum este separarea umanităţii geografic, în naţionalităţi, etc., religios şi asta a creat prăpăd în lume.
22:06	DB: Yes, now let's connect that with the limitation of thought. That is, my knowledge is limited. K: We said that.	DB:Şi acum să facem legătura cu limitarea gândului. Că am o cunoaştere care este limitată. K:Am spus asta deja.
22:13	DB: How does that lead me to divide the world...	DB:Cum mă face asta să separ lumea...
22:21	K: Aren't we seeking security? DB: Yes.	K:Oare nu căutăm siguranţa? DB:Da.
22:25	K: And we thought there was security in the family, security in the tribe, security in nationalism. So we thought there is security in division.	K: Şi credem că există siguranţă în familie, în trib, în naţionalism. Şi ne-am gândit că obţinem siguranţa prin separare.
22:40	DB: Yes. Now it has come out. Take the tribe, for example, say one may feel insecure, one then says, with the tribe I am secure. That is a conclusion. And I think I know enough to be sure that is so, but I don't. Other things happen that I don't know, which make that very insecure. Other tribes come along.	DB:Da. Acum este evident. Să luăm de exemplu tribul, un om care nu se simte în siguranţă va spune: în tribul sunt în siguranţă. Asta este o concluzie. Şi cred că ştiu suficient să am dreptate, dar nu este aşa. Se întâmplă alte lucruri, care conduc la nesiguranţă. Apar alte triburi.
23:00	K: No, the very division creates insecurity.	K:Nu, separarea crează nesiguranţă.
23:04	DB: It helps to create it, yes, but I am trying to say, I don't know enough to know that. I don't see that.	DB: Ajută la crearea ei, dar eu vreau să spun că nu ştiu destul. Nu văd asta.
23:12	K: But one doesn't see it because one has not thought about anything, looked at the world as a whole.	K: Dar omul nu vede pentru că nu s-a gândit la nimic nu a privit lumea ca întreg.
23:22	DB: The thought which aims at security attempts to know everything important. It assumes it knows everything important and then it says, this will bring security. Now, not only there are a lot of things it doesn't know, but one thing it doesn't know is that this very thought itself is divisive.	DB: Gândul care vrea siguranţă se aşteaptă să ştie ce este important. Crede că ştie ce este important şi apoi spune că asta îi conferă siguranţă. Există lucruri pe care nu le ştie şi unul din ele este că gândul în sine este cel care separă.
23:38	K: Divisive, yes.	K: Seamană discordie.
23:41	DB: Because I define an area which is secure, divided from another area.	DB:Pentru că eu definesc o arie de siguranţă care face parte dintr-o altă arie.
23:45	K: Because in itself it is limited. DB: Yes.	K: Care în sine este limitată. DB:Da.
23:49	K: Anything that is limited must inevitably create conflict.	K: Orice este limitat crează inevatiabil conflict.
23:56	DB: Well, you mean any thought that is...	DB: Vrei să spui că orice gând care este...
23:59	K: If I say, I am an individual, it is limited.	K: Dacă spun, sunt un individ, este limitare.
24:03	DB: Yes.	DB:Da.
24:05	K: I am concerned with myself, that is very limited.	K:Eu sunt preocupat de mine, asta mă limitează.
24:08	DB: Yes, we have to get this clear. If I say, this is a table, which is limited, it creates no conflict, right?	DB:Da, trebuie să clarificăm asta. Dacă spun, asta este o masă, care este limitată nu se crează conflict, nu?
24:14	K: No. There is no conflict there.	K:Nu. Aici nu este conflict.
24:16	DB: When I say, this is me, that creates conflict.	DB: Dar când spun "eu" se crează conflict.
24:19	K: Yes. The me is a divisive entity.	K:Da. Eu-l este o entitate separată.
24:23	DB: Let's see more clearly why.	DB: Să vedem mai clar de ce.
24:27	K: Because it is separative, it is concerned with itself. The me identifying with the greater nation is still divisive.	K:Pentru că generează separare, este preocupat de sine. Eu-l care se identifică cu o naţiune puternică este separator.
24:42	DB: Yes, well, I define myself in the interest of security, so that I know what I am as opposed to what you are, and I protect myself. Now, this creates a division between me and you.	DB: Eu mă definesc pentru că vreau siguranţă ştiu ce sunt în comparaţie cu tine şi aşa mă protejez. Asta crează între noi o separare .
24:57	K: We and they, and so on. Now, that comes from my limited thought because I don't understand that we are really closely related and connected.	K: Noi şi ei, etc. Asta provine din gândul meu limitat pentru că eu nu înţeleg că suntem de fapt foarte apropiaţi şi conectaţi.
25:06	K: That we are human beings. DB: Yes, we are all human beings.	K: Că suntem fiinţe umane. DB: Da, că toti suntem fiinţe umane.
25:09	K: All human beings have more or less the same problems.	K: Şi toţi avem cam aceleaşi probleme.
25:13	DB: No, I haven't understood that, my knowledge is limited, I think that we can make a distinction and protect ourselves, or me, and not the others.	DB: Dar eu nu am înţeles asta, cunoaşterea mea este limitată eu cred că pot face o desosebire şi să mă protejez, eu şi nu ceilalţi.
25:22	K: Yes, that is right.	K:Da, corect.
25:23	DB: But in the very act of doing that, I create instability.	DB: Dar făcând asta, creez instabilitate.
25:27	K: Yes, that is right. DB: Insecurity. So, if we see that, not merely intellectually or verbally but actually feel it, that we are the rest of humanity, then the responsibility becomes immense.	K:Da, corect. DB:Insecuritate. Şi dacă văd asta, nu la nivel intelectual sau verbal ci simt că noi suntem umanitatea atunci responsabilitatea este imensă.
25:50	DB: Yes, well, how can you do anything about that responsibility?	DB: Ce putem face cu privire la această responsabilitate?
25:54	K: Then I either contribute to the whole mess or keep out of it. That is to be at peace, to have order in oneself.	K: Atunci ori contribui la tot haosul ori mă ţin de-o parte. Adică sunt în pace şi în mine există ordine.
26:09	DB: I didn’t understand. K: I will come to that. I am going too far.	DB:Nu am înţeles. K: O să ajung şi acolo. Am mers prea departe.
26:15	DB: I think we have touched on an important point that we say the whole of humanity, of mankind is one, and therefore to create division there is destructive.	DB:Cred că am atins un subiect important când spunem că întreaga umanitate este una şi deci a crea separare conduce la distrugere.
26:25	K: Is dangerous. Now, whereas to create division between me and the table is not dangerous, because in some sense we are not one.	K:Este periculos. Dacă eu creez separare între mine şi masă este ok pentru că nu suntem conectaţi.
26:33	K: Me and the trees, of course.	K: Eu şi copacii, desigur.
26:35	DB: That is only in some very general sense that we are one. Now, mankind doesn't realise that it is all one.	DB: În sens general suntem un întreg. Dar umanitatea nu realizează asta.
26:42	K: Why? DB: Well, let's go into that. This is a crucial point. It is clear it doesn't because there are so many divisions, and not only nations and religions but from one person to another.	K:De ce? DB: Pai, să vedem. Este crucial. Nu doar pentru că există atâtea sepărari sau popoare, religii separarea este între noi.
26:53	K: I know. Why is there this division?	K:Ştiu. De ce există această separare?
26:56	DB: The first was the feeling, at least in the modern era, that every human being is an individual. This may not have been so strong in the past.	DB: Mai întâi a fost senzaţia, cel putin în lumea modernă că fiecare om este un individ. Această credinţă nu era atât de puternică în trecut.
27:05	K: That is what I question. I question altogether whether we are individuals.	K:Asta este întrebarea. Mă întreb dacă suntem indivizi.
27:12	DB: Yes, well, that is a big question.	DB: Ei bine, asta este întrebarea.
27:14	K: Of course. We said just now, the consciousness, which is me, is similar to the rest of mankind. They all suffer, they all have fears, they are all insecure, they have their own particular gods and rituals, all put together by thought.	K:Desigur. Tocmai am spus: conştiinţa, adică eu este similară cu a întregii umanităţi. Toţi suferă, au frici, nu se simt în siguranţă, au bunuri proprii şi ritualuri şi toate sunt creaţia gândului.
27:46	DB: Yes, well, there are two questions here: one is, not everybody feels that he is similar. Most people feel they have some unique distinction.	DB:Atunci, apar două întrebări: prima- nu toţi cred că suntem asemănători. Unii cred că sunt deosebiţi.
27:59	K: What do you mean unique distinction? Distinction in doing something?	K:Ce înseamnă deosebiţi? În ceea ce fac?
28:04	DB: There may be many things. For example, one nation may feel that it is able to do certain things better than another. One person has some special things he does, or qualities. K: Of course. You are more intellectual than I am. You are somebody else, better, this and that.	DB: Sunt mai multe lucruri. De exemplu, un popor simte că este capabil să facă unele lucruri mai bine decat ceilalţi. O persoană, are anumite calităţi. K:Desigur. Eşti mai intelectual decât mine. Eşti altcineva, eşti mai bun, etc.
28:22	DB: He may take pride in his own special abilities or advantages.	DB: Şi omul devine mândru de aceste privilegii sau avantaje.
28:28	K: But when you put that away, basically we are the same.	K: Dar dacă le dai la o parte suntem la fel.
28:32	DB: Yes. We have to say what does it mean. You are saying that these things which you have just described...	DB:Da. Trebuie să spunem ce înseamnă asta. Vrei să spui că aceste lucruri pe care le-ai descris..
28:37	K: Are superficial.	K:Sunt superficiale.
28:39	DB: Now, the things that are basic are what?	DB: Şi care sunt lucrurile de bază?
28:41	K: Is fear, sorrow, pain, anxiety, loneliness, and all the human travail.	K:Frica, regretul, durerea, anxietatea, singurătatea toate problemele lumii.
28:49	DB: Many people might feel that the basic things are the highest achievements of man, the highest achievements of mankind are not these.	DB: Unii cred că lucrurile de bază sunt realizările oamenilor dar cele mai mari realizări nu sunt astea.
28:57	K: What has he achieved? DB: Let's discuss it.	K:Ce a obţinut omul? DB:Pai, să vedem.
29:03	DB: I understand that we discussed this often, but I think we must bring it out.	DB: Ştiu că am discutat adesea asta dar cred că trebuie să reluăm.
29:09	K: Yes, let's go into it. What have we achieved?	K:Ok, să vedem. Ce am obţinut?
29:13	DB: Well, for one thing people may feel proud of the achievement of man in science, in art, in culture, in technology.	DB:Păi, mai întâi oamenii se mândresc cu realizările din domeniul ştiinţei, culturii, tehnologiei.
29:20	K: We have achieved in all those directions, certainly we have. Vast technology, communication, travel, medicine, surgery has advanced tremendously.	K:Am realizat ceva aici, cu siguranţă. Tehnologia, comunicaţiile, călătoriile, medicina, chirurgia au avansat extraordinar.
29:35	DB: Yes, it is really remarkable in many ways.	DB: Remarcabil în unele direcţii.
29:38	K: There is no question about it. What have we psychologically achieved?	K:Nu negăm asta. Dar ce am realizat la nivel psihologic?
29:46	DB: Yes, one point is to say, none of this has affected us psychologically, and the psychological question is more important than any of the others, because if the psychological question is not cleared up, the rest is dangerous.	DB: Aş spune mai întâi că nici una din acestea nu ne-a influenţat psihlogic şi că întrebarea la acest nivel este mai importantă decât celelalte pentru că dacă aici lucrurile nu sunt clare restul este periculos.
29:59	K: Quite right. If we psychologically are limited, then whatever we do will be limited, and the technology will then be used by our limited...	K:Ai dreptate. Dacă noi suntem limitaţi psihologic orice facem este limitat iar tehnologia va fi folosită de limitarea...
30:10	DB: Yes, the master is this limited psyche and not the rational structure of technology. And in fact technology then becomes a dangerous instrument. So that is one point, that the psyche is at the core of it all, and if the psyche is not in order then the rest is useless. Now, the second question is – although we are saying that there are certain basic disorders in the psyche, or lack of order, which is common to us all, we may all have a potential for something else – but the second point is: are we all one, really? That is, even though we are all similar, that doesn't say we are all the same, we are all one.	DB:Da, psihicul limitat este şeful şi nu structura raţională a tehnologiei. Şi tehnologia devine un instrument periculos. Primul lucru este că psihicul se află la bază şi dacă el nu este în ordine, restul este inutil A doua întrebare este- deşi spunem că există aceleaşi probleme ale psihicului, sau lipsa de ordine care ne este comună tuturor toţi avem un potenţial pentru ceva anume- dar întrebarea este- suntem un întreg? Adică, deşi suntem similari asta nu înseamnă că suntem unul singur.
31:03	K: We said, in our consciousness basically we have the same ground on which we stand.	K:Am spus că, de fapt conştinţa noastră are un teren comun.
31:13	DB: Yes. From the fact, I would say the human body is similar, it doesn't prove they are all the same.	DB:Da. Corpul uman este asemănător, dar asta nu înseamnă că suntem la fel.
31:21	K: Of course, not. Your body is different from mine.	K:Sigur că nu, Corpul tău diferă de al meu.
31:23	DB: Yes, we are in different places, and different entities and so on. I think you are trying to say that the consciousness is not an entity which is individual. The body is an entity which has a certain individuality.	DB: Suntem pe alocuri diferiţi, suntem entităţi diferite. Cred că vrei să spui că, de fapt conştiinţa nu este o entitate individuală. Corpul este o entitate care are o individualitate.
31:35	K: That is right. That is all seems so clear.	K:Corect. Pare destul de clar.
31:39	DB: It may be clear. But I think...	DB: Poate este clar. Dar cred...
31:43	K: Your body is different from mine.	K:Corpul tău este diferit de al meu.
31:46	DB: Yes.	DB:Da.
31:48	K: I have a different name than you.	K:Am un nume diferit.
31:50	DB: Yes, well we are so different, though similar material, it is different, we can't exchange.	DB:Da, suntem diferiţi deşi din material similar, nu ne putem schimba între noi.
31:55	K: No, we can't. DB: Because the proteins in one body may not agree with those in the other. Now, many people feel that way about the mind, saying that there is a chemistry between people which may agree or disagree.	K:Nu, nu putem. DB:Pentru că proteinele dintr-un corp nu vor fi de acord cu cele din alt corp. Unii oameni cred asta despre minte spun că există o chimie între oamenii care pot fi sau nu de acord.
32:05	K: But actually, if you go deeper into the question, consciousness is shared by all human beings. That is my whole point.	K:Dar, de fapt, dacă mergi în profunzime noi toţi împărtăşim o conştiinţă. Asta este ideea,
32:17	DB: Yes. Now, the feeling is that the consciousness is individual and that it is communicated as it were, that it is...	DB:Da. Am senzaţia că există o conştiinţă individuală şi asta s-a spus, adică...
32:26	K: I think that is an illusion because we are sticking to something that is not so.	K:Cred că este o iluzie pentru că ne agăţăm de ceva ce nu este aşa.
32:33	DB: Do you want to say that there is one consciousness of mankind?	DB: Vrei să spui că există o conştiinţă a umanităţii?
32:36	K: It is all one. DB: It is all one, and that is important because whether it is many or one is a crucial question. Now, it could be many which are then communicating and building up a larger unit. Or you are saying, from the very beginning it is all one?	K:Ea este una. DB: Este una şi este important dacă există una sau mai multe. Poate sunt mai multe care comunică şi formează un întreg. Sau spui că de fapt este una?
32:52	K: From the very beginning it is all one.	K:De la început este una.
32:54	DB: And the sense of separateness is an illusion, right?	DB:Şi această senzaţie de separare este o iluzie?
32:58	K: That is what I have said over and over again. That seems so logical, sane. The other is insanity.	K: Asta spun mereu. Şi pare logic şi sănătos. Cealalată variantă nu este.
33:12	DB: One doesn't immediately feel that the notion of separate existence is insane, because one extrapolates from the body to the mind. One says, it is quite sensible to say my body is separate from yours and inside my body is my mind.	DB: Dar omnul nu sesizează imediat că noţiunea de existenţă separată este nesănătoasă, persoana extrapolează de la corp la minte. Omului i se pare logic faptul că un corp este diferit de altul şi că înăuntru este mintea.
33:26	K: Of course.	K:Desigur.
33:27	DB: Now, are you saying the mind is not inside the body?	DB: Vrei să spui ca mintea nu este în corp?
33:30	K: Now, that is quite a different question. Let's finish with the other first. If each one of us thinks that we are separate individuals, psychically, what we have done in the world is a colossal mess.	K:Asta este o altă întrebare. Să terminăm cu prima. Dacă fiecare dintre noi crede că este separat, fizic înseamnă că am adus haosul în lume.
33:49	DB: If we think we are separate when we are not separate, then it will clearly be a colossal mess.	DB: Dacă noi credem că suntem separaţi când de fapt nu suntem atnci sigur asta este o harababură.
33:53	K: That is what is happening. Each one thinks he has to do what he wants to do, fulfil himself. So he is struggling in his separateness to achieve peace, to achieve security, which that security and that peace is totally denied.	K: Asta se întâmplă. Fiecare crede că poate face ce vrea să se realizeze pe sine. Asa că se luptă pe partea lui să obţină siguranţa, dar una în care nu există pace.
34:19	DB: The reason it is denied is because there is no separation. If there were really separation it would be a rational thing to try to do.	DB: Noi negăm asta pe motivul că nu există separare. Dacă ea ar fi reală ar fi raţional să încercăm să facem asta.
34:26	K: Yes, actual.	K:Da, evident.
34:27	DB: But if we are trying to separate what is inseparable the result will be chaos. K: That is right.	DB: Dar dacă încercăm să separăm ce nu poate fi separat rezultatul este haos. K:Corect.
34:32	DB: Now, that is clear, but I think that it will not be clear to people immediately that the consciousness of mankind is one inseparable whole.	DB: Asta este clar dar cred că oamenii nu vor înţelege imediat că această conştiinţă a umanităţii este inseparabilă.
34:42	K: Yes, sir, inseparable whole, absolutely right.	K:Da, domnule inseparabilă, absolut corect.
34:49	DB: Many questions will arise if you once even consider the notion – I don't know if we have gone far enough into this yet. One question is, why do we think we are separate?	DB: Vor apărea multe întrebări de îndată ce luăm noţiunea în calcul -nu ştiu dacă am ajuns atât de departe încă. Întrebarea este: de ce suntem separaţi?
35:00	K: Why? Why do I think I am separate? That is my conditioning.	K:De ce? De ce cred eu că sunt separat? Este condiţionarea mea.
35:08	DB: Yes, but how did we ever adopt such a foolish conditioning?	DB: Da, dar cum am adoptat o astfel de condiţionare?
35:13	K: From childhood – it is mine, my toy, not yours.	K:Din copilărie- este jucăria mea , nu a ta.
35:18	DB: Yes, but the first feeling you get is: I say, it is mine, because I feel I am separate. It isn't clear how the mind, which was one, came to this illusion that it is all broken up into many pieces.	DB:Da, dar prima senzaţie este: spun că este a mea pentru că simt că sunt diferit. Este neclar încă modul în care mintea cuiva adoptă această iluzie că totul este format din bucăţele.
35:33	K: I think it is again the activity of thought. Thought in its very nature, thought is divisive, fragmentary, and therefore I am a fragment.	K: Activitatea gândului face asta. Prin natura sa, gândul separă, fragmentează şi deci eu sunt un fragment.
35:50	DB: Thought will create a sense of fragments. You could see, for example, that once we decide to set up a nation then we will think we are separate from the other nation, and all sorts of consequences follow, which make the whole thing seem independently real. You have all sorts of separate language, separate laws, and you set up a boundary. And after a while you see so much evidence of separation, that you say you forget how it started, and you say that was there always, and we are merely proceeding from what was there always.	DB: Gândul va crea sentimentul fragmentării. Poţi vedea de exemplu că de îndată ce se formează o naţiune credem că suntem separaţi de alta şi de aici vin o serie de consecinţe care ne determină să credem că separarea este reală. Există limbaje separate, legi şi astfel se crează graniţe. Şi după un timp separarea este atât de evidentă încât uităm cum a luat fiinţă şi credem că a fost întotdeauna aşa, deci ne comportăm în consecinţă.
36:27	K: That is why I feel if once we grasp the nature of thought, the structure of thought, how thought operates, what is the source of thought, and therefore it is always limited – if we really see that.	K: De aceea cred că dacă înţelegem natura gândului, structura sa, cum acţionează el care este sursa şi că el este mereu limitat - vom vedea realitatea.
36:47	DB: The source of thought is what – is it memory?	DB: Care este sursa gândului-memoria?
36:49	K: Memory. DB: Yes.	K:Memoria. DB:Da.
36:50	K: Memory is the remembrance of things past, which is knowledge, and knowledge is the outcome of experience, and experience is always limited.	K: Memoria este amintirea lucrurilor trecute, adică de fapt cunoaşterea iar aceasta este rezultatul experienţei iar experienţa este întotdeauna limitată.
37:04	DB: Thought includes, of course, also the attempt to go forward, to use logic, to take into account discoveries and insights.	DB: Gândul include desigur dorinta de a merge înainte, de a folosi logica de a ţine cont de descoperiri şi înţelegere.
37:15	K: As we are saying some time ago, thought is time.	K:Aşa cum spuneam gândul este timp.
37:18	DB: Yes, alright. Thought is time. That requires more discussion too, because the first experience is to say time is there first, and thought is taking place in time. For example, if we say that movement is taking place, the body is moving, and this requires time.	DB:Da, corect. Gândul este timp. Este mult de discutat despre asta pentru că ne vine să spunem că timpul este primul şi gândul are loc în timp. Spunem de exemplu că mişcarea are loc corpul se mişcă şi este nevoie de timp.
37:42	K: To go from here to there needs time. To learn a language needs time.	K: Pentru a străbate o distanţă este nevoie de timp. Şi pentru a învăţa o limbă straină.
37:47	DB: Yes, to grow a plant needs time.	DB: Şi planta are nevoie de timp să crească.
37:50	K: To paint a picture takes time.	K:E nevoie de timp să pictezi un tablou.
37:52	DB: We also say to think takes time.	DB: Şi spunem că avem nevoie de timp să gândim.
37:55	K: So we think in terms of time.	K:Gândim deci în termeni de timp.
37:57	DB: Yes, the first point that one would tend to look at is to say just as everything takes time, to think takes time. But you are saying something else, which is that thought is time. That is, psychically speaking, psychologically speaking.	DB: Primul impuls este să spunem că totul are nevoie de timp. Dar tu spui altceva, că gândul este timp. Din punct de vedere fizic şi psihologic.
38:14	K: Of course.	K:Desigur.
38:15	DB: Now, how do we understand that?	DB: Cum să înţelegem asta?
38:22	K: How do we understand what?	K:Cum să înţelegem asta?
38:26	DB: Thought is time. You see, it is not obvious.	DB:Gândul este timp. Vezi, nu este evident.
38:29	K: Oh, yes. Would you say thought is movement, and time is movement?	K:Ah, da. Tu spui, gândul este mişcare şi timpul este mişcare?
38:45	DB: Time is a mysterious thing, people have argued about it. We could say that time requires movement. I could understand that we cannot have time without movement.	DB: Timpul este ceva misterios şi oamenii au vorbit despre asta. Am putea spune că timpul necesită mişcare. Sau că nu putem avea timp fără mişcare.
38:58	K: Time is movement. Time is not separate from movement.	K:Timpul este mişcare. El nu este separat de mişcare.
39:03	DB: I don't say it is separate from movement, but to say time is movement – if we said time and movement are one.	DB: Nu spun că este separat de mişcare dar pentru a spune că timpul este mişcare - înseamnă că timpul şi mişcarea sunt acelaşi lucru.
39:11	K: Yes, I am saying that. DB: Yes. Now, they cannot be separated. K: No.	K: Da, asta spun. DB:Da. Şi că nu pot fi separate. K:Nu.
39:16	DB: Because that seems fairly clear. Now, there is physical movement, which means physical time. There is the heart beat and so on.	DB: Pentru că asta pare foarte clar. Exsită o mişcare fizică şi asta înseamnă timp fizic. Există o inimă care bate, etc.
39:25	K: Hot and cold, and also dark and light.	K: Cald şi rece, lumină şi întuneric.
39:28	DB: The seasons. K: Sunset, sunrise, all that. Then we have the movement of thought. Now, that brings in the question of the nature of thought. Is thought nothing but a movement in the nervous system, in the brain? Would you say that? K: Yes. DB: Some people have said it includes the movement of the nervous system but there might be something beyond.	DB: Anotimpurile. K: Apus, răsărit, toate astea. Şi apoi avem mişcarea gândului. Şi asta ne face să ne întrebăm despre natura gândului. Oare gândul nu este decât o mişcare a sistemului nervos din creier? Ai spune aşa? K:Da. DB: Unii au spus că include mişcarea sistemului nervos dar că mai există şi altceva acolo.
39:53	K: What is time, actually? Actually, what is time? Time is hope.	K:Ce este de fapt timpul? Ce este timpul? Timpul este speranţa.
40:05	DB: Psychologically. K: Psychologically. I am talking entirely psychologically for the moment.	DB:Psihologic vorbind. K:Da. Mă refer la aspectul psihologic.
40:09	DB: One tends to keep on thinking.	DB: Unii ar continua să se gândească.
40:11	K: Of course. We have understood that.	K:Desigur. Trebuie să înţelegem asta.
40:15	K: Hope is time. Becoming is time. Achieving is time. Now, take the question of becoming: I want to become something, psychologically. I want to become non-violent – take that for example. That is altogether a fallacy.	K:Timpul este speranţă. A deveni este timp. A dobândi este timp. Şi acum problema devenirii: vreau să devin cineva psihologic vorbind. Vreau să nu mai fiu violent- de exemplu. Asta este o eroare.
40:53	DB: We understand it is a fallacy but the reason it is a fallacy is that there is no time of that kind.	DB: Înţelegem că este o eroare dar motivul este că nu există astfel de timp.
41:03	K: No. Human beings are violent, and they have been talking a great deal – Tolstoy, and in India – of non-violence. The fact is we are violent.	K:Nu. Fiinţele umane sunt violente şi pe de altă parte vorbesc mereu -Tolstoi şi în India-despre non-violenţă. De fapt noi suntem violenţi.
41:20	DB: Yes.	DB:Da.
41:22	K: And the non-violence is not real. But we want to become that.	K: Iar non-violenţa nu este reală. Dar vrem să devenim aşa.
41:30	DB: Yes, but it is again an extension of the kind of thought that we have with regard to material things. If you see a desert, the desert is real, and you say the garden is not real but in your mind is the garden, which will come when you put the water there. So we say, we can plan for the future when the desert will become fertile. Now, we have to be careful – we say we are violent, but we cannot by similar planning become non-violent. Why is that?	DB: Da, dar este o extensie a acelui gând legat de lucrurile materiale. Dacă vezi un deşert -el este real- şi spui că grădina nu este dar grădina este în mintea ta ea va fi acolo când vei pune apa. Noi spunem că ne facem planuri de viitor când deşertul va deveni fertil. Trebuie să fim atenţi-spunem că suntem violenţi dar nu putem să planificăm să devenim non-violenţi. De ce?
42:04	K: Why? Because the non-violent state cannot exist while there is violence.	K:De ce? Pentru că non-violenţa este o stare care nu poate exista acolo unde este violenţă.
42:13	DB: Yes.	DB:Da.
42:15	K: That is an ideal.	K:Este un ideal.
42:19	DB: One has to make it more clear, because in the same sense the fertile state and the desert don't exist together either. I think that you are saying that in the case of the mind, when you are violent, it has no meaning.	DB: Trebuie să clarificăm pentru că la fel, starea fertilă şi cea de deşert nu există împreună. Cred că tu spui că în cazul minţii nu are sens când eşti violent .
42:35	K: That is the only state. DB: That is all there is.	K: Asta este singura stare. DB: E tot ce există.
42:38	K: Yes, not the other.	K: Da, nu cealaltă.
42:39	DB: The movement towards the other is illusory.	DB: Mişcarea către cealalată este o iluzie.
42:45	K: So all ideals are illusory, psychologically. The ideal of building a marvellous bridge is not illusory, you can plan it, but to have psychological ideals.	K:Deci idealurile sunt iluzorii psihologic vorbind. Idealul de a construi un pod nu este iluzoriu poţi planifica asta dar nu a avea idealuri psihologice.
43:05	DB: Yes, if you are violent and you continue to be violent while you are trying to be non-violent...	DB: Da, dacă eşti violent şi continui să fii aşa în timp ce încerci să fii non-violent...
43:11	K: It is so obvious. DB: It has no meaning.	K:Este evident. DB:Nu are sens.
43:13	K: There is no meaning, and yet that has become such an important thing. So, the becoming, which is either becoming 'what is' or becoming away from 'what is.'	K:Nu are sens şi totuşi a devenit un lucru important. Aşa că devenirea este fie a deveni "ce este" fie a te îndepărta de "ce este".
43:34	DB: Yes, 'what should be.'	DB: Da, "ce ar trebui să fie".
43:38	K: I question both.	K:Am îndoieli cu privire la ambele.
43:44	DB: If you say there can be no sense to becoming in the way of self-improvement.	DB:Dacă spui că nu are sens să devenim în sensul de a îmbunătăţi ceva.
43:51	K: Self-improvement is something so utterly ugly. So we are saying that the source of all this is the movement of thought as time. When once we admit time psychologically, all the other ideals, non-violence, achieving some super state and so on, become utterly illusory.	K:Auto-perfecţionarea este atât de urâtă. Noi spunem că sursa este mişcarea gândului ca timp. Dacă admitem psihologic timpul, toate celelalte idealuri non-violenta, a ajunge la o stare anume, etc., devin iluzorii.
44:28	DB: Yes. Now, when you talk of the movement of thought as time, it seems to me that that time which comes from movement of thought is illusory. K: Yes.	DB: Da. Când vorbeşti despre mişcarea gândului ca timp mi se pare că timpul care provine din mişcarea gândului este iluzorie. K:Da.
44:41	DB: We sense it as time, but it is not a real kind of time.	DB: Noi îl simţim ca timp dar nu este un timp real.
44:44	K: That is why we asked, what is time? DB: Yes.	K: De aceea ne-am întrebat ce este timpul? DB:Da.
44:49	K: I need time to go from here to there. If I want to learn some engineering, I must study it, it takes time. That same movement is carried over into the psyche. I say, I need time to be good. I need time to be enlightened.	K: Am nevoie de timp să ajung de aici acolo. Dacă vreau să devin inginer trebuie să studiez, am nevoie de timp. Şi aceeaşi mişcare are loc în psihic. Eu spun, vreau să fiu bun. Am nevoie de timp să mă iluminez.
45:16	DB: Yes, that will always create a conflict between one part of you and another. So, that movement in which you say, I need time, also creates a division in the psyche between, say, the observer and the observed.	DB: Şi asta va crea mereu conflict între o parte şi alta a ta. Iar mişcarea de care vorbeşti, am nevoie de timp crează conflict în psihic între, să spunem, observator şi observat.
45:32	K: That is right. We are saying the observer is the observed.	K:Corect. Noi spunem observator şi observat.
45:35	DB: Yes, and therefore there is no time is what is meant, psychologically.	DB: Da şi prin urmare nu de timp este nevoie psihologic vorbind.
45:40	K: The experiencer, the thinker, is the thought. There is no thinker separate from thought.	K:Cel care experimentează, gânditorul este gândul. Nu există gânditor separat de gând.
45:50	DB: Yes. All that you are saying seems very reasonable. I think that it goes so strongly against the tradition, or what we are used to, that it will be extraordinarily hard for people to really, generally speaking, to...	DB:Da. Tot ce spui pare foarte rezonabil. Şi este atât de mult contrar tradiţiei sau ceea ce facem noi încît va fi foarte greu pentru oameni să vorbească despre asta, să....
46:05	K: Most people, they want a comfortable way of living. Let me carry on as I am, for God's sake, leave me alone.	K: Oamenii vor să trăiască confortabil. Lasă-mă asa cum sunt pentru Dumnezeu, lasă-mă în pace.
46:15	DB: Yes, but that is the result of so much conflict that people are worn out by anything.	DB:Da, dar rezultatul este atâta conflict iar oamenii nu sunt avertizati de nimic.
46:24	K: But in escaping from conflict or not resolving conflict, conflict exists, whether you like it or not. That is the whole point. Is it possible to live a life without conflict?	K: Dar evitând conflictul sau nerezolvându-l el tot există fie că vrei sau nu. Asta este ideea. Este posibil să avem o viaţă lipsită de conflict?
46:40	DB: That is all implicit in what has been said.	DB: Este implicit având în vedere cele spuse.
46:43	K: That is right.	K:Corect.
46:44	DB: That the source of conflict is thought, or knowledge, or the past.	DB: Sursa conflictului este găndul sau cunoaşterea sau trecutul.
46:49	K: So, then one asks: is it possible to transcend thought?	K: Şi cineva întreabă: este posbil să transcedem gândul?
46:55	DB: Yes.	DB:Da.
46:58	K: Or is it possible to end knowledge? I am putting it psychologically.	K:Sau este posibil să punem capăt cunoaşterii? Psihologic vorbind.
47:08	DB: We say ordinary knowledge of objects, of material objects and things like that, knowledge of science, will continue.	DB: Noi spunem că această cunoaştere obişnuită a obiectelor materiale, lucruri de genul ăsta cunoaşterea ştinţei va continua.
47:15	K: Absolutely. That must continue.	K:Absolut Trebuie să continue.
47:18	DB: But what you call self-knowledge is what you are asking to end, isn't it? K: Yes.	DB: Dar ceea ce numeşti auto-cunoaştere trebuie să ia sfârşit, nu? K:Da.
47:23	DB: On the other hand people have said self-knowledge – even you have said – self-knowledge is very important.	DB: Pe de altă parte oamenii spun că auto-cunoaşterea -în ciuda părerii tale- este importantă.
47:28	K: Self-knowledge is important but if I take time to understand myself, that is, I will understand myself eventually, by examination, analysis, and so on, watching my relationship with others, all that involves time. And I say there is another way of looking at the whole thing without time. Which is, when the observer is the observed. In that observation there is no time.	K:Auto-cunoaşterea este importantă dar daca aloc timp să fac asta adică să mă înţeleg pe mine, prin examinare, analiza, etc. să imi observ relaţiile cu alţii toate astea necesită timp. Şi eu spun că există o altĂ cale de a vedea lucrurile, care nu implică timp. Atunci când observatorul este cel observat. În acea observare nu există timp.
48:13	DB: Could we go into that further? For example, if you say there is no time, but still you feel that you can remember an hour ago you were somewhere else. In what sense can we make it that there is no time?	DB:Putem explora asta? De exemplu, dacă spui că nu există timp dar simţi că totuşi îţi poţi aminti că acum o oră erai în altă parte. În ce fel nu există timp acolo?
48:30	K: Time is division, as thought is division, that is why thought is time.	K:Timpul este o separare iar gândul este separare, de aceea gândul este timp.
48:39	DB: Time is a series of divisions of past, present, future.	DB: Timpul este o serie de diviziuni, trecut, prezent, viitor.
48:44	K: So, thought is also that divisive. So time is thought, or thought is time.	K: Deci gândul separă. Deci timpul este gând iar gândul timp.
48:53	DB: It doesn't exactly follow from what you said, but we have explained it. K: Let's go into it.	DB: Nu rezultă din ceea ce ai spus dar am explicat asta. K:Să explicăm.
49:06	DB: At first sight, one would think that thought makes divisions of all kinds, with the ruler and with all kinds of things, it also divides up intervals of time – past, present and future. Now, it doesn't follow from just that that thought is time.	DB:La prima vedere cineva ar crede că gândul face tot felul de separări cu masură şi alte instrumente şi că divide intervalul de timp - trecut, prezent şi viitor. De aici nu rezultă că gândul este timp.
49:23	K: Look, we said time is movement. DB: Yes.	K: Noi am spus că timpul este o mişcare. DB:Da.
49:28	K: Thought is also a series of movements. So both are movements.	K:Gândul este de asemenea o serie de mişcări. Deci ambele sunt mişcare.
49:33	DB: So thought is a movement, right? A movement, we suppose, of the nervous system.	DB:Deci gândul este o mişcare, nu? Presupunem că o mişcare a sistemului nervos.
49:41	K: You see, it is a movement of becoming. I am talking psychologically.	K: Este o mişcare către a deveni. Psihologic vorbind.
49:49	DB: But whenever you think, something is also moving in the blood, in the nerves and so on. Now, when we talk of a psychological movement, do you mean just a change of content?	DB: Oricum ai gândi ceva se misca în sânge, în sistemul nervos, etc. Cand vorbim despre mişcare psihologică te referi la o schimbare de conţinut?
50:03	K: Change of content?	K:Schimbare de conţinut?
50:05	DB: What is the movement, what is moving?	DB: Ce este mişcarea, ce se mişcă?
50:07	K: Look, I am this, and I am attempting to become something else psychologically.	K:Uite, eu sunt asta şi vrea să devin psihologic altceva.
50:15	DB: So that movement is in the content of your thought.	DB: Deci acea mişcare este în conţinutul gândului tău.
50:18	K: Yes.	K:Da.
50:20	DB: So if you say, I am this and I am attempting to become that, then I am in movement, right? K: Yes.	DB: Deci dacă spui, eu sunt aşa şi vreau să devin asta atunci mă mişc, nu? K:Da.
50:25	DB: At least, I feel that I am in movement.	DB: Măcar simt că sunt în mişcare.
50:27	K: No, but I am – say, for instance, I am greedy. Greed is a movement.	K: Nu, dar eu sunt- să spunem că sunt lacom. Lăcomia este o mişcare.
50:36	DB: What kind of a movement is it?	DB: Ce fel de mişcare este asta?
50:38	K: To get what I want. DB: To get more, yes.	K:Să obţin ce vreau. DB: Să am mai mult, da.
50:40	K: More, more, more. It is a movement, and I find that movement painful, suppose, and I try not to be greedy. The attempt not to be greedy is a movement in time, is becoming.	K:Mai mult, mai mult. Este o mişcare şi realizez că ea este dureroasă şi vreau să nu fiu lacom. Încercarea de a nu fi lacom este o mişcare în timp este devenire.
51:06	DB: Yes, but even the greed was becoming.	DB: Dar, dar şi lăcomia este o devenire.
51:08	K: Of course.	K:Desigur.
51:11	K: So, is it possible – that is the real question – is it possible not to become, psychologically?	K:Deci este posibil-asta este întrebarea- este oare posibil ă nu devin ceva psihologic vorbind?
51:25	DB: It seems that that would require that you should not be anything psychologically. That is, as soon as you define yourself in any way, then...	DB:Pare că ar trebui să nu fim nimic psihologic vorbind. Adică, atunci când te defineşti într-un fel...
51:36	K: No, we will define it in a minute or two.	K:O să definim imediat.
51:38	DB: But I meant, if I define myself as greedy, or I say I am greedy, or I am this or I am that, then either I will want to become something else or to remain what I am.	DB: Dar dacă mă definesc ca fiind lacom sau să spunem că sunt aşa, sau atfel o să vreau să devin altceva sau să rămân aşa.
51:49	K: Now, can I remain what I am? Can I remain not with non-greed but with greed? And greed is not different from me, greed is me.	K:Dar oare pot rămâne ce sunt? Pot să doresc să nu fiu lacom şi totusi să fiu aşa? Iar lăcomia nu este diferită de mine lăcomia sunt eu.
52:08	DB: Yes. The ordinary way of thinking is that I am here, and I could either be greedy or not greedy, as these are attributes which I may or may not have.	DB:Da. În mod obişnuit mă gândesc, sunt aici şi pot fi lacom sau nu acestea sunt atribute pe care pot sau nu să le am.
52:21	K: But the attributes are me.	K:Dar atributele sunt eu.
52:24	DB: Yes. That again goes very much against our common language and experience. K: Of course, sir.	DB:Da. Şi asta este oarecum împotriva felului şi experienţelor noastre. K:Desigur,domnule.
52:29	DB: Instead of saying that I am my attributes, which suggests that the thought of attribution creates the me. The sense of me.	DB: În loc să spun că sunt atributele mele ceea ce înseamnă că atributele gândului m-au creat pe mine. Sensul meu.
52:40	K: All the qualities, the attributes, the virtues, the judgements and conclusions and opinions, is me.	K:Toate calităţile, atributele. virtuţile, judecăţile şi concluziile şi opiniile sunt eu.
52:50	DB: Well, it seems to me that this would have to be perceived immediately as obvious. K: That is the whole question. To perceive the totality of this whole movement, instantly. Then we come to the point – perception. Whether it is possible to perceive – it sounds a little odd, and perhaps a little crazy, but it is not – is it possible to perceive without all the movement of memory? To perceive something directly, without the word, without the reaction, without the memories entering into perception.	DB: Mi se pare că ar trebui să percepem asta ca fiind evident. K:Asta este ideea. Să percepem totalitatea acestei mişcări instantaneu. Şi apoi ajungem la un punct-la percepţie. Este posibil să percepem -sună poate învechit şi nebunesc dar nu este- este posibil să percepem fără mişcarea memoriei? Să percepem ceva direct, fără cuvinte, fără reacţii, fără amintiri, să intrăm în percepţie.
53:38	DB: That is a very big question because memory has constantly entered perception.	DB:Este o întrebare importantă pentru că memoria înregistrează permanent percepţii.
53:42	K: Of course.	K:Desigur.
53:47	DB: It would raise the question: what is going to stop memory from entering perception?	DB:Şi aşa se naşte întrebarea: cum se poate ca memoria să nu mai înregistreze percepţia?
53:51	K: Nothing can stop it. But if I see the reason, the rationality of the activity of memory, which is limited, the very perception that it is limited, you have moved out of it into another dimension.	K:Nu poate fi .oprit acest lucru. Dar dacă văd motivul raţionalitatea acestei activităţi, a memoriei care este limitată a percepţiei care este limitată te-ai mutat în altă dimensiune.
54:16	DB: It seems to me that you have to perceive the whole of the limitation of memory.	DB: Mi se pare că trebuie să percepi întreaga limitare a memoriei.
54:19	K: Yes, not one part.	K:Da, nu doar o parte.
54:21	DB: You can see in general that memory is limited, but there are many ways in which this is not obvious. For example, many of our reactions that are not obvious may be memory, but we don't experience them as memory. Like you say, I experience me as being there presently and not memory. That is the common experience. Suppose I say I want to become less greedy. So, I experience greed and I experience the urge to become as actuality and not merely the result of memory. But I say, I can remember that I have been greedy, but the me is the one who remembers, not the other way around. That memory creates me.	DB: Dar în general memoria este limitată dar în anumite aspecte nu este evident. De exemplu multe din acţunile noastre care nu sunt evidente poate memoria, nu le experimentăm ca memorie. Eu mă experimenetz pe mine ca fiind aici şi nu ca amintire. Asta este experienţa comună. Să presupunem că vreau să fiu mai puţin lacom. Eu experimentez lăcomia de fapt dorinţa de a deveni şi nu doar rezultatul memoriei. Dar spun că îmi amintesc că am fost lacom dar eu sunt cel ce îşi aminteşte şi nu invers. Şi acea amintire mă crează pe mine.
55:15	K: All this really comes down to: can man live, humanity live without conflict? That really basically comes to that. Can we have peace on this earth? And the activities of thought will never bring it about.	K: Şi toate astea se rezumă la: poate omul trăi fără conflict? La asta se ajunge. Poate fi pace pe acest pământ? Iar activitatea gândului nu ne conduce la asta.
55:37	DB: It seems clear from what has been said that the activity of thought cannot bring about peace. Psychologically, it inherently brings about conflict.	DB: Este foarte clar din cele spuse că activitatea gândului nu poate aduce pace. Psihologic vorbind, aduce conflict.
55:48	K: Yes, if we once really see or acknowledge that, our whole activity would be totally different.	K: Da, dacă vedem asta întreaga noastră activitate va fi diferită.
56:02	DB: Are you saying there is an activity which is not thought then, which is beyond thought?	DB:Spui că există o activitate care nu este gând, este dincolo de acesta?
56:07	K: Yes.	K:Da.
56:09	DB: And which not only is beyond thought but which does not require the co-operation of thought?	DB: Nu doar ca este dincolo de gând dar nici nu necesită cooperarea gândului?
56:14	K: Certainly not.	K:Cu siguranţă nu.
56:16	DB: That is, that it is possible for this to go on when thought is absent?	DB: Adică este posibil ca ea să continue când gandul este absent?
56:23	K: That is the real point. We have often discussed this, whether there is anything beyond thought. Not something holy, sacred – I am not talking of that. I am talking: is there an activity which is not touched by thought? We are saying there is. And that activity is the highest form of intelligence.	K: Asta este ideea. Am discutat adesea despre asta dacă există ceva dincolo de gând. Nu ceva sfânt, sacru-nu despre asta vorbesc . Întreb:există o activitate care nu este atinsă de gând? Şi noi spunem că este. Iar acea activitate este o formă înaltă a inteligenţei.
56:59	DB: Well, now we have brought in intelligence.	DB: Acum apare inteligenţa.
57:01	K: I know, I purposely brought it in. So, intelligence is not the activity of cunning thought. There is intelligence to build a table.	K:Ştiu, am intenţionat asta. Inteligenţa nu este activitatea gandului deştept. Trebuie inteligenţă pentru a crea o masă.
57:19	DB: Intelligence can use thought, as you have often said.	DB: Inteligenţa poate folosi gândul, aşa ai spus adeseori.
57:23	K: Intelligence can use thought, yes.	K:Inteligenţa poate folosi gândul, da.
57:25	DB: Or thought can be the action of intelligence, would you put it that way? K: Yes.	DB: Sau gândul poate fi acţiunea inteligenţei ai spune şi aşa? K:Da.
57:30	DB: Or it could be the action of memory?	DB:Sau ar putea fi actţunea memoriei?
57:33	K: That is it. Either the action is born of memory, and therefore memory is limited, therefore thought is limited, and it has its own activity which then brings about conflict.	K:Asta este. Acţiunea este născută fie din memorie şi prin urmare memoria este limitată, deci gândul este limitat şi are o activitate proprie care conduce la conflict.
57:44	DB: Yes, I think this would connect up with what people are saying about computers. Every computer must eventually depend on some kind of memory which is put in or else programmed and that must be limited. K: Of course.	DB: Da, asta se leagă de ceea ce spun oamenii despre calculatoare. Fiecare calculator depinde de o memorie pe care o are sau este programată şi de aceea este limitată. K:Desigur.
58:03	DB: Therefore when we operate from memory, we are not very different from a computer, the other way around, perhaps, the computer is not very different from us.	DB: Deci, când operăm pe baza memoriei nu suntem atât de diferiţi de un calculator sau invers poate, calculatorul nu este diferit de noi.
58:13	K: A Hindu has been programmed for the last 5000 years to be a Hindu, or in this country you are being programmed as British, or as a Catholic or a Protestant. So we are all programmed up to a certain extent.	K:Un Hindus a fost programat în ultimii 5000 de ani să fie Hindus sau de unde vii tu să fii Englez, sau Catolic sau Protestant. Deci toţi suntem într-o anumită măsură programaţi.
58:32	DB: Then we could say there you are bringing in the notion of an intelligence which is free of the programme, which is creative, perhaps. K: Yes, that is right. That intelligence has nothing to do with memory and knowledge.	DB: Şi am putea spune că tu aduci noţiunea de inteligenţă care înseamnă a fi liber de programare adică a fi creativ, poate. K:Da, corect. Această inteligenţă nu are nimic în comun cu memoria şi cunoaşterea.
58:45	DB: Yes, it may act in memory and knowledge, but it has nothing to do with it in its origin.	DB: Da, poate acţiona în memorie şi cunoaştere dar nu are nimic de a face cu originea.
58:49	K: It may act through memory, etc. That is right. How do you find out whether it has any reality, not just imagination and romantic nonsense, how do you find out? To come to that one has to go into the whole question of suffering, whether there is an ending to suffering, and as long as suffering and fear and the pursuit of pleasure exist there cannot be love.	K:Poate acţiona prin memorie, etc. Corect. Cum afli dacă este aşa nu este imaginaţie sau ceva romantic cum afli asta? Pentru a ajunge acolo cineva trebuie să ceceteze suferinţa dacă există un final al acesteia pentru că atâta vreme cât există suferinţă şi frică şi căutarea plăcerii nu poate exista iubire.
59:26	DB: Well, there are many questions there now. The first point is suffering including pleasure, fear, and I suppose we could include anger and violence and greed in there. We are saying first of all, that all those are the response of memory. They are nothing to do with intelligence.	DB: Au apărut mai multe întrebări acum. Primul punct este suferinţa inclusiv plăcerea, frica, şi presupun că include mânia, violenţa şi lăcomia. Noi spunem că toate acestea sunt răspunsul memoriei. Şi că nu au nimic în comun cu inteligenţa.
59:50	K: They are all part of thought and memory.	K: Sunt parte a gândului şi memoriei.
59:52	DB: And that as long as they are going on, it seems to me, that intelligence cannot operate in thought, or through thought.	DB: Şi atâta vreme cât ele continuă să existe mi se pare că inteligenţa nu poate acţiona în gând sau prin gând.
1:00:00	K: So there must be freedom from suffering.	K: Asa că trebuie să existe eliberare de suferinţă.
1:00:04	DB: Yes, that is a very key point.	DB:Da, este un punct cheie.
1:00:06	K: That is really a very serious and deep question. Whether it is possible to end suffering, which is the ending of me.	K: Este o întrebare serioasă şi profundă. Dacă este posibil ca suferinţa să se termine şi asta înseamnă sfârşitul meu.
1:00:22	DB: Yes, again, it may seem repetitious but the feeling is that I am there, and I either suffer or don't suffer. That is, I either enjoy things or suffer.	DB:Da, iar, poate că este repetitiv dar am sentimentul că ma aflu aici şi sufăr sau nu. Adică dacă mă bucur sau sufăr.
1:00:32	K: Yes, I know that. DB: Now, I think you are saying that suffering arises from thought,	K:Da, ştiu asta. DB:Acum. cred că spui că suferinţa apare din gând.
1:00:41	DB: it is thought. K: Identified. Attachment.	DB:Este gÂnd. K:Identificat. Ataşament.
1:00:48	DB: So what is it that suffers? There is this feeling – it is really the opposite of the feeling of pleasure it seems to me. Memory may produce pleasure and then when it doesn't work, when it is frustrated, it produces pain and suffering.	DB:Şi ce anume suferă? Există acest sentiment- care mi se pare opus placerii aşa cum o percep. Amintirea poate produce plăcere şi când nu mai funcţionează când este frustrată, produce durere şi suferinţă.
1:01:05	K: Not only that – suffering is much more complex, isn't it? What is suffering? The meaning of that word is to have pain, to have grief, to feel utterly lost, lonely.	K: Nu doar asta-suferinţa este mult mai complexă, nu-i aşa? Ce este suferinţa? Sensul acelui cuvânt este de a avea suferinţă durere, de a te simţi pierdut, singur.
1:01:33	DB: It seems to me that it is not only pain, but a kind of a total pain, very pervasive.	DB: Mi se pare că nu este doar durere ci o durere totală foarte persuasivă.
1:01:42	K: Suffering is the loss of someone.	K:Suferinţa este pierderea cuiva.
1:01:46	DB: The loss of something very important.	DB: Pierderea a ceva foarte important.
1:01:48	K: Yes, of course. Loss of my wife or loss of my son, brother, or whatever it is, and the desperate sense of loneliness.	K:Desigur. Pierderea soţiei sau fiului, fratelui, sau alta persoană şi sentimentul de singurătate.
1:02:01	DB: Yes, or else just simply the fact that the whole world is going into such a state.	DB: Sau poate simplul fapt că întreaga lume se află într-o asemenea stare.
1:02:09	K: Of course. I mean, all the wars.	K: Desigur. Adică, războaiele.
1:02:12	DB: It makes everything meaningless.	DB: Pare totul fără sens.
1:02:14	K: What a lot of suffering the Falklands War has created.	K: Ce multă suferinţă a creat războiul din Insulele Falkland.
1:02:18	DB: Yes, all these wars.	DB:Da, toate aceste războaie.
1:02:20	K: And wars have been going on for thousands of years. We are carrying on with the same pattern of the last 5000 years or more, of wars.	K: Iar războaiele continuă de mii de ani. Ele se repetă după acelaşi tipar de acum 5000 de ani sau mai bine.
1:02:38	DB: One can easily see that the violence and hatred in wars will interfere with intelligence. K: Obviously.	DB: Putem foarte uşor vedea cum violenţa şi ura din războaie interferează cu inteligenţa. K:Evident.
1:02:44	DB: It is not quite so obvious. I think some people have felt that by going through suffering	DB: Nu este chiar aşa de evident. Eu cred că unii oameni au simşit că trecând prin suferinţă
1:02:50	DB: people become – K: Intelligent?	DB:oamenii devin- K:Inteligenţi?
1:02:52	DB: purified like metal being refined in the crucible.	DB: purificaţi ca metalul din cruce.
1:02:57	K: I know. That through suffering you learn.	K:Ştiu. Prin suferinţă înveţi.
1:03:02	DB: Or you are purified in some way. K: You are purified. This is, through suffering your ego is banished.	DB:Sau eşti purificat. K:Eşti purificat. Prin suferinţă ego-ul este alungat.
1:03:11	DB: Yes, dissolved, refined. It doesn't. People have suffered immensely. How many wars, how many tears, and the destructive nature of governments?	DB:Da, dizolvat, rafinat. Nu este aşa. Oamenii au suferit enorm Câte războaie, căte lacrimi şi câte guverne distrugătoare?
1:03:30	DB: Yes, they have suffered any number of things.	DB:Da, au suferit diverse lucruri.
1:03:33	K: Multiply them – unemployment, ignorance, all that.	K: Le poţi multiplica- şomaj, ignoranţă, etc.
1:03:37	DB: Disease, pain, everything. But, you see, what is suffering really? Why does it destroy intelligence, or interfere, prevent it? Why does suffering prevent intelligence? What is going on really?	DB: Boli, durere, totul. Dar vezi ce este de fapt suferinţa? De ce distruge inteligenţa, sau interferează cu ea? De ce suferinţa impiedică inteligenţa? Ce se întâmpla de fapt?
1:03:51	K: Suffering is a shock, I suffer, I have pain, it is the essence of the me.	K:Suferinţa este un şoc, eu sufăr, mă doare, este esenţa mea.
1:04:05	DB: Yes, the difficulty with suffering is that it is the me that is there that is suffering. And this me is really being sorry for itself in some way.	DB: Da, problema cu suferinţa este că eu sunt cel care suferă. Iar acestui eu îi pare rău de asta.
1:04:14	K: My suffering is different from your suffering.	K: Suferinţa mea este diferită de a ta.
1:04:16	DB: It isolates itself, yes. And it creates an illusion of some kind.	DB: Te izolează. Şi crează o anumită iluzie.
1:04:21	K: We don't see that suffering is shared by all humanity.	K: Noi nu vedem că întreaga umanitate suferă.
1:04:26	DB: Yes, but suppose we see it is shared by all humanity?	DB: Dar şi dacă vedem asta?
1:04:30	K: Then I begin to question what suffering is. It is not my suffering. DB: Yes, that is important. In order to understand the nature of suffering I have to get out of this idea that it is my suffering, because as long as I believe it is my suffering I have an illusory notion of the whole thing.	K:Atunci o să mă întreb ce este suferinţa. Nu este suferinţa mea. DB:Da,este foarte important. Pentru a înţelege natura suferinţei trebuie să renunţ la ideea că suferinţa este a mea pentru că dacă cred asta am o iluzie despre ce se întâmplă.
1:04:46	K: And I can never end it.	K: Şi nu îi pot pune capăt.
1:04:49	DB: If you are dealing with an illusion you can do nothing with it. Now, we have to come back. Why is suffering the suffering of humanity? At first, I feel pain in the tooth, or else I have a loss, or something has happened to me, and the other person seems perfectly happy.	DB: Dacă ai de-a face cu o iuzie nu poţi face nimic în sensul ăsta. Şi acum trebuie să ne întoarcem. De ce este suferinţa, comună întregii umanităţi? La început simt o durere în măsea sau pierd ceva sau mi se întâmplă ceva iar cealaltă persoană pare fericită.
1:05:07	K: But also he is suffering too in his own way.	K:Dar şi ea suferă în felul său.
1:05:10	DB: Yes. At the moment he doesn't see it, but he has his problems too.	DB:Da. Pe moment nu văd asta dar şi el are probleme.
1:05:14	K: So suffering is common to all humanity.	K:Suferinţa este comună întregii umanităţi.
1:05:16	DB: But the fact that it is common is not enough to make it all one.	DB:Dar asta nu ne face să fim uniţi.
1:05:20	K: It is actual.	K:Dar este un fapt.
1:05:22	DB: Yes, but I want to say, are you saying that the suffering of mankind is all one, inseparable?	DB:Da, dar vreau să spun tu zici că suferinţa umanităţii este una singură, inseparabilă?
1:05:27	K: Yes. That is what I have been saying.	K:Da. Asta spun.
1:05:29	DB: As is the consciousness of mankind.	DB:La fel ca şi conştiinţa umanităţii.
1:05:31	K: Yes, that is right.	K:Da, corect.
1:05:32	DB: That when anybody suffers, the whole of mankind is suffering.	DB: Atunci când suferă cineva, toţi suferim.
1:05:37	K: If one country kills hundreds and thousands of human beings... The whole point is: we have suffered from the beginning of time we have suffered, and we haven't solved it.	K:Dacă o ţară ucide sute şi mii de oameni... Ideea este: am suferit de la începutul timpului, am suferit şi nu am rezolvat asta.
1:06:00	DB: That is clear that it hasn't been solved. We haven't solved it.	DB:Este clar că nu am rezolvat. Nu am rezolvat asta.
1:06:03	K: We haven't ended suffering.	K: Nu am terminat cu suferinţa.
1:06:06	DB: The thing you said, which is, the reason we haven't solved it is because we are treating it as personal or as in a small group. That is an illusion. Any attempt to deal with an illusion cannot solve anything. We would like to make it very clear.	DB: Şi tu spui că nu am rezolvat asta pentru că vedm asta ca pe ceva personal. Este o iluzie. Şi orice încercare de a gestiona o iluzie nu duce nicăieri. Aş vrea să spunem asta foarte clar.
1:06:22	K: Thought cannot solve anything, psychologically.	K: Gândul nu poate rezolva nimic la nivel psihologic.
1:06:27	DB: You can say that the thought itself divides. Thought is limited and it is not able to see that this suffering is all one. And therefore it divides it up as mine and yours and theirs, and that creates illusion which only multiplies suffering. It seems to me that the statement that suffering of mankind is one, is inseparable from the statement that consciousness of mankind is one.	DB: Poţi spune că gândul separă. Gândul este limitat şi deci nu poate vedea că există o singură suferinţă. De aceea separă, există suferinţa mea, a ta şi crează iluzia că există mai multe suferinţe. Mi se pare că ideea că suferinţa umanităţii este una singură este inseparabilă de afirmaţia că avem o singură conştiinţă.
1:06:55	K: We said that. Suffering is part of our consciousness.	K:Am spus asta. Suferinţa este parte a conştiinţei.
1:07:01	DB: But one doesn't get the feeling immediately that this suffering belongs to the whole of mankind.	DB: Dar omul nu are imediat sentimentul că suferinţa sa aparţine întregii umanităţi.
1:07:08	K: The world is me, I am the world.	K: Eu sunt lumea şi lumea sunt eu.
1:07:10	DB: Yes, you have often said that. K: Yes. But we have divided it as British earth and French earth, etc.	DB: Ai spus foarte des asta. K:Da. Dar noi am creat o separare suntem Englezi, Francezi, etc.
1:07:18	DB: Do you mean by the world, the physical world or the world of society?	DB: Prin lume înţelegi lumea fizică sau societatea?
1:07:21	K: The world of society, the psychological world chiefly.	K:Societatea mai ales lumea psihologică.
1:07:27	DB: So, we say the world of society, of human beings, is one. When I say I am that world, what does that mean?	DB: Spunem deci că societatea fiinţelor umane este una singură. Ce înseamnă când spun că eu sunt lumea?
1:07:37	K: The world is not different from me.	K: Lumea nu este diferită de mine.
1:07:39	DB: The world and I are one, and we are inseparable. K: Yes. That is real meditation, you must feel this, not just a verbal statement, it is an actuality. I am my brother's keeper.	DB: Eu şi lumea suntem una, suntem inseparabili. K:Da. Asta este meditaţia realĂ trebuie să simţi asta, nu doar la nivel verbal este un fapt. Sunt păzitorul fratelui meu..
1:08:05	DB: Many religions have said that.	DB:Multe religii au spus asta.
1:08:07	K: That is just a verbal statement, and they don't keep it, they don't do it in their hearts.	K:Este doar o declaraţie verbală pe care nu o respectă în inima lor.
1:08:13	DB: Perhaps some may have done it but in general it is not being done. There may have been a few.	DB:Poate unii o fac dar în general nu are loc. Pote unii fac asta.
1:08:20	K: We human beings haven't done it. Our religions actually have prevented it.	K:Noi, oamenii nu am făcut-o. De fapt religia ne-a împiedicat.
1:08:25	DB: Because of division, every religion has its own beliefs and its own organisation. K: Of course. Its own gods and its own saviours. So, from that, is that intelligence actual, or is it some kind of fanciful projection, hoping that will solve our problems? It is not to me. It is an actuality. Because the ending of suffering means love.	DB: Din cauza separării, fiecare religie are propriile credinţe şi propriile organizaţii. K:Desigur. Proprii Dumnezei şi salvatori. Este deci acea inteligenţă, reală sau este o proiecţie imaginară care sperăm să ne rezolve problema? Pentru mine nu este. Este un fapt. Pentru că sfârşitul suferinţei este iubire.
1:09:10	DB: Before we go onto that, we may clear up a point about 'me'. You said, it is not to me. In some sense it seems that you are still defining an individual.	DB: Înainte de a discuta asta trebuie să clarificăm ce înseamnă "eu". Ai spus că nu este vorba de mine. Mi se pare că defineşti într-un fel o individualitate.
1:09:21	K: Yes. DB: Is that right?	K:Da. DB:Aşa este?
1:09:23	K: When I say 'I' I am using the word 'I' as a means of communication.	K:Când spun "eu" folosesc "eu" ca şi mijloc de comunicare.
1:09:31	DB: What does it mean? In some way, let's say that there may be two people, A who is the way you say, and B who is not.	DB:Ce înseamnă asta? Să spunem că există doi oameni A modul în care spui şi B care nu este asta.
1:09:42	K: Yes.	K:Da.
1:09:44	DB: Now, that seems to create a division between A and B.	DB: Asta pare că îi separă pe A şi pe B.
1:09:48	K: That is right. But B creates the division. So what is the relationship between the two?	K:Corect. Dar B crează separarea. Deci, care este relaţia dintre cei doi?
1:10:01	DB: B is creating the division by saying, I am a separate person, but it may confuse B further when A says, it is not that way to me.	DB: B crează separarea prin faptul că spune că este o persoană diferită dar B poate deveni confuz când A spune că pentru el nu este aşa.
1:10:09	K: Yes, that is the whole point, isn't it, in relationship? You feel that you are not separate, and that you really have this sense of love and compassion, and I haven't got it. I haven't even perceived or gone into this question. What is your relationship to me? That is what I am saying: you have a relationship with me, but I haven't any relationship with you.	K:Da, asta este ideea relaţia? Simţi că nu esti separat şi că ai un sentiment de iubire şi compasiune iar eu nu îl am. Nici măcar nu am perceput sau realizat ntrebarea. Care este relaţia ta cu mine? Asta spun ai o relaţie cu mine dar eu nu am cu tine.
1:10:51	DB: I think one could say that the person who hasn't seen is almost living in a world of dreams, psychologically, and therefore the world of dreams is not related to the world of being awake. But the fellow who is awake can at least perhaps awaken the other fellow.	DB: Cineva ar spune că persoana care nu a văzut trăieşte în lumea viselor, psihologic vorbind şi această lume a viselor nu este în legatură cu lumea celor treji. Dar cel care este treaz îl poate trezi pe celălalt.
1:11:08	K: You are awake, I am not. Then your relationship with me is very clear. But I have no relationship with you, I cannot. I insist on division, and you don't.	K:Tu eşti treaz şi eu nu. Atunci relaţia ta cu mine este clară. Dar eu nu pot avea o relaţie cu tine, e clar. Eu insist pe separare şi tu nu.
1:11:29	DB: Yes, in some way we have to say the consciousness of mankind has divided itself, it is all one, but it has divided itself by thought.	DB:Da, trebuie să spunem: conştiinţa umanităţii s-a divizat pe sine ea este una dar a fost separată de gând.
1:11:38	K: That is what we have been through.	K: Prin asta am trecut.
1:11:40	DB: Yes, and that is why we are in this situation.	DB:Şi de aceea ne aflăm aici.
1:11:43	K: That is why all the problems that humanity has now, psychologically as well as in other ways, is the result of thought. And we are pursuing the same pattern of thought, and thought will never solve any of these problems. So there is another kind of instrument, which is intelligence.	K: De aceea are umanitatea problemele astea psihologic vorbind dar şi în alte arii şi ele sunt rezultatul gândului. Şi noi urmăm acelaşi tipar ca gândul iar gândul nu va rezolva nici una din probleme. Dar există un alt instrument şi ele este inteligenţa.
1:12:10	DB: That opens up an entirely different subject.	DB:Deschidem un alt subiect.
1:12:13	K: Yes, I know.	K:Da, ştiu.
1:12:16	DB: And you also mentioned love as well.	DB: Şi ai mai menţionat iubirea.
1:12:19	K: Yes, I said that. DB: Or compassion.	K:Da, am spus asta. DB:Sau compasiunea.
1:12:22	K: Without love and compassion there is no intelligence. And that you cannot be compassionate if you are attached to some religion, if you are tied to a post like an animal tied to a post, and it can think it is compassionate.	K:Fără iubire şi compasiune nu există inteligenţă. Şi nu pot sa ai compasiune dacă eşti ataşat de o religie de o funcţie ca un animal legat de stâlp şi care crede că are compasiune.
1:12:45	DB: As soon as your self is threatened, then it all vanishes. what you really think is important.	DB: În momentul în care sinele este ameninţat totul dispare, tot ce crezi cî este important.
1:12:52	K: The self hides behind... DB: Other things, noble ideals.	K:Sinele se ascunde în spatele.... DB:Altor lucruri, idealurilor nobile.
1:12:57	K: Yes, it has immense capacity to hide itself. So what is the future of mankind? From what one observes it is leading to destruction.	K: Da, are această capacitate de a se ascunde. Care este deci viitorul umanităţii? După cum vedem conduce la distrugere.
1:13:19	DB: Well, that is the way it seems to be going, yes.	DB: Cam acolo pare că duce, da.
1:13:21	K: Very gloomy, grim, dangerous. And if one has children, what is their future? To enter into all this? And go through all the misery of it all? So education becomes extraordinarily important. But now education is merely the accumulation of knowledge.	K:Foarte sumbru, macabru şi periculos. Şi dacă cineva are copii care este viitorul lor? Cum vor face faţă? Cum vor suporta mizeria? Deci, educaţia devine foarte importantă. Dar acum ea este mai degrabă o acumulare de cunoştiinţe.
1:13:56	DB: Yes, every instrument that man has invented or discovered or developed has been turned toward destruction.	DB:Da, orice instrument inventat de om sau descoperit sau dezvoltat s-a transformat în distrugere.
1:14:03	K: Yes. Absolutely. They are destroying nature, there are very few tigers now.	K:Da. Absolut. Ei distrug natura mai sunt puţini tigri acum.
1:14:14	DB: Very few? K: Tigers. They are destroying everything.	DB: Foarte puţini? K:Tigri. Ei distrug totul.
1:14:17	DB: They are destroying forests and agricultural land. Overpopulation. Nobody seems to care.	DB: Distrug pădurile şi câmpurile agricole. Supra popularea. Pare că nimanui nu îi pasă.
1:14:29	DB: There are two things, one is, people are immersed in their own problems.	DB:Există două lucruri, unul este că oamenii sunt absorbiţi de propriile probleme.
1:14:33	K: Immersed in their own little plans to save humanity.	K: Absorbiţi de micile lor planuri de a salva umanitatea.
1:14:38	DB: Most people are just immersed in their plans to save themselves. Those others have plans to save humanity. But I think also there is a tendency toward despair implicit in what is happening now, in that people don't think anything can be done.	DB: Sau unii doar să se salveze ei. Alţii au planuri să salveze umanitatea. Dar mai cred că există o tendinţă către disperare inclusiv cu ce se întâmplă acum în sensul că oamenii cred că nu se poate face nimic.
1:14:54	K: Yes. And if they think something can be done they form little groups and little theories.	K:Da. Şi dacă totuşi cred că se poate face ceva formează grupuri mici şi teorii.
1:15:03	DB: There are those who are very confident in what they are doing and those who lack confidence.	DB: Mai sunt aceia care sunt foarte siguri pe ceea ce fac şi aceia cărora le lipseşte încrederea.
1:15:08	K: Like most prime ministers are very confident. They don't know what they are doing really.	K: Mulţi prim ministrii sunt foarte încrezători. Dar nici nu ştiu ce fac.
1:15:14	DB: But then most people haven't much confidence in what they are doing. K: I know. If you have tremendous confidence I accept your confidence and go with you.	DB: Dar mulţi oameni nu au încredere în ceea ce fac. K:Ştiu. Dacă ai o încredere imensă eu accept asta şi merg cu tine.
1:15:22	DB: Yes, but since thought is limited...	DB:Da, dar pentru că gândul este limitat...
1:15:29	K: That is, the future of man, mankind, the future of humanity, I wonder if anybody is concerned with it. Or each person, or each group, is only concerned with its own survival?	K: Adică viitorul umanităţii, al omului mă întreb dacă preocupă pe cineva asta. Fiecare persoană, grup se preocupă de propria supravieţuire?
1:15:51	DB: I think the first concern is, and almost always has been, with survival in either the individual or the group. That has been the history of mankind.	DB: Cred că preocuparea de bază a fost supravieţuirea individuală şi de grup. Asta este istoria umanităţii.
1:16:00	K: Therefore perpetual wars, perpetual insecurity.	K: De aici mereu războaie nesiguranţă continuă.
1:16:06	DB: Yes, but this is, as you said, the result of thought, which makes the mistake on the basis of being incomplete, to identify the self with the group, and so on.	DB: Da, dar asta este rezultatul gândului care este incomplet în a se identifica pe sine cu grupul, etc.
1:16:17	K: You happen to listen to all this. You agree to all this. You see the truth of all this. Those in power will not even listen to you.	K: Ai ascultat toate astea. Şi eşti de acord. Vezi adevărul. Cei de a putere nu te vor asculta.
1:16:28	DB: No.	DB:Nu.
1:16:30	K: They are creating more and more misery, more and more the world becoming dangerous. What is the point of you and I agreeing, seeing something true? This is what people are asking: what is the point of you and I seeing something to be true, and what effect has it?	K:Ei crează şi mai multă mizerie iar lumea devine dince în ce mai periculoasă. Ce contează că noi vedem adevărul? Asta întreabă oamenii" ce contează că tu şi eu vedem asta şi ce efect are?
1:16:52	DB: Yes, well, it seems to me that if we think in terms of the effects we are bringing in time.	DB: Păi, mi se pare că dacă gândim în termeni de efecte aducem timpul în discuţie.
1:16:59	K: Yes, and also it is a wrong question.	K: Da şi este o întrebare greşită.
1:17:02	DB: We are bringing in the very thing which is behind the trouble. That is, the first response would be: we quickly must get in and do something to change the course of events.	DB:Noi scoatem la iveală lucrul care este dincolo de problemă. Primul răspuns ar fi: trebuie să cercetăm şi să facem ceva pentru a schimba cursul evenimentelor.
1:17:13	K: Therefore form a society, foundation, organisation, etc.	K: Adică a forma o societate, fundaţie, organizaţie,etc.
1:17:17	DB: But our mistake is, to do that we must think about something, and that thought is incomplete. We don't really know what is going on, and people have made theories about it, but they don't know.	DB: Dar greşeala este că pentru asta trebuie să ne gândim iar gândul este incomplet. Noi nu stim ce se petrece de fapt, oamenii au teorii dar nu ştiu.
1:17:27	K: Come down to it: if that is a wrong question, then as a human being, who is mankind, what is my responsibility? Apart from effect, etc.	K:Şi ajungem la: este o întrebare greşită că fiinţa umană care este umanitatea se întreabă care este responsabilitatea mea? Dincolo de efect, etc.
1:17:49	DB: Yes, we can't look towards effects. But it is the same as with A and B, that A sees and B does not. Now, suppose A sees something and most of the rest of mankind does not. One could say mankind is in some way dreaming, asleep.	DB: Da, nu ne putem uita la efecte. Dar este la fel cu A şi B, când A vede şi B nu. Presupumen că A vede ceva iar restul lumii nu. Am putea spune că umanitatea este adormită.
1:18:12	K: He is caught in illusion.	K:Prină într-o iluzie.
1:18:14	DB: And the point is that, if somebody sees something then his responsibility is to help awake the others up. To get out of the illusion.	DB:Şi dacă cineva vede, este responsabilitatea sa să îi trezească pe ceilalţi. Să îi scoată din iluzie.
1:18:28	K: That is just it. This has been the problem. That is why the Buddhists have projected the idea of the Bodhisattva who is compassionate, and is the essence of all compassion, and he is waiting to save humanity. It sounds nice. It is a happy feeling that there is somebody doing this. But in actuality we won't do anything that is not comfortable, satisfying, secure, both psychologically and physically.	K:Asta este. Asta a fost problema. De aceea Budiştii au proiectat ideea unui Bodhisattva plin de compasiune care este esenţa compasiunii şi care aşteaptă să salveze umanitatea. Sună drăgut. Este un sentiment bun să ştii că cineva face asta. Dar de fapt nu facem nimic din ce nu este confortabil, satisfăcător, sigur atât psihologic cât şi fizic.
1:19:21	DB: That is the source of the illusion, basically.	DB: De fapt asta este sursa iluziei.
1:19:25	K: How does one make another see all this? They haven't time, they haven't the energy, they haven't even the inclination, they want to be amused. How does one make 'X' see this whole thing so clearly that he says, All right, I have got it, I will work. I am responsible, etc. I think that is the tragedy of those who see and those who don't.	K:Cum îi ajută cineva pe ceilalţi să vadă? Ei nu au timpul, energia, inclinaţia, ei vor amuzament. Cum îl face cineva pe X să vadă totul clar şi să spună Ok. Am văzut, o să muncesc la asta. Sunt responsabil, etc. Cred că asta este tragedia celor care văd şi care nu.