Krishnamurti Subtitles
Oare suntem conştienţi de separare ?
Madras (Chennai) - 9 January 1979
Public Discussion 2
| 0:54 | Mie, personal, nu-mi place |
| să stau pe o platformă. | |
| 1:03 | Înălţimea un pic mai mare nu conferă |
| vorbitorului vreo autoritate anume. | |
| 1:13 | Deci, în această dimineaţă... |
| 1:21 | haideţi să purtăm o discuţie împreună, |
| ca într-un dialog între doi prieteni... | |
| 1:28 | preocupaţi de viaţa lor... |
| 1:31 | cu toate dezastrele vieţii |
| cotidiene care îi înconjoară, | |
| 1:34 | confuzia lor, |
| 1:36 | suferinţa lor. |
| 1:39 | Ei nu vorbesc despre |
| teoriile sau credinţele lor, | |
| 1:44 | ci sunt preocupaţi profund... |
| 1:48 | să-şi înţeleagă |
| propriile probleme... | |
| 1:54 | propria lor... |
| 1:57 | suferinţă... |
| 2:00 | propria lor confuzie. |
| 2:04 | Deci, dacă am putea |
| să nu discutăm | |
| 2:08 | sau să avem un dialog teoretic, |
| 2:13 | ci am fi, de fapt, preocupaţi |
| de traiul nostru cotidian... | |
| 2:18 | atunci despre ce am mai |
| putea discuta împreună ? | |
| 2:34 | Depinde de voi, domnilor, |
| 2:36 | acesta este un dialog. |
| 2:40 | Cunoaşterea este esenţială şi, de |
| asemenea, cunoaşterea nu este esenţială, | |
| 2:45 | dar în traiul cotidian trebuie |
| să recurgem la cunoaştere. | |
| 2:48 | Deci, la urma urmei, |
| ducându-ne traiul cotidian, | |
| 2:53 | trebuie să-i corupem pe alţii |
| sau să fim noi înşine corupţi. | |
| 2:57 | Deci cum să eliminăm |
| această confuzie ? | |
| 3:01 | Altminteri, dacă nu-i corupem pe |
| alţii sau nu ne corupem noi înşine... | |
| 3:04 | - ... nu putem acoperi necesităţile vitale. |
| - Da, domnule. | |
| 3:06 | Cum poate cineva trăi |
| în această lume, în India | |
| 3:11 | şi probabil că el |
| se referă la Madras... | |
| 3:15 | fără să fie corupt, |
| 3:18 | când se află printre oameni |
| care sunt deja corupţi ? | |
| 3:22 | Cum să-ţi duci un anumit trai, |
| în care să nu existe corupţie ? | |
| 3:31 | Mai sunt întrebări ? |
| 3:34 | Domnule, e un dialog între |
| noi doi, între acel domn şi voi, | |
| 3:36 | deci haideţi să |
| dezbatem, să discutăm, | |
| 3:41 | să dezbatem ce anume |
| aţi mai vrea să întrebaţi. | |
| 3:46 | Aţi spus că memoria psihologică |
| trebuie să dispară cu desăvârşire. | |
| 3:51 | Acest lucru are legătură cu |
| întrebarea pusă de prietenul meu. | |
| 3:54 | Oare ne putem dispensa, în |
| totalitate, de memoria psihologică ? | |
| 3:58 | Oare ne putem dispensa, în |
| totalitate, de memoria psihologică ? | |
| 4:10 | Alte întrebări ? |
| 4:12 | Aţi spus că observatorul |
| este identic cu obiectul observării. | |
| 4:15 | Şi, apoi, imediat, ne |
| solicitaţi să observăm. | |
| 4:20 | Observatorul nu este |
| diferit de obiectul observării | |
| 4:26 | şi, în acelaşi timp, spuneţi |
| că trebuie observat... | |
| 4:33 | fără a face referire la trecut. |
| 4:36 | - Există două feluri de observare ? |
| - Da, da, vom aborda asta, domnule. | |
| 4:40 | Învăţăturile dumneavoastră, domnule, |
| reprezintă directive foarte bune, | |
| 4:46 | atât timp cât punem |
| problema unor vieţi individuale, | |
| 4:50 | dar noi ne aflăm, astăzi, într-o atmosferă |
| în care politica domină întreaga viaţă, | |
| 4:54 | nu numai viaţa noastră economică, |
| 5:00 | viaţa socială, viaţa politică |
| ci chiar şi viaţa filozofică. | |
| 5:03 | Cum să combatem asta |
| şi să ameliorăm situaţia, | |
| 5:08 | astfel încât atmosfera |
| creată în sinea fiecărui individ | |
| 5:09 | să se manifeste şi în propriile lui |
| concepţii filozofice sau de altă natură, | |
| 5:14 | dar şi în ţelurile şi |
| obiectivele vieţilor individuale ? | |
| 5:23 | Solicitantul afirmă... |
| 5:29 | că politica domină... |
| 5:35 | toate vieţile noastre sunt controlate, |
| modelate, de către politică. | |
| 5:43 | Şi, oare este posibil... |
| 5:48 | să... |
| 5:52 | pentru un anumit individ... |
| 5:55 | să se elibereze de |
| această presiune a politicii ? | |
| 6:00 | Corect, domnule ? |
| 6:01 | Nu, ci cum să |
| controlezi acel controlor. | |
| 6:04 | Cum să controlezi guvernul ? |
| 6:09 | - Corect, domnule ? |
| - Da. | |
| 6:13 | Domnule aţi afirmat că gândirea |
| este cea care creează separarea | |
| 6:17 | dintre gânditor şi gândire |
| 6:22 | şi, ca atare, această dezbinare se |
| manifestă numai în afara tărâmului gândirii. | |
| 6:26 | Dar, în acelaşi timp, domnule, |
| consideraţi că gândirea este necesară, | |
| 6:29 | pentru unele lucruri mecanice, condusul |
| unei maşini sau localizarea unei locuinţe | |
| 6:33 | sau făcând ceea |
| ce am făcut noi ieri. | |
| 6:35 | Pentru a stabili această ordine, de a |
| menţine gândirea la locul ei şi-a o exclude, | |
| 6:39 | |
| 6:41 | asta înseamnă să abandonăm |
| orice lucru de care depindem acum. | |
| 6:46 | Vă ascult, domnule, |
| de atât de mulţi ani, | |
| 6:48 | făcând un efort |
| extraordinar şi foarte dificil, | |
| 6:51 | de a renunţa la orice lucru |
| minor de care ne agăţăm. | |
| 6:55 | - Corect, domnule. |
| - Asta e dificultatea, domnule. | |
| 7:01 | Cum poate cineva să |
| se detaşeze, complet... | |
| 7:06 | de toate lucrurile pe |
| care omul le-a acumulat, | |
| 7:08 | prin gândire, |
| vreme de mii de ani ? | |
| 7:13 | Asta e întrebare, domnule ? |
| Aşa este. | |
| 7:16 | Da. |
| 7:17 | Domnule, în ce sens Dumnezeu |
| nu se află undeva, acolo ? | |
| 7:20 | Atunci, ce înseamnă acolo ? |
| 7:24 | Ce înseamnă acolo ? |
| 7:27 | Ce înseamnă acolo ? |
| 7:30 | Din moment ce spuneţi |
| - întreabă vorbitorul - | |
| 7:34 | din moment ce spuneţi |
| că nu există Dumnezeu, | |
| 7:37 | cu excepţia celui care |
| a fost creat de gândire, | |
| 7:41 | dacă nu există Dumnezeu, |
| atunci ce există acolo ? | |
| 7:45 | Sunt destule întrebări. |
| Putem... | |
| 7:47 | Încă o întrebare. |
| 7:49 | Nu mă implic |
| într-un joc de cuvinte, | |
| 7:52 | dar dumneavoastră afirmaţi |
| să nu memorăm decât faptele | |
| 7:54 | şi să abandonăm tradiţia. |
| 8:00 | Dar cu toţii am ascultat |
| muzică ieri, de exemplu, | |
| 8:02 | iar acea muzică înseamnă, în |
| întregime, tradiţie şi memorie. | |
| 8:08 | Fără perfecţiunea tradiţiei |
| şi perfecţiunea memoriei | |
| 8:10 | n-ar fi existat acea muzică. |
| 8:15 | Cum explicaţi asta, domnule ? |
| 8:18 | N-ar fi existat nici un fel de muzică, |
| aşa cum a fost cea de ieri după-amiază, | |
| 8:22 | dacă nu ar fi fost |
| ceva tradiţional... | |
| 8:27 | şi întreg conţinutul cântecului |
| a fost pe deplin tradiţional. | |
| 8:33 | |
| 8:36 | - Şi memorie - perfect. |
| - Memoria acţionează. | |
| 8:40 | Cred că e suficient. |
| 8:42 | O clipă doar, domnule. |
| În regulă, domnule. | |
| 8:44 | Putem discuta observaţia, |
| ca acţiune instantanee ? | |
| 9:05 | În regulă, aţi |
| formulat întrebarea. | |
| 9:08 | Da, domnule ? |
| 9:10 | Adevărul este |
| neschimbat şi indivizibil... | |
| 9:14 | Numai o clipă, domnule, |
| să vorbească şi el. | |
| 9:19 | Adevărul este |
| neschimbat şi indivizibil | |
| 9:23 | şi, atunci, cum de se poate |
| schimba de la o zi la alta, domnule ? | |
| 9:26 | Adevărul este indivizibil... |
| 9:34 | şi neschimbat. |
| 9:44 | Cum de se poate... |
| 9:48 | cum de se poate schimba |
| adevărul, de la o zi la alta ? | |
| 9:50 | Cred că putem discuta, dacă |
| nu vă deranjează că subliniez... | |
| 9:57 | de unde ştiţi ce este adevărul ? |
| 10:01 | L-aţi luat de bun, |
| ca fiind adevărul | |
| 10:05 | şi... |
| 10:07 | cum puteţi aplica acel adevăr |
| în traiul cotidian, clipă de clipă ? | |
| 10:12 | Domnule, s-a |
| explicat foarte clar... | |
| 10:16 | Ei bine, voi aborda |
| asta mai târziu. | |
| 10:20 | Acum, s-au pus câteva întrebări: |
| 10:23 | observatorul şi |
| obiectul observării; | |
| 10:27 | gânditorul şi gândirea; |
| 10:31 | dacă este posibil să observi |
| în absenţa observatorului; | |
| 10:37 | guvernul ne controlează |
| tuturor vieţile; | |
| 10:41 | oare ne putem despovăra, noi înşine, |
| de această greutate a guvernelor; | |
| 10:48 | şi... |
| 10:51 | Care mai era cealaltă întrebare ? |
| 10:53 | Cred că, de regulă, toate întrebările vor |
| fi soluţionate, când vom ajunge la ele. | |
| 10:59 | Acum, care dintre întrebări |
| aţi dori s-o abordăm ? | |
| 11:05 | Şi vă rog să nu uitaţi ca acestea |
| să fie legate de traiul vostru cotidian. | |
| 11:12 | Sau, pur şi simplu, ne jucăm |
| cu cuvintele, acolo, undeva ? | |
| 11:20 | Problema observării |
| şi a observatorului. | |
| 11:24 | Putem aborda problema observaţiei, |
| aşa cum a formulat-o acest domn ? | |
| 11:32 | Asta vă ajută cu ceva, are vreun |
| efect în traiul vostru cotidian ? | |
| 11:38 | Oare puneţi această întrebare... |
| 11:45 | luând în considerare |
| traiul vostru cotidian ? | |
| 11:51 | Da. |
| 11:55 | Putem începe cu acea întrebare ? |
| Vreţi să discutăm acea întrebare ? | |
| 11:58 | |
| 12:00 | Putem discuta despre controlul |
| guvernului în viaţa noastră cotidiană. | |
| 12:03 | Controlul exercitat de guvern |
| asupra traiului nostru cotidian. | |
| 12:09 | Putem lăsa la o parte |
| acea întrebare ? | |
| 12:10 | |
| 12:12 | - S-o lăsăm la o parte ? |
| - Nu, îi voi da răspuns, o vom discuta. | |
| 12:15 | Ce anume este guvernul ? |
| 12:19 | Şi cine sunt politicienii care |
| şi-au asumat responsabilitatea... | |
| 12:21 | guvernării oamenilor ? |
| 12:28 | Într-o societate democratică, |
| 12:30 | într-o societate cu alegeri libere, |
| 12:33 | voi alegeţi |
| guvernul, politicienii. | |
| 12:37 | Corect ? |
| 12:38 | Voi sunteţi responsabili |
| pentru guvern. | |
| 12:43 | Şi, dacă nu doriţi acel |
| guvern, doborâţi-l ! | |
| 12:47 | E la latitudinea voastră. |
| 12:52 | Corect ? |
| 12:54 | Prin votul vostru... |
| 12:57 | schimbaţi guvernul, |
| dacă nu vă place. | |
| 13:00 | Marea problemă este |
| cu majoritatea oamenilor. | |
| 13:03 | Aşteptaţi, voi ajunge |
| acolo, domnule ! | |
| 13:05 | Marea problemă este că |
| unii dintre noi am putea... | |
| 13:10 | dori sau vrea... |
| 13:14 | am simţi necesitatea |
| de a schimba guvernul, | |
| 13:18 | dar marea majoritate a oamenilor, |
| 13:21 | ignoranţii... |
| 13:23 | nu ştiu ce se întâmplă, de fapt. |
| 13:27 | Corect, domnule ? |
| 13:29 | Sunt îmbrobodiţi, |
| 13:32 | sunt înşelaţi, |
| 13:36 | sunt puşi la colţ, la modul inteligent, |
| de unde nu pot riposta, de preferinţă. | |
| 13:40 | Şi... |
| 13:42 | ce poate face cineva ? |
| 13:44 | Asta e întrebarea, domnule ? |
| 13:51 | Deşi guvernele sunt democrate, |
| 13:54 | ele au la dispoziţie |
| o putere totalitară | |
| 13:58 | şi aceşti votanţi nu |
| sunt decât nişte indivizi. | |
| 14:01 | Asta a explicat el, domnule. |
| 14:07 | Solicitantul... în primul |
| rând, haideţi să clarificăm. | |
| 14:12 | Cei care sunt capabili, |
| 14:15 | dispuşi, |
| 14:16 | care doresc să |
| schimbe ceva prin votare, | |
| 14:21 | sunt puţini. |
| 14:23 | Marea majoritate a |
| oamenilor sunt ignoranţi... | |
| 14:28 | păcăliţi cu promisiuni |
| 14:32 | şi toate aiurelile care |
| au loc în timpul alegerilor. | |
| 14:38 | Ce poate face cineva ? |
| 14:40 | Tu şi un altul poate că... |
| 14:46 | vreţi să schimbaţi guvernul, |
| 14:48 | poate că votaţi partide de dreapta, |
| liberali, de centru, conservatori ş.a.m.d. | |
| 14:56 | Ce veţi face când marea majoritate |
| a oamenilor votează pe cineva | |
| 15:00 | care este corupt, dornic de putere, |
| 15:04 | preocupat numai de el însuşi, |
| 15:06 | de mica sa familie ? |
| 15:09 | Ce aveţi de făcut ? |
| 15:11 | Răspunde domnule, fiindcă |
| e problema ta, nu a mea. | |
| 15:14 | Ce vei face ? |
| 15:18 | În cazul unui guvern |
| totalitar nu ai de ales, | |
| 15:24 | ei sunt ferm ataşaţi |
| de propria putere. | |
| 15:29 | Deci, ce vei face ? |
| 15:34 | E problema dumneata, domnule, |
| n-o lăsa numai în seama mea, | |
| 15:36 | fiindcă voi pleca peste o lună sau |
| jumătate de lună, în trei săptămâni, | |
| 15:39 | spre Europa şi America ş.a.m.d. |
| 15:42 | Eu nu am nici un vot, |
| nu vreau să votez. | |
| 15:48 | Nu vreau să am de-a face |
| cu tot acest sistem putred. | |
| 15:54 | Ce veţi face ? |
| 15:57 | Înţelegi, domnule ? |
| 15:59 | Aceasta a fost problema |
| umană, tot timpul, | |
| 16:03 | din vremuri străvechi, |
| 16:05 | cei puţini vor să schimbe ceva, |
| 16:08 | să trăiască decent, |
| 16:10 | să nu fie corupţi... |
| 16:13 | cei puţini, |
| 16:15 | dar marea majoritate trăieşte |
| o viaţă plină de corupţie, | |
| 16:21 | ăsta e modul lor de trai, |
| 16:23 | făcând contrabandă |
| şi aşa mai departe. | |
| 16:26 | Şi ce au de făcut cei puţini ? |
| 16:31 | Pot să spun ceva, domnule ? |
| 16:33 | Discutăm şi, în |
| principiu, vă înţelegem. | |
| 16:37 | Nu, nu trebuie să mă |
| înţelegeţi deloc, domnule. | |
| 16:40 | Nu, în principiu |
| vreţi să reflectăm. | |
| 16:42 | Nu în principiu, ci să |
| reflectăm împreună. | |
| 16:46 | Da, dar noi reflectăm din greu asupra |
| acestei probleme, zilnic, în sinea noastră | |
| 16:50 | şi, totuşi, descoperim mult |
| prea multe piedici, tot timpul | |
| 16:54 | şi, ca atare, continuăm să fim |
| lămuriţi şi confuzi, lămuriţi şi confuzi. | |
| 16:59 | - De aceea... |
| - Exact asta spunea acest domn. | |
| 17:01 | E acelaşi lucru, domnule. |
| 17:06 | Guvernul este ales |
| de marea majoritate. | |
| 17:10 | Marea majoritate este ignorantă. |
| 17:14 | Ştiţi că aşa este. |
| 17:17 | Şi cei puţini doresc schimbarea. |
| 17:20 | Ce veţi face pentru a produce |
| schimbarea în marea majoritate ? | |
| 17:28 | Te rog să-mi răspunzi |
| domnule, este viaţa ta. | |
| 17:32 | Trebuie să te schimbi |
| tu însuţi, mai întâi. | |
| 17:35 | |
| 17:37 | Dacă te schimbi total şi dacă te afli în |
| centrul schimbării, ea se răspândeşte. | |
| 17:40 | Corect, domnule, |
| schimbă-te singur, mai întâi. | |
| 17:43 | O vei face ? |
| 17:45 | Nu domnule, nu pun o |
| întrebare insultătoare | |
| 17:50 | sau o întrebare obraznică. |
| 17:52 | - Nu am considerat-o astfel. |
| - Nu, domnule, ascultă te rog ! | |
| 17:55 | Este foarte uşor să spui că cineva trebuie |
| să se schimbe, că eu trebuie să mă schimb. | |
| 17:58 | Oare te vei schimba |
| radical, profund ? | |
| 18:04 | - De ce nu ? |
| - Nu am spus "de ce nu". | |
| 18:08 | - O vei face ? |
| - O voi face. | |
| 18:12 | - Când ? |
| - O fac, chiar acum. | |
| 18:15 | În toţi acei ani de |
| când vă tot ascult, da. | |
| 18:18 | Bine, domnule. |
| 18:19 | Deci cum vei afecta dumneata |
| masele, dacă te vei schimba ? | |
| 18:25 | Asta e întrebarea, domnule. |
| 18:28 | Asta e numai una dintre |
| probleme, doar ascultaţi. | |
| 18:31 | Cealaltă problemă |
| referitoare la guverne, | |
| 18:35 | atât cele totalitare, |
| 18:37 | cât şi comuniste, |
| socialiste, liberale ş.a.m.d. | |
| 18:42 | este problema puterii. |
| 18:46 | Omul doreşte putere, |
| 18:49 | atât cea aşa-zis spirituală, |
| cât şi puterea materială. | |
| 18:56 | Corect, domnule ? |
| Acea problemă n-a fost rezolvată. | |
| 19:01 | Deci, cum vei produce o schimbare, |
| 19:07 | prin încetarea exercitării |
| puterii de către cei puţini, | |
| 19:14 | în mod democratic... |
| 19:16 | sau indiferent |
| oricărui partid aparţii | |
| 19:19 | şi... |
| 19:22 | cum vei educa sau ajuta marea |
| majoritate, căreia nu-i pasă ? | |
| 19:26 | Cât timp au puţin pământ, puţină |
| mâncare, ei sunt absolut satisfăcuţi. | |
| 19:30 | Ce vei face ? |
| 19:43 | Să-i educi este singura |
| cale, nu există altă cale. | |
| 19:49 | Să-i educi este singura cale. |
| 19:55 | Atunci de ce nu există o educaţie |
| adecvată în această ţară ? | |
| 20:05 | Acum educaţia este controlată, |
| treptat, de către guvern... | |
| 20:12 | atât în statele |
| totalitare, cât şi aici. | |
| 20:16 | Corect, domnule ? |
| 20:18 | Acum, cum vei schimba guvernul, |
| 20:20 | cu unul care să producă |
| genul corect de educaţie ? | |
| 20:24 | Vedeţi, evitaţi problema. |
| 20:28 | Treceţi de la guvern |
| la educaţie, la individ. | |
| 20:33 | Deci totul se reduce la |
| asta, domnule, nu-i aşa... | |
| 20:38 | dacă cineva ar |
| putea specifica asta, | |
| 20:42 | că nu ne asumăm |
| responsabilitatea, fiecare dintre noi, | |
| 20:46 | pentru a ne asigura că |
| acel lucru nu se întâmplă. | |
| 20:53 | V-aţi educa servitorii, |
| dacă i-aţi avea ? | |
| 21:01 | Haideţi, domnilor ! |
| 21:03 | Le-aţi educa copiii ? |
| 21:08 | Evident că nu, |
| 21:12 | fiindcă sunteţi preocupaţi numai |
| de voi şi micile voastre familii. | |
| 21:16 | Corect, domnule ? |
| Deci, o veţi face ? | |
| 21:19 | Tăcere absolută ! |
| 21:24 | Ca atare, veţi avea guvernul pe |
| care-l doriţi, pe care-l meritaţi. | |
| 21:25 | |
| 21:30 | Corect, domnule ? |
| 21:32 | Corect, domnule ? |
| 21:33 | Haideţi să confruntăm |
| lucrurile, exact aşa cum sunt. | |
| 21:41 | Cineva observă multe |
| persoane oficiale... | |
| 21:46 | membri ai parlamentului, |
| ai guvernului ş.a.m.d. | |
| 21:52 | Ştiţi cu toţii care le este jocul, |
| deci nu voi intra în amănunte. | |
| 21:53 | |
| 21:57 | Deci voi, ca oameni care |
| aveţi capacitatea de a vota... | |
| 22:03 | veţi fi responsabili de |
| soarta fiinţelor umane ? | |
| 22:07 | Înţelegi, domnule ? |
| 22:12 | Corect ? |
| 22:14 | O veţi face ? |
| 22:19 | Asta înseamnă, domnule, |
| că grija implică iubire. | |
| 22:24 | Corect, domnule ? |
| 22:27 | Oare aveţi voi acea grijă, acea |
| atenţie, pe care iubirea o produce ? | |
| 22:32 | Haide, domnule, răspunde ! |
| 22:35 | Ceea ce înseamnă că veţi |
| educa copiii servitorilor voştri. | |
| 22:40 | Trebuie să începeţi de foarte |
| aproape, pentru a ajunge foarte departe. | |
| 22:44 | Dar voi atacaţi la vârf, |
| nu începeţi din apropiere. | |
| 22:52 | Acea întrebare şi-a |
| primit răspunsul, domnule ? | |
| 22:53 | Nu, domnule. |
| 22:56 | Vedeţi, cum pot rezolva |
| problema numai câţiva indivizi ? | |
| 22:59 | Numai dacă admiteţi că soluţia este ca toată |
| această vastă majoritate să se schimbe şi ea. | |
| 23:03 | În acest program de acţiune |
| nu se poate face nimic. | |
| 23:08 | Şi cum să schimbi |
| acea vastă majoritate ? | |
| 23:10 | Îţi spun, domnule, |
| că marea majoritate... | |
| 23:13 | Cum ai schimba-o dumneata, domnule ? |
| De ce mă întrebi pe mine ? | |
| 23:18 | Vă întreb fiindcă cred |
| că mă veţi ilumina mai bine. | |
| 23:21 | În regulă. |
| Nu, nu, domnule. | |
| 23:25 | Suntem prieteni, corect ? |
| 23:27 | - Da, dar există... |
| - Aşteaptă, aşteaptă, aşteaptă. | |
| 23:29 | Suntem prieteni, |
| 23:31 | iar eu specific ce |
| anume se poate face. | |
| 23:32 | Corect ? |
| 23:35 | Şi anume că marea majoritate |
| trebuie schimbată, corect ? | |
| 23:42 | Trebuie făcută să... |
| 23:43 | Nu ştiu dacă vreţi să |
| abordăm problema educaţiei, | |
| 23:49 | cum să educi marea majoritate. |
| 23:51 | Asta e irelevant, momentan. |
| 23:53 | Ce am eu de făcut sau |
| ce aveţi voi de făcut, | |
| 23:57 | înconjuraţi fiind de o mare majoritate |
| de oameni care sunt atât de ignoranţi, | |
| 24:02 | atât de deplorabili, ştiţi, fără |
| nimic în sinea lor, corect ? | |
| 24:08 | Da, dar când spun mare majoritate |
| nu mă refer numai la analfabeţi. | |
| 24:12 | Mă refer la cei foarte |
| educaţi, învăţaţi, plini de bani, | |
| 24:16 | deci şi la elita societăţii. |
| 24:19 | Da, domnule, oamenii |
| cu bani, oamenii educaţi, | |
| 24:23 | oamenii care sunt |
| foarte săraci ş.a.m.d. | |
| 24:29 | cum se vor schimba ei ? |
| 24:32 | Voi să-mi spuneţi. |
| 24:37 | Domnule, în tradiţia noastră |
| ţelul a fost mântuirea individuală, | |
| 24:43 | deci cei care sunt capabili |
| să schimbe societatea | |
| 24:48 | au grijă numai de ei înşişi |
| şi de propriile lor suflete, | |
| 24:49 | în loc să le pese de ceea ce se |
| numeşte comunitate, societate, | |
| 24:54 | de înălţarea ei. |
| 24:58 | Deci, ei sunt la fel de egoişti ca şi cei |
| care umblă după bani, avere şi plăcere. | |
| 25:04 | |
| 25:08 | Am răspuns la întrebare ? |
| 25:12 | Domnule... |
| 25:16 | tocmai am discutat că am |
| putea manifesta grijă şi iubire. | |
| 25:19 | Am putea deveni astfel, |
| în activitatea noastră. | |
| 25:22 | Aş putea avea grijă de copiii servitorului |
| meu sau de ai angajaţilor mei | |
| 25:27 | dar şi de conducători, |
| 25:29 | dar există limite între |
| care individul poate acţiona. | |
| 25:30 | Dincolo de ele s-ar putea să |
| nu avem capacitatea de a... | |
| 25:35 | Da, domnule. |
| 25:38 | Oare cineva a |
| remarcat că în istorie... | |
| 25:44 | numai foarte puţini indivizi |
| produc o nouă schimbare. | |
| 25:48 | Nu-i aşa ? |
| 25:49 | Corect, domnule ? |
| 25:52 | Oare veţi avea |
| energia, capacitatea, | |
| 25:55 | impulsul... |
| 25:58 | iubirea care ar produce |
| o lume diferită ? | |
| 26:02 | Domnule, nu ştiu |
| dacă v-aţi dat seama | |
| 26:05 | că asta nu este o problemă |
| provincială, o problemă tribală, | |
| 26:11 | aşa cum devine în India, tribală, |
| 26:13 | ci este o problemă globală. |
| 26:16 | Înţelegi, domnule ? |
| 26:18 | Şi o problemă globală poate fi... |
| 26:23 | rezolvată numai atunci când |
| vom înceta să fim naţionalişti. | |
| 26:26 | Corect, domnule ? |
| Când încetăm să mai fim indieni. | |
| 26:32 | Dar nimeni nu vrea să facă asta. |
| 26:36 | Vrem ca schimbarea |
| să se producă de la vârf | |
| 26:39 | şi, apoi, să ne încadrăm |
| confortabil în ea. | |
| 26:42 | Şi cei de la vârf, oamenii politici |
| obsedaţi de putere nu se vor schimba. | |
| 26:45 | |
| 26:48 | Corect ? |
| 26:51 | Este suficient. |
| 26:52 | Acum, am dori să discutăm... |
| 26:55 | ce are cineva de |
| făcut, în traiul cotidian... | |
| 27:00 | când se pune problema observatorului |
| şi a obiectului observării, | |
| 27:05 | cele două separări. |
| 27:08 | Corect, domnule ? |
| 27:10 | Acum, pentru a înţelege asta, |
| 27:11 | problema pe care o vom aborda, |
| 27:17 | oare observi relaţia cu soţia ta, cu |
| copiii tăi, cu aproapele, cu cel sărac ? | |
| 27:23 | Sunt probleme legate între ele. |
| Corect, domnule ? | |
| 27:27 | Deci vom discuta asta, |
| vom dezbate asta, | |
| 27:32 | pentru a descoperi genul adecvat |
| de relaţie reciprocă, cu oamenii. | |
| 27:38 | Corect ? |
| Sunteţi interesaţi de asta ? | |
| 27:41 | Asta aţi întrebat, domnule. |
| 27:44 | Şi asta e o problemă pe care |
| majoritatea oamenilor o vor abordată. | |
| 27:50 | Înainte de toate, haideţi să |
| începem de la un nivel foarte simplu. | |
| 27:55 | Şi anume, oare aţi observat |
| vizual, cu proprii ochi, un copac ? | |
| 28:05 | Aţi făcut-o ? |
| 28:08 | Un simplu copac. |
| 28:10 | Şi, atunci când observi copacul... |
| 28:17 | ce anume se petrece |
| în acea observare ? | |
| 28:23 | Există acel lucru... |
| 28:27 | şi voi îl numiţi copac. |
| 28:31 | Îl numiţi copac fiindcă memoria |
| a intervenit în acel proces | |
| 28:37 | şi este recunoscut, de regulă, |
| că acel lucru este un copac. | |
| 28:43 | Îi daţi un nume... |
| 28:46 | din amintire |
| 28:48 | şi, apoi, numele, acea |
| amintire, memoria, operează. | |
| 28:54 | Corect, domnule ? |
| Mă urmăriţi ? | |
| 28:56 | Este destul de simplu, nu-i aşa ? |
| 28:58 | Acum, oare poţi observa |
| copacul fără a-l denumi ? | |
| 29:11 | Pur şi simplu priveşte |
| copacul, domnule. | |
| 29:13 | Doar priveşte-l şi vezi |
| dacă-l poţi privi fără... | |
| 29:16 | nici un fel de |
| intervenţie a memoriei. | |
| 29:22 | Doar să-l priviţi. |
| O puteţi face ? | |
| 29:23 | Fără nici o emoţie, domnule ? |
| 29:27 | Pur şi simplu începe, |
| domnule, începe lent. | |
| 29:31 | Momentan, da, pentru o clipă. |
| 29:36 | Acum, aşteptaţi o clipă. |
| Numai pe moment. | |
| 29:38 | |
| 29:41 | - Apoi intervine timpul. |
| - Numai o clipă, domnule. | |
| 29:44 | Este destul de uşor, nu-i aşa ? |
| 29:49 | Ceea ce implică |
| - Doar ascultă asta, domnule ! - | |
| 29:51 | că acel cuvânt, "copac", |
| nu este realitatea, de fapt. | |
| 29:58 | Corect ? |
| 30:00 | Corect ? |
| 30:01 | Nu domnule, nu accepta |
| ceea ce spun, ci doar observă. | |
| 30:05 | Cuvântul nu este lucrul în sine. |
| 30:09 | Corect, domnule ? |
| 30:11 | Cuvântul "microfon" nu |
| este acest lucru, de fapt. | |
| 30:17 | Corect ? |
| 30:20 | Numai o clipă. |
| Deci... | |
| 30:22 | o descriere a unui copac, |
| nu este obiectul descris. | |
| 30:30 | Corect, domnule ? |
| 30:32 | Deci, hai să fim clari ! |
| 30:34 | Cuvântul, |
| 30:36 | descrierea, |
| 30:38 | nu este lucrul care este descris. |
| 30:44 | - Atunci cum de capătă fiinţă ? |
| - Aşteaptă, domnule, aşteaptă, eşti... | |
| 30:48 | Descoperă, domnule, fă-o ! |
| 30:50 | Acel cuvânt are o semnificaţie |
| funcţională, şi gata. | |
| 30:54 | - Comunicarea ar fi altfel paralizată. |
| - Ajung la asta, domnule. | |
| 30:58 | Da, domnule. |
| 31:01 | - Aveţi puţină răbdare, domnule. |
| - Scuzaţi. | |
| 31:05 | - Să nu vă pară rău, domnule. |
| - Ok, nu-mi pare. | |
| 31:08 | Ok, nu spune "ok". |
| 31:15 | Deci cuvântul nu |
| este lucrul în sine. | |
| 31:18 | Oare puteţi privi |
| asta, fără cuvânt ? | |
| 31:22 | Asta-i tot. |
| 31:23 | Şi tu spui "pot". |
| 31:30 | Acum, oare te poţi uita... |
| 31:34 | la soţia ta sau la soţul tău... |
| 31:36 | fără a folosi cuvântul, |
| "soţia mea" ? | |
| 31:44 | Foarte rar. |
| 31:57 | Voi întrebaţi, dacă observatorul... |
| 32:02 | şi obiectul observării |
| sunt diferiţi. | |
| 32:05 | Dacă nu sunt diferiţi, atunci nu |
| există decât observarea în sine. | |
| 32:12 | Şi vom aborda această |
| problemă foarte lent, pas cu pas, | |
| 32:16 | fiindcă, odată |
| înţeles acest lucru, | |
| 32:20 | atunci vă veţi elibera de efort. |
| 32:28 | Cuvântul nu este lucrul în sine, |
| 32:31 | cuvântul "uşă" nu |
| este uşa, de fapt. | |
| 32:35 | Corect, domnule ? |
| 32:37 | Corect ? |
| 32:39 | Numele "Krishnamurti" |
| nu este persoana în sine... | |
| 32:44 | reputaţia nu este |
| persoana în sine, | |
| 32:48 | descrierea nu este |
| persoana în sine, | |
| 32:51 | fotografia nu este |
| persoana în sine... | |
| 32:55 | sau imaginea pe care ţi-ai făcut-o despre |
| această persoană nu este persoana în sine. | |
| 33:01 | Corect ? |
| 33:02 | Deci, haideţi să fim extrem |
| de clari, la acest moment: | |
| 33:06 | descrierea nu înseamnă |
| niciodată obiectul descris. | |
| 33:11 | Poţi picta cel mai frumos munte, |
| 33:14 | dar pictura nu este muntele. |
| 33:18 | Corect ? |
| 33:20 | Deci simbolul nu |
| este acel lucru... | |
| 33:24 | teoria nu reprezintă realitatea. |
| 33:30 | Deci, oare mă pot uita... |
| 33:33 | oare te poţi uita la soţia ta |
| 33:36 | sau la soţul tău |
| 33:38 | fără a folosi cuvântul, mai întâi. |
| 33:48 | Domnule, asta e posibil |
| numai într-o stare extatică. | |
| 33:53 | Să priveşti astfel e posibil numai |
| când te afli într-o stare extatică, | |
| 33:56 | altminteri nu are loc. |
| 34:00 | Vom aborda această |
| problemă, domnule. | |
| 34:02 | Nu, domnule, ideea mea e dacă voi obţine |
| această stare prin orice alte mijloace, | |
| 34:05 | apoi voi începe să |
| privesc lucrurile astfel. | |
| 34:07 | Vă voi spune eu care |
| sunt alte mijloace: droguri... | |
| 34:10 | alcool. |
| 34:18 | S-a încercat asta. |
| 34:21 | S-a încercat cu LSD, |
| 34:24 | cocaină, |
| 34:25 | marijuana, |
| 34:27 | haşiş. |
| 34:29 | Există acest ultim lucru numit |
| "spuma îngerului" sau "praful îngerului", | |
| 34:30 | care te ucide, realmente, |
| 34:37 | sau vezi ceva din |
| afara acestei lumi. | |
| 34:43 | Deci există alte căi de-a o face, |
| 34:46 | care-ţi distrug creierul, |
| 34:49 | care-ţi distrug trupul. |
| 34:53 | Dacă vrei să mergi pe acea cale, |
| 34:56 | este o ţară liberă şi, dacă |
| ai droguri, dă-i drumul. | |
| 35:02 | Dar noi vorbim de o cale mult mai |
| sănătoasă, raţională, de-a face asta. | |
| 35:08 | Şi anume, spunem... |
| 35:09 | că atunci când îţi observi soţia |
| 35:14 | - rămân la exemplul soţiei şi al |
| copilului fiindcă este viaţa voastră, | |
| 35:19 | şeful vostru, servitorii |
| voştri, copiii voştri, | |
| 35:23 | aproapele vostru, |
| politicienii voştri, toţi aceştia - | |
| 35:28 | oare poţi observa |
| fără a apela la cuvânt | |
| 35:32 | - încet - |
| 35:34 | fără cuvânt... |
| 35:36 | ştiind că acel cuvânt |
| nu este persoana în sine... | |
| 35:42 | iar cuvântul reprezintă |
| o rememorare continuă... | |
| 35:45 | o asociere continuă cu trecutul. |
| 35:54 | Corect ? |
| E simplu, nu-i aşa domnule ? | |
| 35:57 | Domnule, urmăreşti asta ? |
| 36:00 | Numai copiii pot face asta, |
| înainte de a învăţa vreun limbaj. | |
| 36:01 | - Poftim, domnule ? |
| - Numai copiii... | |
| 36:05 | Ştiu, ştiu, copiii pot face asta. |
| 36:09 | Da, domnule, cel puţin |
| copiii credeţi că o pot face. | |
| 36:13 | Noi nu suntem copii. |
| 36:15 | Suntem oameni maturi, aşa că |
| haideţi să nu mai revenim la copii. | |
| 36:20 | Scuze, domnule, |
| nu sunt nepoliticos. | |
| 36:21 | Domnule, chiar dacă procesul denumirii |
| e suspendat în timpul actului perceperii, | |
| 36:26 | tot mai rămâne |
| problema presupunerii. | |
| 36:29 | Facem presupuneri la multe nivele. |
| 36:31 | Să presupui înseamnă să |
| acţionezi de parcă ceva ar fi real. | |
| 36:36 | Noi presupunem existenţa Universului, |
| dumneata presupui existenţa auditoriului. | |
| 36:40 | Acum, noi acţionăm la nivel profund |
| de parcă ar exista un alt obstacol... | |
| 36:45 | - ... lumea din exterior. |
| - Înţeleg, domnule. | |
| 36:48 | Permiteţi-mi să continui |
| puţin, pas cu pas. | |
| 36:52 | Deci, oare cineva poate observa... |
| 36:57 | fără a face asocierea pe |
| care cuvântul o induce ? | |
| 37:03 | Urmăreşti toate acestea, domnule ? |
| 37:06 | Şi să observi persoana, la |
| modul intim sau non intim, | |
| 37:09 | oare o poţi face ? |
| 37:16 | Cuvântul, amintirea, |
| reprezintă trecutul. | |
| 37:23 | Corect ? |
| 37:25 | Trecutul însemnând |
| toate incidentele, | |
| 37:28 | evenimentele, |
| 37:30 | tot ceea ce aţi acumulat, |
| 37:34 | în timpul unei relaţii dintre un soţ |
| şi o soţie şi o familie şi un vecin | |
| 37:38 | şi cu guvernul. |
| 37:43 | Acum, oare poţi observa, oare |
| există o observaţie - nu "dacă poţi" - | |
| 37:47 | oare există o |
| observare fără asociere ? | |
| 37:53 | - Trebuie să ne arătaţi tehnica, domnule. |
| - Poftim ? | |
| 37:55 | |
| 37:58 | Vreau să cunosc modalitatea |
| reală, calea practică. | |
| 38:00 | Vreţi să ştiţi calea practică ? |
| 38:04 | Da, domnul vrea să |
| cunoască modalitatea practică. | |
| 38:09 | Adică, spune-mi cum s-o fac. |
| 38:15 | Asta ce înseamnă ? |
| Doar ascultaţi asta ! | |
| 38:16 | |
| 38:18 | Atunci când întrebaţi: |
| "Oare cum s-o fac ?" | |
| 38:22 | nu o faceţi, de fapt, nu-i aşa ? |
| 38:27 | Vă rog, domnule, nu vă |
| insult, ci numai întreb. | |
| 38:32 | Deci n-o faceţi. |
| 38:35 | Deci vreţi ca cineva să |
| vă spună cum s-o faceţi, | |
| 38:39 | ceea ce înseamnă cineva care |
| a descoperit, care a făcut-o | |
| 38:44 | şi spune "dacă faci asta, |
| asta şi asta, o vei face şi tu". | |
| 38:46 | Corect ? |
| 38:51 | Deci doriţi un sistem... |
| 38:55 | o practică... |
| 38:58 | o metodă. |
| 39:00 | Corect ? |
| 39:01 | - Domnule, pentru un geniu ca dumneata... |
| - Nu sunt un geniu. | |
| 39:05 | Pentru noi, simpli |
| muritori, o cale prin care... | |
| 39:08 | Nu, dumneata nu |
| asculţi, dragă domnule. | |
| 39:11 | Te rog, ascultă ! |
| 39:19 | Domnule... |
| 39:21 | dacă cineva a trăit în acest mod, |
| 39:25 | aşa cum am trăit noi în dezbinare |
| 39:28 | şi din acea dezbinare au răsărit |
| toate conflictele omenirii | |
| 39:29 | - dezbinarea claselor sociale, |
| dezbinarea naţiunilor, | |
| 39:35 | dezbinarea oamenilor, |
| dezbinarea triburilor, | |
| 39:39 | dezbinarea credinţelor, dezbinarea... |
| - Înţelegeţi ? - | |
| 39:42 | întreaga structură a existenţei |
| umane se bazează pe asta. | |
| 39:47 | Şi asta a produs conflicte groaznice, |
| războaie, suferinţă, nu-i aşa ? | |
| 39:53 | Deci cineva se întreabă dacă |
| există un alt mod de a trăi | |
| 39:57 | - Înţelegi, domnule ? - |
| 39:58 | în care să nu existe conflict. |
| 40:01 | Deci cineva trebuie să descopere |
| 40:03 | şi să presupunem că cineva a |
| descoperit asta şi spune "fă asta". | |
| 40:09 | Şi, dacă el zice... |
| 40:12 | "urmează acest sistem, |
| această metodă, această cale", | |
| 40:16 | te readuce pe vechiul făgaş |
| al autorităţii, urmându-l. | |
| 40:23 | Înţelegi, domnule ? |
| 40:28 | Deci, aşa cum am explicat |
| de multe ori, vă rog reţineţi: | |
| 40:31 | nu sunt autoritatea voastră, |
| 40:33 | nu sunt guru vostru, nu mă urmaţi, |
| 40:37 | dar ca doi oameni, prieteni, care dezbat |
| împreună, hai să rezolvăm această problemă. | |
| 40:42 | Asta-i tot. |
| 40:49 | Deci eu spun: |
| 40:50 | Oare puteţi observa ? |
| 40:54 | Puteţi observa acel lucru, numit |
| copac, fără a-l numi, nu-i aşa ? | |
| 41:01 | Este destul de uşor. |
| 41:04 | Dacă aţi privit cât de cât natura, |
| aţi privit păsările, este relativ uşor. | |
| 41:07 | Să observi lumea din afara |
| ta este destul de uşor. | |
| 41:15 | Dar, din clipa în care observi |
| lăuntric, devine extrem de dificil. | |
| 41:21 | Reacţiile voastre |
| sunt atât de puternice, | |
| 41:25 | atât de condiţionate, |
| atât de instantanee, | |
| 41:29 | încât este foarte dificil să spui "ei |
| bine, voi reţine asta în sinea mea". | |
| 41:32 | Deci, vom aborda |
| problema asta, pas cu pas. | |
| 41:36 | Mai întâi... |
| 41:39 | observaţi ceea ce faceţi, de |
| fapt, în traiul vostru cotidian, | |
| 41:43 | tu şi soţia ta. |
| 41:46 | Corect ? |
| 41:47 | Tu, separat de soţia ta... |
| 41:51 | şi ea, separată de tine... |
| 41:54 | sau tu separat de |
| aproapele tău ş.a.m.d. | |
| 41:59 | Acolo unde există separare, |
| trebuie să existe conflict. | |
| 42:03 | Asta e de la sine înţeles. |
| Corect, domnilor ? | |
| 42:06 | Da, domnule, dar separarea este |
| senzaţia fundamentală de a fi viu. | |
| 42:11 | - Da, domnule. |
| - Este esenţială pentru experienţa în sine. | |
| 42:13 | |
| 42:17 | - A existenţei. |
| - Poftim ? | |
| 42:19 | Şi este senzaţia de a fi separat. |
| 42:22 | Nu, nu, asta este |
| ceea ce am acceptat. | |
| 42:24 | Corect, asta este ceea ce |
| am acceptat, am presupus. | |
| 42:28 | Am acceptat această iluzie, |
| 42:30 | că suntem vii atunci |
| când suntem separaţi. | |
| 42:35 | Şi acel trai, când suntem separaţi, |
| a produs o suferinţă extraordinară. | |
| 42:37 | |
| 42:42 | |
| 42:44 | - Care e alternativa, domnule ? |
| - Aşteptaţi, tocmai... | |
| 42:49 | Cu toţii doriţi calea alternativă. |
| 42:52 | Nu, nu calea, ci măcar o |
| înţelegere, la nivel mental. | |
| 42:55 | Da, asta şi fac, |
| domnule, asta facem. | |
| 43:05 | Vă întreb sau dezbatem |
| asta împreună: | |
| 43:10 | Oare vei descoperi cum să |
| te uiţi la soţia sau la soţul tău... | |
| 43:19 | fără ca toate amintirile, |
| 43:23 | din ultimele 20 de zile sau 5 zile |
| sau 30 de zile, să intervină ? | |
| 43:28 | Veţi descoperi cum s-o faceţi ? |
| 43:31 | Oare ? |
| 43:32 | Dacă mă reduc, eu însumi, la o |
| oglindă, care nu are nici o reacţie, | |
| 43:35 | cred că o pot face. |
| 43:43 | Domnule, dacă spuneţi "dacă"... |
| 43:46 | când introduceţi cuvântul "dacă", |
| 43:50 | atunci n-o faceţi. |
| 43:53 | Dacă aş fi regina Angliei |
| ar fi minunat, dar nu sunt ! | |
| 43:57 | Nu, dar poate există o cale prin |
| care să putem elimina toate acestea. | |
| 44:02 | Nu, domnule, nu prin a |
| spune "dacă sunt astfel", | |
| 44:06 | ci numai înfruntând realitatea. |
| 44:11 | Realitatea este că guvernele |
| vor să controleze oamenii, | |
| 44:16 | guvernele sunt incapabile |
| să conducă întreaga omenire. | |
| 44:21 | Corect, domnule ? |
| Deci înfruntă realitatea ! | |
| 44:25 | Nu dacă aş avea un guvern minunat. |
| 44:27 | N-am avut un guvern |
| minunat, nicăieri. | |
| 44:31 | Deci realitatea este că |
| există această dezbinare | |
| 44:32 | şi această dezbinare... |
| 44:39 | care ne tratează |
| ca entităţi separate, | |
| 44:42 | a provocat o suferinţă |
| extraordinară în viaţă, | |
| 44:45 | războaie, distrugeri |
| şi toate celelalte. | |
| 44:49 | Şi am acceptat |
| asta, timp de secole. | |
| 44:53 | Asta ne este condiţionarea. |
| 44:56 | Deci cineva vine şi spune: |
| 45:00 | "Haideţi să aflăm dacă nu |
| există un mod diferit de a trăi !" | |
| 45:06 | Deci el spune: "Mai întâi, |
| oare poţi descoperi... | |
| 45:12 | de ce există această dezbinare ?" |
| 45:15 | Corect, domnule ? |
| 45:18 | Domnule, atunci când vă |
| observ, nu există decât dialog. | |
| 45:23 | Nu există tu sau eu, ok ? |
| 45:25 | - Aşa este domnule, aşa este. |
| - E de la sine înţeles. | |
| 45:28 | Corect domnule, aţi spus-o ! |
| 45:30 | Adică, noi trăim numai în |
| cadrul despre care discutăm. | |
| 45:33 | Da, aşa este, ascultă doar. |
| 45:36 | Asta înseamnă că asculţi, de fapt. |
| 45:40 | Aşteaptă ! |
| Nu există vreo persoană. | |
| 45:42 | Tu nu exişti şi eu nu exist, |
| 45:45 | dar asculţi, de fapt, |
| ceea ce se spune. | |
| 45:48 | - Da, domnule. |
| - Asta-i tot, las-o aşa ! | |
| 45:56 | Vedeţi, este atât de dificil |
| să abordez asta pas cu pas, | |
| 46:00 | când veniţi cu |
| altceva, tot timpul. | |
| 46:05 | Acum... |
| 46:06 | cineva îşi dă seama că creierele |
| noastre sunt condiţionate | |
| 46:12 | să accepte această dezbinare. |
| 46:14 | Corect ? |
| 46:15 | Îţi dai seama domnule, |
| eşti conştient de asta, | |
| 46:18 | că eşti condiţionat să |
| accepţi această dezbinare ? | |
| 46:22 | Eu şi soţia mea, eu şi ţara |
| mea, eu şi guvernul meu, | |
| 46:27 | eu şi credinţa |
| - Mă urmăriţi ? - | |
| 46:30 | această dezbinare constantă. |
| 46:32 | Sunteţi conştienţi |
| de această dezbinare ? | |
| 46:36 | Şi care sunt consecinţele |
| acestei dezbinări ? | |
| 46:44 | Doamnă, nu puteţi să ascultaţi |
| şi să vă notaţi, în acelaşi timp. | |
| 46:51 | Scuzaţi-mă că am specificat asta ! |
| 46:57 | Este atât de imposibil să |
| vorbesc, să abordez acest subiect. | |
| 47:02 | Fiindcă majoritatea |
| oamenilor n-o fac | |
| 47:05 | şi majoritatea oamenilor |
| au acceptat acest conflict, | |
| 47:08 | între doi oameni, între grupuri |
| de oameni, între diverse religii, | |
| 47:13 | am acceptat asta, a |
| devenit obişnuinţa noastră, | |
| 47:16 | a devenit tradiţia noastră. |
| 47:18 | Şi noi spunem: "Ajutaţi-mă |
| să scap de acea tradiţie !" | |
| 47:22 | Corect ? |
| 47:24 | Corect, domnule ? |
| 47:26 | Nimeni nu vă va ajuta. |
| 47:30 | Corect ? |
| 47:34 | Guru au promis asta, |
| 47:36 | cărţile au promis asta, |
| 47:41 | iar voi menţineţi, încă, |
| această dezbinare, corect ? | |
| 47:43 | Deci oare puteţi - Vă rog să ascultaţi ! - |
| oare puteţi renunţa la cărţile voastre, | |
| 47:47 | la guru voştri, la |
| orice autoritate | |
| 47:50 | şi să înfruntaţi realitatea ? |
| 47:54 | O veţi face ? |
| 47:58 | Să înfruntaţi realitatea că această |
| dezbinare trebuie să creeze... | |
| 48:02 | o lume coruptă, |
| aflată în dezintegrare. | |
| 48:12 | Dacă acceptaţi asta şi spuneţi: |
| "Uitaţi, cineva nu poate trăi astfel !" | |
| 48:19 | vă provocaţi creierul... |
| 48:23 | solicitându-i să descopere |
| un mod diferit de a trăi. | |
| 48:28 | Vă veţi provoca mintea ? |
| 48:31 | Nu. |
| 48:33 | Înţelegi, domnule ? |
| O vei face ? | |
| 48:35 | - Da. |
| - Corect, dacă o faci... | |
| 48:39 | atunci trebuie să |
| descoperi ceva, nu-i aşa ? | |
| 48:42 | Nu să accepţi... |
| 48:45 | nu să ceri: "Vă rog, |
| spuneţi-mi cum s-o fac !" | |
| 48:48 | ci tu eşti cel care |
| trebuie s-o facă. | |
| 48:51 | Deci, ce vei face ? |
| 48:53 | Mai întâi, observă ce |
| anume se întâmplă, de fapt. | |
| 48:57 | Corect, domnule ? |
| 48:59 | Apoi te întrebi: "De ce |
| există această dezbinare ?" | |
| 49:05 | Corect, domnule ? |
| 49:07 | Oare această dezbinare |
| este creată de cuvânt ? | |
| 49:13 | Oare dezbinarea este creată de |
| imaginea pe care mi-am clădit-o, | |
| 49:16 | despre soţia mea sau soţul meu ? |
| 49:21 | Corect ? |
| 49:22 | Oare această dezbinare există fiindcă eu |
| urmăresc satisfacerea unei anumite dorinţe, | |
| 49:27 | |
| 49:31 | iar ea urmăreşte |
| propria ei dorinţă ? | |
| 49:35 | Mă urmăriţi ? |
| Deci... | |
| 49:37 | oare e din cauză că sunt ambiţios, |
| 49:41 | cineva este ambiţios, |
| iar soţia sa este docilă ? | |
| 49:46 | Sau soţia este |
| ambiţioasă şi tu eşti docil ? | |
| 49:49 | Mă urmăreşti, domnule ? |
| 49:51 | Eşti conştient de asta ? |
| 49:57 | Ce este de observat, dacă |
| nu există nici o separare ? | |
| 50:04 | Vom ajunge şi acolo, domnule, |
| pentru numele lui Dumnezeu... | |
| 50:08 | Ce este de observat, dacă |
| nu există nici o separare ? | |
| 50:13 | Asta e, repet, domnule... |
| 50:17 | Vedeţi, nu aţi avut nici |
| măcar politeţea de-a asculta ! | |
| 50:25 | S-a înţeles, domnule, că numai când |
| suntem conştienţi nu mai există dezbinare. | |
| 50:32 | Când sunteţi conştienţi, |
| dacă sunteţi conştienţi, | |
| 50:36 | ar trebui să fim conştienţi, |
| trebuie să fim conştienţi, | |
| 50:38 | asta înseamnă că |
| nu sunteţi conştienţi. | |
| 50:50 | Deci, întreb... |
| 51:02 | deci... |
| 51:04 | cineva se întreabă... |
| 51:07 | oare sunteţi conştienţi |
| de această dezbinare ? | |
| 51:10 | Dacă cineva este conştient, atunci de |
| ce oare mai există această dezbinare ? | |
| 51:16 | Această dezbinare |
| există de mii de ani, | |
| 51:20 | din vremuri imemoriale. |
| 51:23 | Corect ? |
| 51:25 | Corect, domnule ? |
| 51:27 | Eu şi Dumnezeul meu, |
| 51:30 | eu şi limba mea, |
| eu şi credinţa mea. | |
| 51:34 | Corect, domnule ? |
| 51:36 | Din vremuri antice, |
| din vremea Sumerului, | |
| 51:39 | care înseamnă circa 7000 î.e.n. |
| 51:42 | acest lucru are loc. |
| 51:47 | Şi noi am acceptat asta |
| 51:49 | şi spunem că acesta |
| ne este modul de a trăi: | |
| 51:53 | cu războaie, cu distrugeri, |
| cu conflicte, cu ură. | |
| 51:57 | Şi, ca atare, trebuie să |
| descoperim un mod diferit de a trăi. | |
| 52:03 | Adică de ce oare există această |
| dezbinare, cine a creat-o ? | |
| 52:09 | Înţelegi, domnule ? |
| 52:12 | Reflectăm împreună, vă rog ! |
| 52:15 | Cine a creat asta ? |
| 52:17 | Să nu spuneţi natura, Dumnezeu, |
| 52:18 | vreo forţă externă. |
| 52:23 | Fiinţele umane |
| au creat-o, corect ? | |
| 52:27 | Corect, domnule ? |
| 52:28 | Adică, ce este o fiinţă umană ? |
| 52:29 | Capacitatea sa de a gândi. |
| 52:34 | Corect, domnule ? |
| 52:36 | Deci gândirea, |
| însăşi, este limitată... | |
| 52:42 | deci orice ar crea |
| trebuie să fie ceva limitat. | |
| 52:48 | Corect ? |
| 52:50 | Deci, în relaţia |
| cu o altă persoană, | |
| 52:53 | atunci când gândirea acţionează |
| ea trebuie să fie limitată. | |
| 52:58 | Corect ? |
| 53:00 | Atunci când există |
| limitare, există separare. | |
| 53:05 | Când un anumit trib spune: |
| 53:07 | "Sunt acest trib anume !" |
| şi există un alt trib, | |
| 53:09 | atunci e o dezbinare. |
| 53:12 | Corect ? |
| 53:14 | Deci gândirea a creat |
| această dezbinare. | |
| 53:20 | Corect ? |
| Observaţi asta ? | |
| 53:25 | Domnule, puteţi clarifica ceva ? |
| 53:28 | Gândirea mea, gândirea |
| pare să opereze la orice nivel. | |
| 53:32 | - La nivel senzorial şi... |
| - Domnule, am de gând... | |
| 53:34 | Ce înţelegeţi prin gândire ? |
| 53:37 | E vorba numai de |
| verbalizarea internă ? | |
| 53:40 | Da, în parte este o verbalizare... |
| 53:45 | în parte... |
| 53:51 | Numai o clipă - descriu părţile |
| sale, dar părţile nu definesc întregul. | |
| 53:57 | Corect ? |
| 53:59 | Voi aborda asta, puţin. |
| 54:01 | Separarea nu trebuie să însemne neapărat |
| conflict, poate fi şi o cooperare. | |
| 54:06 | Oh domnule, nu spune "neapărat" ! |
| 54:08 | Asta se întâmplă. |
| De ce spui "neapărat" ? | |
| 54:11 | Este numai o idee. |
| 54:15 | Dumnezeule, nu poţi |
| asculta ceva în ordine. | |
| 54:21 | Domnule, te afli aici pentru a afla |
| ce are de spus vorbitorul, corect ? | |
| 54:27 | Aţi pus această întrebare, |
| deci ascultaţi politicos, mai întâi, | |
| 54:31 | apoi o puteţi face bucăţi. |
| 54:35 | O puteţi arunca peste bord sau |
| călca în picioare, orice veţi dori, | |
| 54:38 | dar, mai întâi, aveţi |
| amabilitatea de a... | |
| 54:45 | acordaţi-mi o atenţie amicală. |
| 54:53 | Mai întâi, spun, de ce a |
| existat această separare, | |
| 54:58 | de ce omul a acceptat |
| această separare, | |
| 55:02 | cine a creat-o |
| 55:05 | şi cum de a luat fiinţă ? |
| 55:08 | Deci observ - cineva observă - |
| 55:15 | că este fie o problemă |
| de credinţă - Corect ? - | |
| 55:19 | fie un tribalism, un trib |
| îndreptat împotriva altui trib. | |
| 55:21 | Corect, domnule ? |
| Urmăriţi toate acestea ? | |
| 55:24 | Un set de dogme |
| contra altui set de dogme, | |
| 55:28 | un set de zei tribali |
| contra altui set de zei tribali, | |
| 55:32 | limbajul separă oamenii... |
| 55:36 | şi aşa mai departe. |
| 55:39 | Cum de s-a produs asta ? |
| 55:43 | Nu-i aşa, domnule, că aceste |
| lucruri, pe care le-aţi descris, | |
| 55:49 | au produs nivele |
| grosiere de separare, | |
| 55:51 | dar există un nivel |
| foarte subtil de separare. | |
| 55:53 | Adică, tocmai sentimentul |
| că sunt cumva separat | |
| 55:58 | pare să stea la baza tuturor |
| acestor forme brute de naţionalism ? | |
| 56:04 | Nu vă pot auzi, trebuie |
| să vorbiţi mai tare. | |
| 56:09 | Separările despre care aţi vorbit, |
| 56:13 | tribalismul, |
| naţionalismul şi religia, | |
| 56:15 | toate par să se manifeste |
| la un nivel oarecum grosier | |
| 56:20 | şi în cazul acestor lucruri, dacă le acorzi |
| atenţie, poţi vedea cumva printre ele. | |
| 56:24 | |
| 56:27 | Ajung acolo, domnule: trebuie să încep |
| de la exterior şi ajung şi la interior. | |
| 56:30 | |
| 56:33 | Deci, ceea ce mi se pare |
| mie foarte dificil de sesizat | |
| 56:38 | este însuşi sentimentul primar |
| al separării sinelui, ca individ. | |
| 56:44 | Ce spune ? |
| 56:48 | Pentru el este foarte dificilă existenţa |
| sentimentului de separare ca individ, | |
| 56:51 | mult mai important decât |
| toate aceste separări. | |
| 56:56 | Ajung şi acolo, domnule ! |
| 57:06 | Am petrecut aproape o oră... |
| 57:11 | şi nici măcar nu am atins... |
| 57:15 | baza problemei. |
| 57:22 | Noi spunem că omul a trăit |
| 57:26 | nu numai în baza simţurilor... |
| 57:31 | ci, de asemenea, în mai mare măsură, |
| la nivelul intelectual, verbal, al gândirii. | |
| 57:42 | Şi noi spunem că gândirea... |
| 57:45 | prin însăşi activitatea sa, |
| 57:48 | este învrăjbitoare, |
| 57:49 | în sensul dezbinării. |
| 57:54 | Este clar ? |
| 57:56 | Şi poţi observa asta |
| şi singur, domnule. | |
| 57:59 | Întreaga gândire este limitată, |
| 58:02 | incompletă. |
| 58:06 | Gândirea poate concepe întregul, |
| 58:09 | dar conceperea lui |
| tot gândire este. | |
| 58:14 | Corect ? |
| 58:17 | Corect, domnilor ? |
| 58:21 | Deci... |
| 58:24 | oare poate gândirea, |
| care înseamnă memorie, | |
| 58:28 | experienţă, cunoaştere, |
| 58:31 | care este trecutul, |
| 58:33 | oare acea cunoaştere poate să |
| nu opereze atunci când observi ? | |
| 58:39 | Asta-i tot. |
| 58:41 | Când îţi observi soţia şi soţul |
| 58:45 | şi familia... |
| 58:47 | sau servitorul sau vecinul, |
| 58:54 | oare poate această amintire, asociată |
| soţiei sau soţului, să fie suspendată ? | |
| 58:58 | Numai să observi. |
| 59:00 | O veţi face ? |
| 59:02 | O puteţi face ? |
| 59:05 | Îţi dai seama că gândirea |
| este învrăjbitoare... | |
| 59:09 | că gândirea este incompletă, |
| 59:13 | că gândirea este născută din |
| cunoaştere, care reprezintă trecutul | |
| 59:18 | şi, ca atare, te uiţi mereu |
| la soţia ta, la aproapele tău, | |
| 59:23 | cu ochii trecutului. |
| 59:27 | Sau te uiţi la tine |
| însuţi cu ochii trecutului, | |
| 59:33 | care îţi conferă |
| condiţionarea tradiţională | |
| 59:36 | şi anume "eu sunt |
| diferit de altcineva". | |
| 59:41 | Ai urmărit toate |
| acestea, domnule ? | |
| 59:46 | O faceţi ? |
| 59:49 | - Deci, eu afirm... |
| - Nu minimalizaţi realitatea. | |
| 59:51 | |
| 59:53 | Cum rămâne cu aproapele |
| tău, cu realitatea sa ? | |
| 59:57 | Când răstălmăceşti realităţi, cum ar |
| fi sinele propriu, aşa ceva e imposibil. | |
| 1:00:02 | Astea sunt simple realităţi, |
| realităţi pure, realităţi incontestabile, | |
| 1:00:06 | în ce-l priveşte pe vecin, pe soţie |
| sau pe copil sau pe oricine altcineva. | |
| 1:00:07 | Corect. |
| 1:00:14 | Este vorba numai de |
| ego, domnule, de ego. | |
| 1:00:19 | Poftim, domnule ? |
| 1:00:20 | Numai ego-ul acţionează aici |
| şi ne conferă acest sentiment. | |
| 1:00:25 | Adică dumneavoastră |
| spuneţi că acel ego, | |
| 1:00:28 | "eul", sinele, |
| 1:00:30 | este creat de către gândire... |
| 1:00:34 | numele tău, aspectul tău, |
| dorinţele tale, grijile tale, | |
| 1:00:36 | suferinţa ta, plăcerile |
| tale, temerile tale, | |
| 1:00:41 | aroganţa ta, orgoliul |
| tău, setea ta de putere, | |
| 1:00:46 | te reprezintă. |
| 1:00:49 | Domnule, din câte înţeleg eu, afirmaţi |
| că acest ego sau această separare | |
| 1:00:52 | este o activitate întreţinută |
| de procesul gândirii. | |
| 1:00:56 | Da. |
| 1:00:57 | - Ei bine... |
| - Da. | |
| 1:01:01 | Deci, oare poţi observa |
| - revin la acel subiect - | |
| 1:01:05 | oare îţi poţi observa |
| soţul sau soţia, | |
| 1:01:06 | fără ca amintirile |
| trecutului să intervină ? | |
| 1:01:17 | Dacă n-o fac, |
| atunci ce se întâmplă ? | |
| 1:01:20 | Nici măcar n-aţi |
| ajuns la acel punct. | |
| 1:01:26 | Îmi înţelegi întrebarea, domnule ? |
| 1:01:30 | Mă uit la soţia mea... |
| 1:01:32 | eu nu am soţie, dar mă |
| pot uita la "soţia mea". | |
| 1:01:38 | Oare mă pot uita la ea... |
| 1:01:42 | fără amintirile sexuale... |
| 1:01:46 | fără amintirea dominării ei... |
| 1:01:50 | fără amintirea de-a avea |
| cu ea o asociere comodă, | |
| 1:01:57 | fără acea lipsă de |
| răbdare, meschină ş.a.m.d. | |
| 1:02:02 | Oare mă pot uita la ea de parcă |
| m-aş uita pentru prima dată ? | |
| 1:02:09 | Atunci, când o priveşti astfel, |
| 1:02:12 | ceea ce înseamnă că |
| nu există observator, | |
| 1:02:15 | ci numai observaţie... |
| 1:02:17 | - Corect ? - |
| 1:02:19 | atunci ce se întâmplă ? |
| 1:02:27 | Absenţa sinelui. |
| 1:02:29 | Nu inventa, domnule ! |
| 1:02:32 | Nu spune "când", |
| "dacă", "absenţă". | |
| 1:02:36 | Dumnezeule, nu o faceţi ! |
| 1:02:39 | Nu sunt capabil s-o fac, |
| fiindcă se interpune trecutul. | |
| 1:02:41 | Atunci descoperă |
| de ce se interpune. | |
| 1:02:44 | Eu sunt trecutul. |
| 1:02:46 | Domnule, dacă observarea |
| diferă de observator, | |
| 1:02:49 | cum de poate exista observaţie ? |
| 1:02:52 | - Fă-o domnule ! |
| - Numai dacă observatorul este ego-ul. | |
| 1:02:53 | |
| 1:02:56 | Domnule, numai o clipă; poţi privi |
| acel copac fără a folosi cuvântul ? | |
| 1:03:01 | De ce n-o poţi face acolo ? |
| 1:03:03 | Dar cine este conştient |
| de existenţa lui ? | |
| 1:03:08 | Oh voi oameni buni, |
| nu testaţi asta, | |
| 1:03:12 | nu practicaţi asta, |
| nu vreţi să descoperiţi. | |
| 1:03:14 | Faceţi declaraţii ! |
| 1:03:18 | Uite, domnule ! |
| 1:03:20 | Acel lucru, presupun, |
| înseamnă existenţă pură. | |
| 1:03:23 | Noi suntem conştienţi numai |
| de existenţă şi nu de separare. | |
| 1:03:27 | Toate sunt numai teorii, domnule. |
| La ce sunt bune teoriile ? | |
| 1:03:31 | Cărţile voastre |
| sunt pline cu teorii. | |
| 1:03:35 | Guru voştri, bisericile voastre, |
| templele voastre, sunt pline de teorii. | |
| 1:03:40 | Unde vă aflaţi |
| voi, la urma urmei ? | |
| 1:03:45 | Tu şi ţara ta, poporul |
| tău, unde vă aflaţi ? | |
| 1:03:50 | Deci... |
| 1:03:56 | acum, domnule, ascultă doar. |
| 1:04:02 | Am fost asigurat, de către |
| oameni de ştiinţă prestigioşi... | |
| 1:04:04 | atunci când le-am declarat: |
| "Observatorul este obiectul observării !" | |
| 1:04:08 | că le-a luat ceva vreme să |
| înţeleagă semnificaţia cuvintelor... | |
| 1:04:13 | apoi mi-au explicat ceva. |
| 1:04:17 | Ei au spus că atunci când observi, |
| 1:04:19 | fără teorii, fără memorie, |
| fără orice alt lucru, | |
| 1:04:22 | printr-un microscop, |
| 1:04:25 | pe măsură ce-l observi, exact |
| lucrul observat suferă o schimbare. | |
| 1:04:32 | Să nu fiţi de acord cu asta, fiindcă |
| nu ştiţi nimic în privinţa asta. | |
| 1:04:36 | Tocmai lucrul pe care-l observi, |
| 1:04:39 | se mişcă, se schimbă, |
| nu este niciodată la fel. | |
| 1:04:44 | Deci, vă rog să ascultaţi ! |
| 1:04:46 | Când vă observaţi lăcomia... |
| 1:04:50 | adică fără a folosi |
| cuvântul în sine, | |
| 1:04:52 | fără amintirea lui "trebuie |
| să nu fiu lacom" ş.a.m.d., | |
| 1:04:56 | când observi acea realitate |
| a reacţiei numită lăcomie, | |
| 1:05:00 | exact acea reacţie |
| suferă o schimbare radicală. | |
| 1:05:08 | Acela este modul de-a observa ! |
| 1:05:11 | Să mă observ pe mine însumi... |
| 1:05:15 | întreaga structură şi |
| natură a sinelui propriu, | |
| 1:05:21 | cu toate calităţile sale, |
| cu toată urâţenia sa, | |
| 1:05:25 | cu toată plăcerea, |
| cu toată suferinţa, | |
| 1:05:28 | atunci când observ asta, |
| 1:05:30 | când există o observare |
| lipsită de asocierile trecute, | |
| 1:05:34 | exact acea observare... |
| 1:05:39 | produce o schimbare a |
| procesului care are loc. | |
| 1:05:49 | Simplu spus, în acea stare sunt |
| simplu, umil, afectuos şi iubitor. | |
| 1:05:53 | |
| 1:05:56 | - Poftim, domnule ? |
| - Simplu spus... | |
| 1:05:58 | Oh nu, nu simplu spus. |
| 1:06:02 | Aţi înţeles ce are |
| de spus vorbitorul ? | |
| 1:06:16 | Uite, domnule, hai să observăm ! |
| 1:06:20 | Există violenţă, corect ? |
| 1:06:23 | Acum s-a transformat într-o |
| violenţă tribală, în lume. | |
| 1:06:28 | Corect, domnule ? |
| 1:06:31 | Corect ? |
| 1:06:32 | Până şi acei aşa-zişi brahmani |
| 1:06:35 | - din nefericire |
| ei nu mai există - | |
| 1:06:40 | până şi acei aşa-zişi brahmani |
| au devenit, acum, tribali. | |
| 1:06:47 | Deci, tocmai acest tribalism |
| este cel care generează violenţă. | |
| 1:06:52 | Oare puteţi observa violenţa |
| - ascultaţi doar, urmăriţi-i succesiunea, | |
| 1:06:55 | fiindcă o voi explica pas cu pas. |
| 1:07:02 | Mai întâi, ai devenit |
| conştient de violenţa ta, | |
| 1:07:07 | care înseamnă furie... |
| 1:07:10 | mimetism, |
| 1:07:12 | care este o formă de violenţă, |
| 1:07:14 | imitarea cuiva. |
| 1:07:18 | Când te compari pe tine însuţi cu |
| cineva anume, asta e o formă de violenţă. | |
| 1:07:23 | Când încerci să obţii un anumit |
| rezultat, un succes, e o formă de violenţă. | |
| 1:07:28 | |
| 1:07:30 | Deci folosesc noţiunea de |
| violenţă în accepţiunea sa mai largă, | |
| 1:07:34 | nu numai ca violenţă fizică, |
| ci şi ca violenţă psihologică. | |
| 1:07:39 | Acum, când apare acel sentiment... |
| 1:07:46 | gândirea intervine atunci şi |
| spune că asta este violenţă. | |
| 1:07:50 | Corect ? |
| Urmăriţi asta ? | |
| 1:07:53 | Fiindcă gândirea nu poate opera |
| decât prin intermediul cuvintelor, | |
| 1:07:58 | prin imagini, prin simboluri, |
| 1:08:00 | deci spune că aia e violenţă. |
| 1:08:02 | Deci trecutul a |
| recunoscut noua senzaţie | |
| 1:08:07 | şi a denumit-o violenţă. |
| 1:08:11 | Urmăreşti asta, domnule ? |
| 1:08:17 | Deci, oare poţi observa acea |
| emoţie, care a fost numită violenţă, | |
| 1:08:22 | fără a o denumi ? |
| 1:08:30 | Fiindcă, atunci |
| când nu o denumeşti, | |
| 1:08:33 | tocmai lucrul care este |
| observat se schimbă. | |
| 1:08:41 | Şi în asta nu există conflict. |
| 1:08:48 | Din clipa în care observatorul spune |
| "sunt violent", începe conflictul: | |
| 1:08:54 | "nu trebuie să fiu violent, |
| spune-mi cum să nu fiu violent, | |
| 1:08:57 | trebuie să urmez |
| calea nonviolenţei" | |
| 1:08:59 | şi toate celelalte se declanşează. |
| 1:09:02 | Corect, domnule ? |
| Corect ? | |
| 1:09:05 | Deci oare o puteţi testa ? |
| 1:09:07 | Făceţi-o ! |
| 1:09:09 | Testaţi-o ! |
| 1:09:12 | Adică, atunci când |
| apare un sentiment | |
| 1:09:16 | - mânie, gelozie, |
| lăcomie, violenţă, sex, | |
| 1:09:21 | care este cel mai important |
| pentru majoritatea oamenilor - | |
| 1:09:24 | atunci când acel sentiment apare, |
| 1:09:27 | priveşte-l, observă-l, |
| 1:09:31 | fără a apela la toate imaginile, |
| pozele, contradicţiile | |
| 1:09:34 | - Mă urmăriţi ? - |
| numai realitatea, | |
| 1:09:38 | realitatea acelui sentiment. |
| 1:09:45 | Atunci veţi descoperi, singuri, |
| 1:09:49 | că realitatea nu are contrariu. |
| 1:09:56 | Corect ? |
| 1:09:58 | Deci, atunci când te depărtezi |
| de realitate intervine contrariul | |
| 1:10:03 | şi, ca atare, începe conflictul. |
| 1:10:05 | Acum spunem numai |
| să observaţi sentimentul | |
| 1:10:12 | şi să vă daţi seama că gândul |
| este distructiv în observare. | |
| 1:10:21 | Aţi înţeles asta, domnule ? |
| 1:10:25 | Această ultimă |
| frază n-am înţeles-o. | |
| 1:10:32 | Noi afirmăm că gândirea |
| este învrăjbitoare. | |
| 1:10:35 | Gândul acţionează distructiv. |
| 1:10:37 | Da, desigur. |
| 1:10:41 | Când ceva este învrăjbitor |
| este şi distructiv. | |
| 1:10:43 | Când afirm "sunt catolic, nu |
| cred decât în Iisus Mântuitorul" | |
| 1:10:48 | sau orice altceva, |
| 1:10:53 | iar tu spui "sunt hindus, cu ale mele", |
| iar musulmanul spune cu ale sale, | |
| 1:10:55 | eşti distructiv, sunteţi |
| oameni distructivi. | |
| 1:11:00 | Deci... |
| 1:11:02 | afirmăm că este posibil, |
| 1:11:05 | nu în teorie, ci în |
| realitate, în traiul cotidian, | |
| 1:11:09 | este posibil să trăieşti |
| fără nici un conflict, | |
| 1:11:14 | atunci când există |
| numai observaţia pură. | |
| 1:11:22 | Asta nu necesită |
| disciplină, nici control, | |
| 1:11:26 | ci numai să observi... |
| 1:11:30 | ceea ce înseamnă că ideea |
| de bază, conceptul de bază, | |
| 1:11:36 | este că eul, în esenţă, |
| e diferit de al altuia. | |
| 1:11:44 | Domnule, afirmaţi că acea presupunere |
| trebuie subminată radical, corect ? | |
| 1:11:46 | |
| 1:11:52 | Mie mi se pare că atunci când realizezi |
| că acea observare este necesară, | |
| 1:11:57 | |
| 1:11:59 | există tendinţa, din punctul de vedere |
| al unei persoane care vă ascultă, | |
| 1:12:05 | să consolideze sentimentul |
| ego-ului care i-a fost atribuit... | |
| 1:12:08 | - Desigur, desigur. |
| - ... şi cineva continuă să se izoleze. | |
| 1:12:11 | Desigur, desigur. |
| 1:12:13 | Fiindcă atunci când ascultaţi asta |
| nu ascultaţi pe deplin, ci faceţi... | |
| 1:12:16 | Nu asculţi, domnule. |
| 1:12:21 | Trebuie să abordăm, din |
| nou, problema ascultării. | |
| 1:12:26 | Acesta este un eşec |
| al conştiinţei umane... | |
| 1:12:30 | Da, domnule, ştiu toate |
| acestea, ştim toate acestea, | |
| 1:12:33 | dar uite, domnule, dacă |
| cineva cunoaşte arta ascultării, | |
| 1:12:38 | totul devine |
| extraordinar de simplu. | |
| 1:12:43 | Unii dintre voi |
| ascultaţi acea muzică, | |
| 1:12:45 | este foarte simplu. |
| 1:12:48 | Dar minţile noastre, creierele noastre, sunt |
| atât de condiţionate pentru complexitate, | |
| 1:12:52 | încât nici măcar nu mai ascultăm. |
| 1:13:02 | Acum, la finalul acestei |
| dezbateri, după o oră şi un sfert, | |
| 1:13:05 | unde vă aflaţi ? |
| 1:13:07 | Eu ştiu unde mă aflu, |
| dar voi unde vă aflaţi ? | |
| 1:13:14 | Chiar aţi înţeles asta... |
| 1:13:18 | că există un mod de a trăi |
| 1:13:22 | fără nici un umbră de conflict ? |
| 1:13:27 | Când nu există conflict... |
| 1:13:31 | atunci produceţi o |
| societate diferită | |
| 1:13:35 | şi, ca atare, guverne diferite. |
| 1:13:49 | Domnule, cu câteva momente în |
| urmă aţi spus ce anume este un om | |
| 1:13:53 | şi aţi definit omul în termenii |
| capacităţii de a gândi. | |
| 1:13:57 | Şi, acum, cu siguranţă că trebuie |
| să fi eşuat cumva în ascultare | |
| 1:14:01 | sau am interpretat eronat |
| ceea ce înţelegeţi prin gândire... | |
| 1:14:05 | - Pot termina ? - |
| 1:14:07 | fiindcă păreţi a solicita... |
| 1:14:12 | o schimbare radicală a |
| manierei de a experimenta | |
| 1:14:17 | şi cu toate acestea o |
| solicitaţi la nivel mental | |
| 1:14:23 | şi acela este nivelul la care |
| este realizată de oameni, | |
| 1:14:27 | astfel încât părem să avansăm, |
| mai hotărâţi, în procesul separării. | |
| 1:14:31 | |
| 1:14:35 | Înţeleg, domnule. |
| 1:14:37 | Domnule, cineva trebuie să |
| utilizeze cuvinte pentru a comunica. | |
| 1:14:43 | Dacă am putea comunica fără cuvinte, |
| ceea ce înseamnă - Ascultă doar ! - | |
| 1:14:47 | să comunici fără cuvinte |
| 1:14:50 | înseamnă că tu şi vorbitorul |
| trebuie să vă aflaţi la acelaşi nivel, | |
| 1:14:53 | cu aceeaşi intensitate, |
| în acelaşi timp. | |
| 1:14:59 | Altminteri nu este posibilă |
| decât comunicarea verbală. | |
| 1:15:04 | Dacă nu poţi întâmpina |
| vorbitorul la acelaşi nivel, | |
| 1:15:08 | în acelaşi timp, cu |
| aceeaşi intensitate... | |
| 1:15:11 | atunci trebuiesc folosite |
| cuvinte pentru a comunica. | |
| 1:15:16 | Iubirea este aşa ! |
| 1:15:21 | Când există iubire reală |
| 1:15:23 | atunci comunicarea |
| nu este necesară. | |
| 1:15:29 | Deci întreb, domnule, înainte |
| de a mă opri, dacă se poate: | |
| 1:15:34 | Unde vă aflaţi ? |
| Aţi înţeles asta ? | |
| 1:15:37 | Ceea ce poate fi testat numai |
| atunci când mergeţi acasă... | |
| 1:15:43 | când îţi confrunţi soţia, |
| când îţi confrunţi şeful, | |
| 1:15:47 | când lucrezi într-o instituţie. |
| 1:15:49 | Descoperiţi ! |
| Testaţi asta ! | |
| 1:15:53 | Şi... |
| 1:15:54 | persoana care este în |
| căutarea unei experienţe | |
| 1:15:59 | nu realizează că experimentatorul |
| este experienţa în sine. | |
| 1:16:09 | Fiindcă experimentatorul, |
| atunci când are o experienţă, | |
| 1:16:11 | trebuie să recunoască |
| acea experienţă. | |
| 1:16:17 | Ceea ce înseamnă că a "gustat-o" |
| deja, anterior, a cunoscut-o anterior. | |
| 1:16:21 | Ca atare experimentatorul |
| este experienţa în sine, | |
| 1:16:26 | gânditorul este gândirea în sine, |
| observatorul este cel observat. | |
| 1:16:32 | În regulă, domnilor. |