Krishnamurti Subtitles
MA7879T5 - Ce este o minte religioasă ?
A cincea discuţie publică
Madras (Chennai), India
13 ianuarie 1979
| 1:13 | Some of you have come very early, didn't you, to have the front seats? I hope you find it's worthwhile. | CE ESTE O MINTE RELIGIOASĂ ? Unii dintre voi aţi venit foarte devreme, nu-i aşa, pentru a prinde locuri în faţă ? Sper că veţi considera că a meritat. |
| 1:33 | I would like to talk, if I may, this evening, about a religious mind. And before we communicate with each other about it I think it would be wise and necessary to go over a little bit what we have been talking about in the last four talks here. I think it is fairly obvious for most people, who are at all aware of the events that are going on in the world, that there is general degeneration. Though there is vast incredible technological advancement man has, if I may use the word 'advance,' he has advanced very little. And as one observes the decline of human capacity, affection, love, and all the essential things of human nature are gradually declining. And one can see in every country that one goes to that this is taking place. And the problems that human beings have, everyday problems, not some fantastical, romantic, sentimental problems, but actual daily problems of relationship, of hunger, of beliefs, dogmas and rituals, and intimate relationships or otherwise, are again on the decline. | Aş vrea să vorbesc, dacă se poate... în această seară... despre mintea religioasă. Şi înainte ca noi... să comunicăm, reciproc, în acest sens... cred că ar fi înţelept şi necesar... să trecem, puţin, prin ceea ce am discutat în ultimele patru dezbateri de aici. Cred că este destul de evident, pentru majoritatea oamenilor, care sunt pe deplin conştienţi de evenimentele care au loc în lume... că există o degenerare generală. Deşi există un amplu şi incredibil progres tehnologic, omul... a... dacă pot folosi cuvântul "avans", el a avansat foarte puţin. Şi, după cum se poate observa... există declinul aptitudinilor umane... al afecţiunii, iubirii... şi al tuturor... lucrurilor esenţiale ale naturii umane. Toate sunt într-un declin treptat. Şi se poate observa, în fiecare ţară, în care se poate merge... că acest lucru se petrece. Şi problemele pe care le au fiinţele umane... problemele cotidiene, nu unele... probleme fantastice, romantice, sentimentale, ci, de fapt, problemele cotidiene, ale relaţiilor... foametei... credinţelor, dogmelor şi ritualurilor... şi ale relaţiilor intime sau de altă natură... care sunt, repet, în declin. |
| 4:23 | And when one observes all this in different parts of the earth, all these problems are not of any particular country, but it is a global problem, the problem of all mankind. And so, our approach must be, surely, not sectarian, not nationalistic, or a class, or a particular dogma, or communism, socialism or any other political endeavour, but one has to find now a global answer, a global outlook, a global action. | Şi, când se observă toate acestea, în diferite zone ale Pământului... toate aceste probleme nu sunt... ale unei anumite ţări... ci este vorba de o problemă globală, o problemă a întregii omeniri. Şi, astfel... abordarea noastră trebuie să fie, cu siguranţă, nu sectară... nu naţionalistă sau de clasă sau potrivită unei anumite dogme sau comunismului, socialismului sau oricărei alte manifestări politice... ci... trebuie găsit acum... un răspuns global... o perspectivă globală... o acţiune globală. |
| 5:45 | And we were saying too that every human being throughout the world is the representative of all other human beings. This is not an intellectual concept to be accepted and worked at, but a reality, an actual fact, fact being that which is taking place now, as every human being goes through extraordinary agonies, loneliness, misery, confusion, every form of dishonesty, both political, religious and otherwise. And as it is not an intellectual concept, an idea, but a reality that must be not intellectually grasped, but to be understood with one's heart, with one's mind, with one's whole being. And so, every human being is the rest of the world and therefore he is the world. His consciousness, modified, is the rest of the world. And so when one particular human being transforms himself so radically, deeply, fundamentally, then he does affect the whole consciousness of mankind. Again this is very obvious. There was a Hitler who affected the whole of mankind, he was crazy, whatever you like, but he has affected mankind. So has Karl Marx, so has Buddha, and so on. So one human being, you, brings about psychological transformation, psychological revolution that brings about a change totally in consciousness, which affects the consciousness of mankind. We went into all this very carefully. | Şi noi afirmăm, de asemenea, că... orice fiinţă umană, din întreaga lume... este reprezentanta tuturor celorlalte fiinţe umane. Acesta nu este un concept teoretic, care să fie acceptat şi pus în practică... ci o realitate... un fapt real... un lucru care are loc acum... din moment ce fiecare fiinţă umană trece prin agonii cumplite, şi prin singurătate, sărăcie, confuzie, prin orice formă de necinste... atât politică, cât şi religioasă sau de altă natură. Şi... din moment ce nu este un concept teoretic, o idee... ci o realitate, ea nu trebuie să fie înţeleasă la modul teoretic, ci trebuie să fie înţeleasă... cu inima, cu mintea, cu întreaga fiinţă. Şi, astfel... fiecare fiinţă umană... reprezintă restul lumii şi, ca atare, ea este lumea. Conştiinţa sa, modificată, reprezintă restul lumii. Şi, astfel, o anumită fiinţă umană se transformă, ea însăşi, atât de radical, profund, fundamental, încât afectează întreaga conştiinţă a omenirii. Repet, acest lucru este foarte evident. Un Hitler a fost cel care a afectat întreaga omenire, el a fost nebun sau oricum doriţi, dar a afectat omenirea. La fel a fost Karl Marx... la fel a fost Buddha ş.a.m.d. Deci o singură fiinţă umană, tu... poate produce o transformare psihologică, o revoluţie psihologică... care... produce o schimbare deplină a conştiinţei, care afectează conştiinţa omenirii. Am abordat toate acestea, cu foarte mare atenţie. |
| 8:56 | And we were talking also about desire, fear and pleasure as perhaps the major causes of our confusion, contradiction and conflict, which we talked about last Sunday, if I remember rightly. And we said also, if one may again point out, that we are thinking together, not arguing together, not offering one opinion against another, not one particular dogma against another, but rather as two friends may talk over their problems. We, you and the speaker, are investigating, examining, not accepting, nor rejecting; the examination of our whole existence as human beings. Why we human beings live the way we are living, with our confusion, sorrow, misery and all the rest of it; why we accept our daily life of conflict, struggle in our relationships; why we dominate each other, and so on. We went into all this. | Şi... noi vorbeam, de asemenea... despre... dorinţă... teamă şi plăcere... ca fiind, poate, cauzele esenţiale... ale confuziei, contradicţiilor şi conflictelor noastre, lucru despre care am discutat duminică, dacă-mi amintesc exact. Şi noi am afirmat, de asemenea, dacă se poate sublinia din nou... că noi reflectăm împreună... nu ne certăm împreună... nu ne oferim opinii contrare... nu opunem o anumită dogmă altei dogme, ci, mai degrabă... ca doi prieteni, putem reflecta asupra problemelor noastre. Noi, voi şi vorbitorul... cercetăm, examinăm, nu acceptăm, nu respingem... examinarea... întregii existenţe a fiinţelor umane. De ce noi, fiinţele umane, trăim aşa cum trăim... în confuzia, suferinţa, sărăcia noastră ş.a.m.d. de ce ne acceptăm traiul cotidian... cu conflicte, lupte, în relaţiile noastre... de ce ne dominăm reciproc ş.a.m.d. Am abordat toate aceste lucruri. |
| 11:16 | And I think, if one may, this afternoon go into the whole question of what is a religious mind. Would that be all right? I am glad you approve. That is not a sarcastic remark, but I am glad you want to go into it. | Şi eu cred, dacă se poate, în această după-amiază... că trebuie să trecem prin întreaga problemă a definirii unei minţi religioase. Ar fi în regulă ? Sunt bucuros că sunteţi de acord. Nu este o remarcă sarcastică, ci sunt bucuros că vreţi să abordăm asta. |
| 11:56 | First of all, in understanding this problem - what is a truly religious mind? - we must grasp the significance of the word, the meaning of the word and realise that the word is not the thing. The word 'tree' is not the actual thing that is there, nor the description of what is a religious mind which we are going to explore today and tomorrow. The description of it, the verbal explanation of it is not the described, is not the actual fact. But words are necessary to communicate. And we all perhaps understand English. We are using words without any slogans or jargons, but ordinary words with which one is quite familiar. | Mai întâi de toate, ca să înţelegem această problemă - Ce este, cu adevărat, o minte religioasă ? - trebuie... să pricepem semnificaţia cuvântului... sensul cuvântului... şi să ne dăm seama că acel cuvânt nu este lucrul în sine. Cuvântul "copac" nu este lucrul, în sine, care se află acolo... şi nici descrierea... unei minţi religioase, pe care urmează s-o explorăm astăzi şi mâine, descrierea sa, explicarea sa verbală... nu este obiectul descris... nu este realitatea, în sine. Dar cuvintele sunt necesare pentru a comunica. Şi poate că înţelegem, cu toţii, limba engleză. Noi folosim cuvinte... fără nici un slogan sau jargon, ci cuvinte obişnuite... cu care fiecare este destul de familiarizat. |
| 13:35 | So, we are talking over together, examining together, investigating together, not that I investigate and you listen and agree or disagree with the investigation, which would be absurd. Whereas if we could go together and explore this extraordinary question which has haunted man throughout the ages: what is religion, what is a mind that can hold, or understand, or comprehend the beauty of a profoundly religious mind? Because every form of political organisation has failed, they have not solved the problems, human problems. The politicians are seeking power, position, not at all concerned, though they pretend, with us, with other human beings. Nor religious organisations have ended man's suffering, his agonies, the wars, the appalling chaos that is spreading throughout the world, semi-anarchy. On the contrary, religions have separated man, with their beliefs, dogmas, rituals, and all that nonsense. When I use the word 'nonsense' it means no sense. | Deci noi dezbatem împreună... examinăm împreună... cercetăm împreună... nu eu cercetez şi voi ascultaţi... sau suntem sau nu de acord cu cercetarea... ceea ce ar fi absurd. Pe când, dacă am putea aborda asta, împreună... am explora această problemă extraordinară, care a bântuit omul de-a lungul erelor: Ce este religia, ce este o minte care poate reţine sau înţelege sau pricepe... frumuseţea... unei minţi profund religioase ? Fiindcă... toate formele de organizaţii politice au eşuat... ele n-au rezolvat problemele, problemele umane. Politicienii nu caută decât putere, ranguri sociale, nu le pasă absolut deloc... deşi ei pretind că sunt alături de noi, de alte fiinţe umane. Nici organizaţiile religioase... n-au pus capăt suferinţei umane, agoniei sale, războaielor... haosului îngrozitor care se răspândeşte în întreaga lume, semi-anarhiei. Din contră, religia i-a dezbinat pe oameni... cu credinţele, dogmele, ritualurile lor şi tot acel nonsens. Când folosesc cuvântul "nonsens", asta înseamnă fără sens. Şi... |
| 16:04 | And I believe historically a new culture can only come about with a different religion, rather a new culture can only be born out of a religious mind. And cultures throughout the world are degenerating, disappearing. So religion, which we are going to examine - the word and the whole sequence of it... Religion becomes extraordinarily important. | eu cred că, istoric vorbind... o nouă cultură... nu poate să apară... decât cu o religie diferită sau, mai degrabă, o nouă cultură se poate naşte numai dintr-o minte religioasă. Iar... culturile din întreaga lume sunt în degenerare, dispar. Deci religia... - pe care urmează s-o examinăm, cuvântul şi întreaga lui succesiune - religia devine extraordinar de importantă. |
| 17:01 | And again, scientists have not solved any of our human anxieties, human relationships. So when one observes all the things that the intellect has brought about, it has only brought greater misery, greater confusion. Which is again, obviously, taking place. | Şi, repet, oamenii de ştiinţă... nu au eliminat... nici una dintre grijile noastre umane, din relaţiile umane. Deci, când cineva observă toate lucrurile pe care intelectul... le-a produs... nu a produs, de fapt, decât o mai mare suferinţă, o mai mare confuzie. Ceea ce, repet, are loc, evident. |
| 17:44 | So, we are together going to examine not only this afternoon but tomorrow afternoon: what is a religious mind? I am not going to do all the work, you are going to join me. You have to work too. That is, we are challenging, demanding, asking, challenging the brain, the mind, the whole nature of our mind: what is a religious person? | Deci, împreună... urmează să examinăm... nu numai în această după-amiază, ci şi mâine după-amiază: Ce este o minte religioasă ? N-am de gând să fac eu toată munca... ci veţi fi alături de mine. Şi voi trebuie să munciţi. Adică, noi provocăm... solicităm, cerem... provocăm creierul, mintea, întreaga natură a minţii noastre: Ce este o persoană religioasă ? |
| 18:42 | The word 'religion' - one has looked up various dictionaries, and they more or less say, originally, etymologically, the meaning, Latin, Greek, and so on, the meaning was to 'bind'. But many of the etymologists have denied that. Now they are saying religion implies, the meaning implies gathering all your energy to discover - they don't say what. Gathering all your energy. And we are saying, gathering all your energy to discover what truth is, if there is anything sacred in life - not the temples, churches, mosques, they are not sacred, they are illusions created by thought. But there must be freedom, complete psychological freedom to find out, or to come upon, that thing that is wholly, completely, irrevocably sacred, not invented by thought, by man. So that is the meaning of the word 'religion.' | Cuvântul "religie"... cineva s-a uitat prin diverse dicţionare... iar ele susţin, mai mult sau mai puţin, că, la origine, etimologic... semnificaţia lui, din latină, greacă ş.a.m.d. sensul lui este de "a lega". Dar... mulţi dintre... etimologi au negat asta. Acum ei susţin că religia implică, sensul cuvântului implică... acumularea întregii tale energii... pentru a descoperi... nu spun ce anume. Acumularea întregii tale energii. Iar noi afirmăm că este acumularea întregii tale energii pentru a descoperi ce este adevărul... dacă există... ceva sacru în viaţă. Nu templele, bisericile, moscheile, ele nu sunt sacre... ele sunt iluzii create de gândire. Dar... trebuie să existe libertate, o libertate psihologică deplină... pentru a afla sau a ajunge... la acel lucru care este, în întregime, pe deplin, irevocabil de sacru, nu inventat de gândire, de om. Deci acesta este sensul... cuvântului "religie". |
| 21:03 | And the word 'mind' includes not only the sensory activities, all the emotional reactions, the images - I hope you are following all this - the images, beliefs, anxieties, the intellectual capacity to reason logically, reasonably or unreasonably, to be caught in illusion and to see that one is caught in an illusion and to be free of that illusion - all that is the mind. Right? Right, sir? When we talk of the mind it includes the brain, which is very, very, very old, ancient, beyond memory, and the brain which has been conditioned upon millennia upon millennia, the genetic conditioning and the cultural conditioning, the social, religious conditioning. That is the brain, which contains all the genetic memories, the experiences, the knowledge of man's existence on this earth. Which again is an obvious fact. | Iar cuvântul "minte"... include nu numai activităţile senzoriale... toate reacţiile emoţionale... imaginile... - sper că urmăriţi toate acestea - imaginile... credinţele, grijile... ci şi capacitatea intelectuală de a raţiona logic, rezonabil sau nerezonabil... de a fi prins în capcana iluziei... şi de a observa că cineva este prins în capcana iluziei şi că trebuie să fie eliberat de acea iluzie. Toate acelea înseamnă mintea. Corect ? Corect, domnule ? Când vorbim despre minte, asta include creierul... care este extrem de vechi, antic, mai presus de memorie... iar creierul care a fost condiţionat... vreme de mii de ani... condiţionat genetic... şi condiţionat cultural, social şi religios, acela este creierul... care conţine întreaga memorie genetică... experienţele... cunoaşterea existenţei omului pe acest Pământ... ceea ce, repet, este o realitate evidentă. |
| 23:18 | And the tradition, the values, the beliefs, the dogmas, the concepts, handed down from generation to generation, is part of that brain, is part of that mind. All the knowledge which you have acquired recently or throughout the immemorial past, all that is part of the mind. So we are using the word 'mind' to convey a holistic, a whole process of the past with its tradition, with its culture, with its rituals, with all the things man has collected. | Iar... tradiţia... valorile, credinţele, dogmele, conceptele, transmise de la o generaţie la alta... fac parte din acel creier... fac parte din acea minte. Toată cunoaşterea pe care aţi acumulat-o... recent... sau... într-un trecut imemorial, toată face parte din minte. Deci noi folosim cuvântul "minte"... pentru a transmite, la modul holistic, un întreg proces al trecutului... care este tradiţia, cu a ei cultură, cu ale ei ritualuri, cu toate lucrurile pe care omul le-a acumulat. |
| 24:41 | So, we are using religion and the mind, we have explained through words what the speaker means by religion and the mind. And we are asking, or rather challenging: what is a religious mind? You are challenging it, I am not challenging it, I am not pushing you into a corner to answer. After all, existence, living is a constant process of challenge. You can duck, or run away, or answer it along a particular cultural tradition. But when you answer according to tradition, or culture, or environment, then that answer will be very limited. So, we are saying, we are asking, we are challenging each other to discover, to find out by careful observation, by careful examination, by investigating 'what is' and whether 'what is' can be totally transformed. | Deci, noi folosim cuvintele religie şi minte, am explicat, în cuvinte... ce înţelege vorbitorul prin religie şi minte. Iar noi întrebăm sau, mai degrabă, provocăm: Ce este o minte religioasă ? Voi provocaţi asta, nu eu o provoc... nu vă pun la colţ ca să daţi un răspuns. La urma urmei... existenţa, traiul, este un proces al provocării continue. Vă puteţi eschiva sau puteţi fugi de asta sau îi puteţi da răspuns, potrivit unei anumite tradiţii culturale. Dar, atunci când răspundeţi... potrivit tradiţiei sau culturii sau mediului social, atunci răspunsul va fi foarte limitat. Deci, noi afirmăm, noi întrebăm, ne provocăm reciproc... să descoperim, să găsim... printr-o observare atentă... printr-o... examinare atentă... prin cercetare... "ceea ce există"... sau dacă "ceea ce există" poate fi transformat complet. |
| 27:09 | Revolution means gathering together certain incidents, concepts, beliefs, are you following all this? No, no. Physical revolution, either the French or the Communist and so on, are the result of incidents, accidents, concepts, ideas, conclusions, forming a circle. And that is what is called revolution. I'll explain what I mean. You're interested in all this? Because it is very exercising of our brains, because it is part of our life, because they are all talking about revolutions. Generally, what they mean by revolution, the terrorists, even the idealists and the Communists, if they are really serious Communists, not totalitarian slaves, but people who are talking, investigating into what is revolution. It generally means working along concepts - right? - conclusions, conclusions drawn from incidents, social, environmental, religious, political, and thus forming a circle. That is, the circle begins and then comes back to the same thing. Right, you are following? You start. This is so obvious, isn't it, must I explain all this? You start, saying Capitalism, or Socialism is wrong. Draw a certain conclusion, concepts, and work it out, and then bring people to accept that, which inevitably, bureaucratically becomes the same thing which was before, which is going round in a circle. Though, if you are interested in all that, I used to have a great many Communist friends at one time, their idea was thesis, antithesis, synthesis. And from synthesis, antithesis and climb, climb, climb, change. Always intellectual concepts, based on intellectual conclusions, and therefore intellect being only a part of our whole mind, such intellectual action must inevitably be divisive, contradictory, destructive. We are talking about revolution not in that sense at all. We are talking about revolution, in which man, this psychological structure of man is radically, fundamentally transformed. That is the only revolution. The physical revolution cannot bring about the solutions, the ending of man's utter misery. Again, this is proven when you examine all the revolutions. Going round and round in circles, coming to the same point, only different people in different positions. | Revoluţie... înseamnă... adunarea, laolaltă, a anumitor evenimente... concepte, credinţe şi formarea unui cerc şi anume... Urmăriţi toate acestea ? Nu, nu. Revoluţia fizică - fie că vorbim de cea franceză sau comunistă ş.a.m.d. - este rezultatul... evenimentelor... accidentelor... conceptelor... ideilor... concluziilor... care formează un cerc. Şi asta este ceea ce noi numim revoluţie. Voi explica la ce anume mă refer. Sunteţi interesaţi de toate acestea ? Fiindcă este foarte solicitant pentru creierele noastre... fiindcă face parte din viaţa noastră... fiindcă vorbesc, cu toţii, despre revoluţii. De regulă, asta înţeleg ei prin revoluţie, teroriştii... chiar idealiştii şi... comuniştii, dacă sunt comunişti serioşi, de fapt, nu sclavi ai totalitarismului... ci oamenii care vorbesc, care cercetează... ce anume înseamnă revoluţia. De regulă, înseamnă să dezbaţi concepte... - Corect ? - concluzii... concluzii trase în urma unor evenimente... sociale, ecologice, religioase, politice şi, astfel, se formează un cerc. Adică cercul începe şi, apoi, revine la acelaşi lucru. Corect ? Urmăriţi asta ? Aşa începeţi. Este atât de evident, nu-i aşa ? Chiar trebuie să explic toate astea ? Începeţi... spunând că socialismul sau capitalismul sunt regimuri greşite. Emiţi anumite concluzii, concepte şi lucrezi în baza lor şi apoi faci oamenii să le accepte... ceea ce inevitabil, birocratic, devine acelaşi lucru care a existat anterior... ceea ce înseamnă că mergi în cerc. Totuşi, dacă sunteţi interesaţi de toate acestea, am avut o mulţime de prieteni comunişti, la un moment dat, iar ideea lor era ceva gen teză, antiteză, sinteză. Şi din sinteză rezulta antiteza şi totul continua să se escaladeze, să se schimbe. Întotdeauna, erau concepte teoretice, bazate pe concluzii teoretice şi, ca atare, intelectul fiind numai o parte a întregii noastre minţi... o asemenea acţiune, teoretică, trebuie, inevitabil, să fie învrăjbitoare, contradictorie, distrugătoare. Nu vorbim, absolut deloc, despre revoluţie, în acel sens, Noi vorbim despre o revoluţie în care omul, structura psihologică a omului, este transformată radical, fundamental. Aceasta este unica revoluţie. Revoluţia fizică nu poate produce... soluţiile, pentru a pune capăt întregii suferinţe umane. Repet, acest lucru este dovedit, atunci când examinezi toate revoluţiile. S-a mers, continuu, în cerc, ajungând în acelaşi punct, numai cu oameni diferiţi, aflaţi în poziţii diferite. |
| 32:24 | So, we are asking, challenging each other, and I hope you are challenging yourself, I am not challenging you. The world is challenging, your husband, your wife, of course the gurus dare not challenge you. The world is challenging you, the things that are in the world demanding a real answer. And you can't impose on this challenge your own particular ideas. Right. | Deci, noi solicităm, ne provocăm reciproc... şi sper că vă provocaţi pe voi, înşivă, nu că eu vă provoc. Lumea este cea care ne provoacă... soţul tău, soţia ta. Desigur că guru nu îndrăznesc să vă provoace. Lumea este cea care ne provoacă... lucrurile care există în lume solicitând... un răspuns realist. Şi nu puteţi impune, acestei provocări, propriile voastre idei. Corect. |
| 33:16 | So let's proceed to examine together, think together what is the nature of a mind that is profoundly religious? Because religion is the only solution. You see, there is so much to investigate, to go into, one doesn't know quite where to begin. Either you perceive purely the whole nature and structure of the mind instantly. I mean by that the nature and the structure... We are using the word 'structure' to mean movement. Structure means movement in the dictionary. So, the nature of the mind and the movement that is going on. Not my description of the mind, not my word of the mind, but the operation of your mind, the nature of it, the quality of it, the depth of it, the superficiality of it, whether it lives on opinions, words, superficial reactions, whether it is being driven by a motive, whether the motive be enlightenment, or sex, or money, or power, or wanting to retain what you have. So we are asking, challenging what is the nature and the movement of a religious mind. Right? Obviously, to investigate the nature of such a mind, the mind that is whole, that is sacred, that is totally free, to enquire into it one must begin with having freedom, otherwise you can't enquire. Right? Any form of investigation demands that the mind observe either microscopically or observe the whole human activity outside there - or inside - there must be freedom to look. Right? | Deci, haideţi să începem să examinăm împreună, să gândim împreună... care este natura unei minţi... care este profund religioasă. Fiindcă religia... este singura soluţie. Vedeţi, sunt atât de multe lucruri de cercetat de abordat, încât cineva nu prea ştie de unde să înceapă... fie... - În regulă, m-am prins ! - fie... percepi... pur... întreaga natură şi structură a minţii... instantaneu. Prin asta înţeleg... natura şi structura. Folosim cuvântul "structură" pentru a ne referi la o acţiune. Structura înseamnă o acţiune... în dicţionar... deci, natura minţii... şi acţiunea care are loc. Nu descrierea mea a minţii... nu cuvântul meu "minte", ci funcţionarea minţii tale... natura ei... calitatea ei... profunzimea ei... superficialitatea ei... fie că acţionează pe baza opiniilor, cuvintelor, reacţiilor superficiale... fie că este impulsionată de un anumit motiv... fie că motivul este iluminarea sau sexul sau banii sau puterea sau dorinţa de a păstra ceea ce posezi. Deci noi întrebăm, provocăm: Care este natura... şi acţiunea unei minţi religioase ? Corect ? Evident, ca să cercetezi natura unei asemenea minţi, mintea care este... întreagă... care este... sacră... care este pe deplin liberă... ca s-o cercetezi... trebuie să începi prin a avea libertate... altminteri n-o poţi cerceta. Corect ? Orice formă de investigaţie necesită ca mintea... fie că observă la nivel microscopic... fie că observă... întreaga activitate umană exterioară sau lăuntrică, trebuie să fie liberă pentru a putea observa. Corect ? |
| 37:56 | Freedom. That is not the freedom that has an opposite. You understand what I am saying? Do you understand what I am saying, what I am trying to explain? A prisoner demanding freedom, while in prison, is absolutely meaningless. He can imagine it. There is only freedom when he leaves the prison. Now, most of us are caught in the prison of ourselves. And to enquire into one of the most ancient demands of man, which is what is it to have a religious quality of mind? And to enquire into that you must have freedom to look. Which means you don't belong to any religion. Right? You are neither a Hindu, Buddhist, Muslim, Christian, with all their dogmas, images, all the rest of it. You don't belong to a thing to examine what the religious mind is. Right? Are you doing this? You understand, sir, this is a very serious thing to be gone into, not just a thing to be played around, not made into a philosophy which is a bundle of theories, concepts. A religious person has no philosophy, because such a mind is with that which is eternally sacred. | Libertate. Nu este vorba despre libertatea care are un contrariu. Înţelegeţi ce spun ? Înţelegeţi ce spun, ceea ce încerc să explic ? Un deţinut... solicitând libertate... în timp ce se află în închisoare, este ceva complet lipsit de sens. Şi-o poate imagina. Nu există libertate, decât atunci când părăseşte închisoarea. Acum, majoritatea dintre noi suntem prinşi... în închisoarea propriei fiinţe. Şi, trebuie să cercetezi... una dintre cele mai... străvechi solicitări a omului şi anume: "Ce înseamnă să ai o calitate religioasă a minţii ?" Şi pentru a cerceta asta, trebuie să ai libertatea de a observa. Ceea ce înseamnă să nu aparţii nici unei religii. Corect ? Nu eşti nici hindus, nici budist, nici musulman, nici creştin, cu toate dogmele lor, imaginile şi toate celelalte. Nu aparţii nimănui pentru a examina ce anume este o minte religioasă. Corect ? Faceţi asta ? Înţelege, domnule, că este un lucru foarte serios, ce trebuie să fie abordat, nu este doar un lucru cu care să te joci... nu este ceva de transformat într-o filozofie... care nu înseamnă decât un grup de teorii, concepte. O persoană religioasă nu are nici o filozofie... fiindcă... o asemenea minte integrează ceea ce este veşnic sacru. |
| 40:23 | So, that is the first requirement, if you are interested to examine into the question of the mind that is religious; the first thing is in an investigation of any kind, freedom is utterly important. You can't investigate in freedom now and go back to your temple. You cannot possibly go back to your tradition, all that thing that goes on, this vast circus that goes on in the name of religion. Now, that is the first thing, if you are at all serious, not to belong to any organisation, to any sect, group, community, because to enquire you mustn't be tied. It is like a donkey tied to a tether, or hobbled, it can't go very far. So, that is the first thing, if you are really serious, because there's no guru, no scripture, no ritual, nothing, in order to find out. It doesn't mean that one becomes lonely. It doesn't mean that you have to stand by yourself against the current, because mankind is going in that one direction: tradition, accepting the culture they live in, the appalling things that are happening around them, they accept that. And when you break away from that you might feel that you have isolated yourself. You break away from that because that is illusion, that will never under any circumstances lead to truth. And the very observation is the operation of intelligence that says, 'That is false.' When you see that which is false the seeing, the perception is the operation of intelligence. | Deci, aceasta este prima cerinţă, dacă sunteţi interesaţi să examinaţi... problema... minţii care este religioasă. Primul lucru este că, într-o cercetare, de orice natură, libertatea este extrem de importantă. Nu poţi cerceta în libertate, acum şi, apoi, să te întorci la templu. Nu puteţi reveni, în nici un caz, la tradiţia voastră... la ritualurile voastre, la puja voastră, la toate acele lucruri care au loc, imensul circ care se desfăşoară în numele religiei. Acum, acesta este prima cerinţă, dacă sunteţi cât de cât serioşi, să nu aparţineţi nici unei organizaţii... nici unei secte, nici unui grup, nici unei comunităţi... fiindcă, pentru a cerceta, trebuie să nu fiţi legat de ele. Ai fi ca un măgar legat de un pripon... sau împiedicat, care nu poate ajunge foarte departe. Deci, acesta este primul lucru, dacă eşti cu adevărat serios... fiindcă nu există nici un guru... nici o scriptură, nici un ritual, nimic, pentru a putea descoperi asta. Asta nu înseamnă că cineva devine singuratic... nu înseamnă că trebuie să stai de unul singur... contra curentului... fiindcă omenirea se îndreaptă în acea unică direcţie: tradiţie... acceptarea culturii în care trăieşti. Lucrurile îngrozitoare, care se petrec în jur, sunt acceptate. Şi, când te îndepărtezi de asta... s-ar putea să simţi... că te-ai izolat singur. Te îndepărtezi de asta fiindcă este o iluzie... care niciodată, în nici o circumstanţă... nu te va conduce la adevăr. Şi tocmai observarea, în sine, înseamnă funcţionarea... inteligenţei, care spune: "Acest lucru este fals." Când observi ceea ce este fals, observarea, perceperea, înseamnă funcţionarea inteligenţei. |
| 44:08 | Now, we will have to again explain what the word 'intelligence' means. Are we all communicating with each other, or am I talking and you are just listening? I mean by the word... I won't go into the etymological meaning - not only to read between the lines, between the two printed words, but to see that which is behind the word, to understand that which is not written, that which is not said, without distortion. We will go into that as we go along. Because intelligence is the essence of compassion. And there can be no compassion without the ending of sorrow, which we are going to examine as we go along, today and tomorrow. | Acum, va trebui, din nou... să explic ce înseamnă cuvântul "inteligenţă". Oare comunicăm reciproc, cu toţii, sau eu vorbesc şi voi numai ascultaţi ? Prin acel cuvânt înţeleg... Nu voi aborda semnificaţia etimologică. Nu numai că vom citi printre rânduri, printre două cuvinte tipărite, ci va trebui să vedem ceea ce se află dincolo de cuvânt... pentru a înţelege... ceea ce nu este scris... ceea ce nu este rostit... fără denaturare. Vom aborda asta, pe măsură ce trecem mai departe, fiindcă inteligenţa... este... esenţa compasiunii. Şi nu poate exista compasiune fără a pune capăt suferinţei... pe care o vom examina, pe măsură ce trecem mai departe, astăzi şi mâine. |
| 45:53 | In this examination, in this enquiry we will also go into the question of what is meditation. That is part of our ancient tradition. | În această examinare, în această cercetare, vom aborda, de asemenea, şi problema meditaţiei. Asta face parte... din... tradiţia noastră antică. |
| 46:18 | So, we said there must be freedom: freedom to observe, freedom to discover that which is false. Commentators, which is part of the Hindu tradition, the commentators of the Upanishads, the Gita, there are so many commentators, and you read them, and they never help you to discover that which is false. The commentators themselves may be false. So, first to understand what is a religious mind there must be freedom. Freedom implies that you are not attached to a thing, but to observe. You have no opinions, no conclusions, no concepts, but mere observation of what is actually going on. Right, sir? Will you do that? That is our communication with each other. | Deci, am afirmat că trebuie să existe libertate: libertatea de a observa, libertatea de a descoperi ceea ce este fals. Comentatorii... care fac parte din tradiţia hindusă... comentatorii... - ai Upanişadelor, ai Gitei - există atât de mulţi comentatori... şi-i studiezi... iar ei nu te ajută, niciodată, să descoperi ceea ce este fals. Comentatorii, înşişi, ar putea fi falşi. Deci... mai întâi, pentru a înţelege ce este o minte religioasă, trebuie să existe libertate. Libertatea implică... să nu fii ataşat de ceva anume, ci numai să observi. Nu ai opinii, concluzii, concepte, ci numai observi ceea ce se întâmplă, de fapt. Veţi face asta ? Asta este comunicarea reciprocă. |
| 48:12 | Who has created the gods, or only one God, or the representative of God, or the God's son, or all the innumerable gods with their goddesses, who has created them, which we call religion - going to the temple, to the mosques, the churches, you know, the whole thing, who has created them? Answer it, sir, answer it yourself. Man has obviously created them. Thought has brought this about. God - I am sure he will forgive us - god - I am only making a joke of it, please - god is the invention of man. There are the Hindu gods opposed to the Christian gods, the Muslim god, but the Buddhist have no gods, but they have their own peculiar Bodhisattvas, and so on. | Pe cea care a creat... zeii... sau numai un singur Dumnezeu sau pe reprezentantul lui Dumnezeu sau pe fiul lui Dumnezeu sau nenumăraţii zei, cu zeiţele lor, pe cea care i-a creat, pe care noi o numim religie - mersul la temple, moschei, biserici, ştiţi toate aceste lucruri - cine a creat-o ? Răspunde, domnule, dă-ţi singur răspunsul ! Omul a creat-o, evident. Gândirea a produs acest lucru. Dumnezeu... - sunt sigur că ne va ierta - Dumnezeu... - nu fac decât să glumesc, credeţi-mă - Dumnezeu este invenţia omului. Există zei hinduşi, care se opun celor creştini, Dumnezeul musulman... dar budiştii nu au zei, dar au proprii lor... Bodhisattva ciudaţi ş.a.m.d. |
| 49:50 | So, man has created this out of his sorrow, out of his fear, out of his death, out of his confusion, uncertainty, physical insecurity, out of this matrix the things that we have called gods have been born. And these gods have been handed down from generation to generation. If you reject all that, then you create a god of yourself. Right? Are you following all this? Your own concepts, you become an atheist which is another form of godhood. Or because of your own uncertainty, out of your own sorrow, total insecurity, you want something continuous, something that is timeless, something that knows no death, and out of that longing you create some marvellous image for yourself. And you say, 'That is reality.' | Deci... omul a creat asta. Din suferinţa sa... din teama sa... din moartea sa... din confuzia sa... din incertitudine, din nesiguranţă fizică... din această matrice... s-au născut lucrurile pe care le numim zei. Iar aceşti zei au fost transmişi de la o generaţie la alta. Dacă respingi toate acestea... atunci creezi un zeu din tine însuţi. Corect ? Urmăriţi toate acestea ? Prin propriile tale concepţii... devii un ateu... care este o altă formă de dumnezeire. Sau... din cauza propriei tale incertitudini, din propria ta suferinţă... din totală nesiguranţă, vrei ceva care să continue... ceva care să fie atemporal, ceva care nu cunoaşte moartea şi, din acea năzuinţă, creezi o imagine minunată, pentru tine însuţi. Şi spui: "Asta e realitatea." Deci... |
| 51:59 | So, one has to understand why thought does this all the time. It has done it from immemorial time. You understand, sirs? Every tribe has done this. The moment man began to think he has created the gods in heaven, or on earth, and worshipped an image, or a tree, or a stone, made by the hand or by the mind. Do look into yourself, because any particular religion, any particular tribal religion is not going to answer, it's not going to be the salvation of man, it has to be a global religion. | cineva trebuie să... înţeleagă de ce gândirea face asta, permanent. A făcut asta din vremuri imemoriale. Înţelegeţi, domnilor ? Fiecare trib a făcut asta. Din clipa în care omul a început să gândească... el a creat zeii din cer sau de pe Pământ şi a venerat o imagine sau un copac sau o piatră, ceva creat de mâna sau de mintea lui. Priviţi în voi, înşivă... fiindcă orice religie anume... orice religie specifică tribală, nu vă va răspunde, nu va fi mântuirea omului, ci trebuie să existe o religie globală. Deci... |
| 53:28 | So, freedom to enquire into that which is false. I am not telling you what is false. The observation of what is going on, actually, that which is happening now, and seeing the false or the truth in that which is happening now is to investigate and see that which is illusory and put that aside totally. Right? That is the beginning of freedom. | libertatea... de a cerceta ceea ce este fals. Nu vă spun eu ce anume este fals. Observarea a ceea ce se petrece... în realitate, ceea ce se întâmplă acum şi sesizarea falsului sau a adevărului, în ceea ce se întâmplă acum... înseamnă să cercetezi şi să observi ceea ce este iluzoriu şi să-l dai, complet, la o parte. Corect ? Acela este începutul libertăţii. |
| 54:45 | Then we talked about fear, desire and the continuous demand of various forms of pleasure, pleasure of possession, pleasure of status, pleasure of being somebody, pleasure of identification with a country, with a group, with a conclusion, the pleasure of sex, the pleasure of one's own experiences and living that experience, and ending fear, because a mind that is clouded with fear can never be religious. You understand? Obviously. How can a mind that is frightened, that says, 'I must find some comfort out of my insecurity, out of my confusion'? As long as a mind is frightened it cannot possibly have the religious quality of a mind. Right, sirs? Which means in the enquiring are you free of fear? Otherwise you cannot possibly have a mind that is the essence of religion. Because desire, fear and the everlasting pursuit of pleasure not only creates, brings about confusion, but also those are the elements, the qualities, that make up the self, the 'me,' the centre from which all activities begin. So, it does not mean that you cannot enjoy the sound of that bird, it does not mean that you cannot look at a beautiful sunset, or the sky through the leaves. That is not pleasure. The looking at the sky through the leaves, which is a delight, which is a sense of great depth and beauty, it takes place in the instant, and when that is over thought comes along and says, 'What a marvellous thing that is to have had. I want more of it.' Then the 'more' is the pleasure, not the actual moment of the perception of something beautiful, lovely. You understand all this? Not understand verbally, in your heart you do it. | Apoi... am vorbit despre teamă... dorinţă... şi solicitarea continuă... a unor diverse forme de plăcere... plăcerea posesiunii... plăcerea oferită de statutul social, plăcerea de a fi cineva... plăcerea identificării cu o ţară, cu un grup, cu o idee... plăcerea sexului... plăcerea... propriilor... experienţe şi a trăirii acelei experienţe... şi finalul fricii... fiindcă o minte, care este înceţoşată de teamă, nu poate fi, niciodată, religioasă. Înţelegeţi ? Evident. Cum poate să fie astfel o minte, care este înfricoşată, care spune: "Trebuie să găsesc puţină alinare a acestei nesiguranţe... a confuziei mele." Atât timp cât o minte este înfricoşată, nu poate avea calitatea unei minţi religioase. Corect, domnilor ? Ceea ce înseamnă: "În cercetarea voastră, sunteţi eliberaţi de teamă ?" Altminteri nu poţi avea o minte care să reprezinte... esenţa religiei. Fiindcă dorinţa... teama... şi urmărirea neîncetată a plăcerii, nu numai... creează... produce confuzie... ci, de asemenea, acelea sunt elementele, calităţile, care compun sinele... "eul"... centrul din care pornesc toate activităţile. Deci... asta nu înseamnă... că nu vă puteţi bucura de cântecul acelei păsări... nu înseamnă că nu puteţi privi un apus frumos sau cerul printre... frunze. Asta nu este plăcere. Privitul cerului printre frunze, care este o delectare, care dă senzaţia unei mari profunzimi şi frumuseţi, are loc într-o clipă... şi, când asta s-a terminat, intervine gândirea şi spune: "Ce minunat este să ai un asemenea lucru. Vreau mai mult." Atunci, "mai mult" înseamnă plăcere, nu momentul, în sine, al perceperii unui lucru frumos, minunat. Înţelegeţi toate acestea ? Să nu le înţelegeţi teoretic, ci s-o faceţi din inimă. |
| 58:54 | And also, to understand the nature and the structure, which is the movement of a religious mind, obviously must end sorrow. if you have gone into this question at all. Because man has carried this burden of sorrow for millennia. And we still have it. Every human being throughout the world goes through the agony of tears, loneliness, grief, the ending of something. And every human being is caught in it and doesn't know how to put it away completely, totally. Religions haven't solved this. They said, 'Think about God and forget yourself,' or 'The son of God... he sacrificed, he suffers for you therefore you don't suffer.' You know all the religious games they play. | Şi, de asemenea... pentru a înţelege natura şi structura ei, care înseamnă dinamica unei minţi religioase, este evident... că trebuie să puneţi capăt suferinţei. Nu ştiu... nu se poate şti dacă aţi abordat, totuşi, această problemă. Fiindcă omul... a purtat această povară a suferinţei timp de mii de ani. Şi încă o purtăm. Orice fiinţă umană, din lumea întreagă, trece prin agonia acestor lacrimi, a singurătăţii... a dezolării... a unei pierderi. Şi orice fiinţă umană este prinsă în capcana ei şi nu ştie cum s-o dea la o parte, complet, total. Religiile n-au rezolvat această problemă. Ei au spus: "Gândiţi-vă la Dumnezeu şi uitaţi de voi înşivă." Sau la Fiul lui Dumnezeu, care s-a sacrificat, care suferă pentru voi şi, ca atare, voi nu suferiţi. Cunoaşteţi toate jocurile pe care le joacă religia. |
| 1:00:51 | So, we are asking, you are asking whether sorrow can end, as fear? Because fear is part of sorrow. And desire is part of sorrow. And if you go into the whole question of the whole movement of pleasure it is also part of this sorrow. Only we want pleasure and avoid the other. So, we are asking, can this sorrow end, not only your particular sorrow, but the sorrow of mankind? Mankind's sorrow, which is poverty, the utter degradation of poverty, the class division, the constant uncertainty of life, the imminent wars, the destruction, the brutality of wars, man has never stopped wars. You understand, sirs, all this? So, there is not only your particular little agony, but also the agony of the whole of mankind of which you are a part. So, we have to resolve this. Without the resolution of it there is no religious mind, because when there is the ending of that sorrow something else comes into being, which is not a promise from me. | Deci, noi întrebăm, voi întrebaţi, dacă se poate pune capăt suferinţei, dar şi fricii ? Fiindcă frica face parte din suferinţă. Şi dorinţa face parte din suferinţă. Şi, dacă abordaţi întreaga problemă a acţiunii depline a plăcerii... şi aceasta face parte din suferinţă, numai că noi dorim plăcerea şi vrem s-o evităm pe cealaltă. Deci, noi întrebăm... oare se poate pune capăt suferinţei... nu numai suferinţei voastre, personale... ci suferinţei omenirii ? Suferinţa omenirii care este provocată de sărăcie... degradarea totală provocată de sărăcie... de separarea pe clase sociale, de nesiguranţa constantă a vieţii... de războaiele iminente, distrugerile, brutalitatea războaielor. Omul nu a stopat niciodată războaiele. Înţelegeţi, domnilor, toate acestea ? Deci, nu este vorba numai de mica voastră agonie personală... ci, de asemenea, de agonia întregii omeniri, din care faceţi parte. Deci trebuie să rezolvăm această problemă. Fără soluţionarea ei nu există o minte religioasă, fiindcă, atunci când se pune capăt acelei suferinţe... cu totul altceva capătă fiinţă, care nu este o promisiune din partea mea. |
| 1:03:24 | So, we have to enquire whether sorrow can end. Which is, can fear end? Now we will go into it, bearing in mind the words are not the fact. The word 'sorrow' is not the agony that one has inside. And the description, however great, however subtle, however magnified, that description is not the actual fear. Because we also have to understand the whole meaning of death, because that is part of our life - the ending of the brain cells, the ending of everything that one has collected, gathered, held on. | Deci, trebuie să cercetăm dacă se poate pune capăt suferinţei. Şi anume, oare se poate pune capăt fricii ? Acum, vom aborda această problemă... ţinând minte... că realitatea nu este reprezentată de cuvinte. Cuvântul "suferinţă" nu este agonia pe care cineva o trăieşte, lăuntric. Iar descrierea... oricât de... grozavă, oricât de subtilă, oricât de magnifică ar fi... acea descriere nu este teama reală. Fiindcă trebuie să înţelegem, de asemenea... întreaga semnificaţie a morţii... fiindcă aceasta face parte din viaţa noastră... sfârşitul... celulelor cerebrale, finalul a tot ceea ce a acumulat cineva, a adunat, a strâns laolaltă. |
| 1:05:48 | Are you all waiting for me to answer, go into all this? What is sorrow? What is your sorrow? Can you answer? Don't answer it to me. Can you find out what your sorrow is? Is it loneliness? Is it that you have not been able to identify yourself with something or other? Is it that you have lost somebody whom you loved, or had a great affection, or companionship? Is it that you cannot have the power, the position, the prestige of someone who has? Please examine all this for yourself. Is it that you want happiness and you can't have it? You want to be loved and nobody loves you? Sir, you understand? Is it that you want to achieve some extraordinary status and, you know, you have not the capacity, the brains, the essential activity, and you cry? | Aşteptaţi ca eu să vă răspund, să abordez toate acestea ? Ce este suferinţa ? Ce este suferinţa voastră ? Puteţi răspunde ? Să nu-mi răspundeţi mie. Oare puteţi... oare puteţi descoperi ce este suferinţa voastră ? Oare este singurătatea ? Oare este... faptul că n-aţi fost capabili să vă identificaţi, voi înşivă, cu una sau alta ? Oare este... faptul că aţi pierdut pe cineva, pe care l-aţi iubit sau pentru care aţi manifestat o mare afecţiune sau camaraderie ? Oare este faptul că nu puteţi avea puterea, rangul social, prestigiul, pe care... le are altcineva ? Vă rog să examinaţi asta, voi înşivă. Oare este... faptul că doriţi fericire şi n-o puteţi avea ? Doriţi să fiţi iubiţi... şi nimeni nu vă iubeşte ? Domnule, înţelegi asta ? Oare este faptul că vreţi să ajungeţi la vreun statut social extraordinar şi, ştiţi voi, nu aveţi capacitatea, creierul, ceea ce este esenţial şi din cauza asta plângeţi ? |
| 1:08:05 | Now, please listen. Either you take one sorrow after another, one grief after another, one particular grief and resolve it, but in the very resolution of it another grief arises - you understand this? Or can you observe the whole nature of this sorrow as a whole? You understand? Not a particular sorrow, because the particular can never lead to the whole, the particular is the broken piece, the broken piece is not the whole. So, can you see the truth of that: the particular cannot possibly lead to the whole. And you may investigate each particular hoping thereby to come to the end of sorrow, and that's an impossible thing to do, because one sorrow leads to another. Right? I wonder if you understand all this? | Acum, vă rog să ascultaţi. Dacă treceţi de la o suferinţă la alta, de la un necaz la altul... abordaţi un anumit necaz şi-l rezolvaţi, tocmai prin soluţionarea lui apare alt necaz. Înţelegeţi asta ? Sau puteţi observa întreaga... natură a acestei suferinţe... ca pe un întreg ? Înţelegeţi ? Nu o anumită... suferinţă... fiindcă particularul nu te poate conduce, niciodată, la întreg... particularul este numai un fragment, sfărâmat, iar un fragment nu este întregul. Deci, oare puteţi sesiza adevărul acelei afirmaţii ? Detaliul nu te poate conduce la întreg. Şi puteţi cerceta fiecare caz particular, sperând, prin aceasta, să ajungeţi la sfârşitul suferinţei... şi acest lucru este imposibil de realizat, fiindcă o suferinţă conduce la alta. Corect ? Mă întreb dacă înţelegeţi toate acestea. |
| 1:09:41 | So, can you observe the whole nature, the whole movement of sorrow? That is, to observe wholly. I mean by that word 'wholly' not only to have a very clear, logical, sane mind, sane observation, logical - you follow? - clear, precise, and that precision is not diluted by your prejudice, by your longing, by your motive, so that you can observe without any distortion. Which means, can you put aside your opinions, your conclusions, or the commentator's conclusion, or the Gita's, the Upanishad's, the Bible's, some other, put away all those conclusions, concepts, and to observe wholly the whole movement of man's agony and sorrow? You understand? Through the particular to come to the whole is false. Right? So, when you see that which is false, that falls away. The very falling away of it, the false disappearing, or putting away, or non-existent, the very perception of the false is the beginning of intelligence. It is this intelligence, not yours, or mine, or a particular intelligence, this seeing that which is true and that which is false, not the truth according to your conclusion, according to your prejudice, according to your tradition. You must be free of all that. | Deci, oare puteţi observa întreaga natură, întreaga dinamică a suferinţei ? Adică să observi integral. Prin acel cuvânt, "integral", înţeleg... nu numai să ai... o minte foarte limpede, logică, raţională, o observare raţională... logică - Înţelegeţi ? - limpede, precisă... ci ca acea precizie să nu fie diluată de prejudecăţile, năzuinţele, motivele tale... astfel încât să poţi observa fără nici o denaturare. Ceea ce înseamnă: Oare poţi da la o parte opiniile, concepţiile tale, toate concluziile comentatorului Gitei sau Upanişadelor sau Bibliei sau al altei cărţi, să dai la o parte toate acele concluzii, concepte... şi să observi... integral, întreaga acţiune a agoniei şi suferinţei umane ? Înţelegeţi ? Să ajungi de la un caz particular la întreg este ceva fals. Corect ? Deci, atunci când observi un lucru care este fals, acel eşafodaj se prăbuşeşte. Însăşi diminuarea importanţei sale, falsul... care dispare sau care este dat la o parte sau care devine non-existent, însăşi perceperea falsului înseamnă iniţierea inteligenţei. Această inteligenţă nu este a voastră sau a mea sau o inteligenţă anume, ci sesizarea a ceea ce este adevărat şi a ceea ce este fals, nu adevărul potrivit concluziei tale, potrivit prejudecăţilor tale, potrivit tradiţiei tale. Trebuie să vă eliberaţi de toate acelea. |
| 1:12:45 | So, can you observe not only your sorrow, but the sorrow of mankind of which you are a part, as a whole - the sorrow of a person, who is physically ill, and the sorrow of a person, who doesn't believe in anything? And that person who doesn't believe in anything is the same as the man who believes. Right, sir? Don't agree with me, please, this is very, very serious. It's your life. | Deci, oare puteţi observa... nu numai suferinţa voastră... ci suferinţa omenirii, din care faceţi parte... ca întreg ? Suferinţa unei persoane... care este bolnavă, fizic... şi suferinţa unei persoane... care nu crede în nimic ? Şi acel om care nu crede în nimic este la fel ca acel om care crede în ceva anume. Corect, domnule ? Vă rog să nu fiţi de acord cu mine ! E un lucru extrem de serios. Este viaţa voastră. |
| 1:13:52 | Now, in the same way as we talked about it the other day, fear - can you observe not a particular fear but the root of fear? We said the root of fear is time, time is thought, thought is fear. Right? We went into that very carefully the other day. And in the same way this enormous burden of man, which is called sorrow, can it ever end? The moment you have a motive that it must end 'in order...' to have something else, then you are lost. So, in observation of this question of sorrow, there is no motive. You understand? So, when there is a motive - motive means movement - when there is a self-interested movement, there is distortion in observation. Right? So, when there is no motive in your examination of this enormous burden which man has carried, then is that sorrow different from you? You understand? No, don't, sir, please, please look at it, go into it. You understand? As you are fear, as you are angry, as you are jealous, jealousy is not different from you, your greed is not different from you, that's our tradition, - not ours, not mine - it is tradition says, 'You are different from your greed, therefore battle with it, fight it, struggle, control it.' So, we are saying quite the opposite: anger is you. Only when there's a moment of anger, the anger being violence and all that, at the moment of anger there is neither you but that reaction. Then thought identifies itself with that reaction saying, 'That's anger, I have been angry.' Therefore thought separates itself from that thing which is called anger. I hope you are following all this. We went into it. | Acum, dezbatem în acelaşi mod, aşa cum am făcut deunăzi... teama. Oare puteţi observa, nu o teamă anume, ci rădăcinile fricii ? Am spus că la rădăcina fricii se află timpul. Timpul înseamnă gândirea... gândirea înseamnă teama. Corect ? Am abordat acest lucru, cu foarte mare atenţie, deunăzi. Şi, în acelaşi mod... această imensă povară a omului... care este numită suferinţă oare poate lua sfârşit, vreodată ? Din clipa în care aveţi un motiv, că trebuie să se termine "pentru ca..." pentru a avea altceva, atunci sunteţi pierduţi. Deci, în observarea acestei probleme a suferinţei, nu există un motiv. Înţelegeţi ? Deci, atunci când există un motiv - motivul însemnând o acţiune anume - atunci când există o acţiune egocentrică... există o denaturare a observării. Corect ? Deci, atunci când nu există motiv... în examinarea voastră, a acestei poveri enorme, pe care omul a purtat-o... atunci... oare acea suferinţă... diferă de voi ? Înţelegeţi ? Nu, domnule nu face asta, te rog analizează asta, abordează asta ! Înţelegeţi ? La fel ca atunci când sunteţi temători, sunteţi furioşi, sunteţi geloşi, gelozia nu diferă de voi... lăcomia voastră nu diferă de voi. Aceasta este tradiţia noastră - nu a noastră, adică nu a mea - tradiţia e cea care spune: "Tu eşti diferit de lăcomia ta, ca atare, războieşte-te cu ea, luptă-te cu ea, opune-te ei, controleaz-o !" Deci, noi afirmăm exact contrariul: furia eşti tu însuţi. Numai atunci când există o clipă de furie, furia însemnând violenţă ş.a.m.d., în acea clipă de furie nu eşti tu însuţi, ci reacţia în sine. Apoi gândirea spune... se identifică, ea însăşi, cu acea reacţie, spunând: "Aia e furie, am fost furios." Ca atare, gândirea se separă, pe sine, de acel lucru care este numit furie. Sper că urmăriţi toate acestea. Le-am abordat deja. |
| 1:17:37 | So, we are saying the observer is the observed, the thinker is the thought, the experiencer is the experience, and sorrow is not different from himself. You understand? When that takes place, that there is no division between you and that which you are observing, that is, the observer is the observed, the man who has tears, or the woman who cries, is that sorrow himself. You understand? That sorrow is not separate from himself or herself. When there is no division, the very observation of that brings about a radical change in that which is being observed. | Deci, noi afirmăm că observatorul este cel observat, gânditorul este gândirea, în sine, experimentatorul este experienţa, în sine, iar suferinţa... nu este diferită de tine însuţi. Înţelegeţi ? Când asta are loc... atunci nu există nici o separare între tine şi ceea ce observi... adică observatorul este cel observat, bărbatul care este înlăcrimat sau femeia care plânge... este... suferinţa însăşi. Înţelegeţi ? Suferinţa nu este separată de el însuşi sau de ea însăşi. Când nu există nici o separare, tocmai observarea acelui lucru produce o schimbare, radicală, a lucrului care este observat. Deci, oare există o observare a suferinţei... |
| 1:18:54 | So, is there an observation of sorrow without the observer? You understand what I am saying? I lose my son and I am lost. It is a shock, I am paralysed for the moment. Then I realise I have lost something which I have treasured, which I have held, with which I have identified myself - my son. So, sorrow is the loss of that. And so, I then ask, 'Please help me to get rid of my sorrow.' Or, 'I will meet my son next life.' You follow? The avoidance and the escape from what is actually going on. The observation of what is actually going on, when one loses a son, or a husband, or a wife - anything, that which is actually going on, in the observation of that, if there is no division, that the observer is the observed, then in that observation that which is being observed undergoes a radical, fundamental change. Test it out! | fără să existe observator ? Înţelegeţi ce spun ? Îmi pierd fiul şi mă simt pierdut. Este un şoc, sunt paralizat, pe moment. Apoi... îmi dau seama... că am pierdut ceva, ceva ce am preţuit, ceva la care am ţinut, ceva cu care m-am identificat, eu însumi: fiul meu. Deci, suferinţa este acea pierdere. Şi, astfel, solicit atunci: "Te rog, ajută-mă să scap de suferinţa mea !" Sau: "Îmi voi întâlni fiul în viaţa următoare." Mă urmăriţi ? Este evitarea şi evadarea din ceea ce se întâmplă, de fapt. Observarea a ceea ce se întâmplă, de fapt... atunci când cineva pierde un fiu sau un soţ sau o soţie sau orice altceva... ceea ce se întâmplă, de fapt, în observarea acelui lucru nu există separare, fiindcă observatorul este cel observat. Atunci, în acea observare, ceea ce este observat suferă o schimbare radicală, fundamentală. Verificaţi asta ! |
| 1:20:48 | Because in our enquiry into what is a religious life any form of fear, any form of the activity of will, which is the essence of desire, any form of seeking pleasure will distort your observation, distort, not your - observation. | Fiindcă... în cercetarea noastră asupra vieţii religioase... orice formă de teamă... orice formă de manifestare a voinţei... care este esenţa dorinţei, orice formă de căutare a plăcerii... vor denatura observarea voastră... vor denatura nu observaţia voastră, ci observaţia în sine. |
| 1:21:32 | So, we are saying there is an ending to sorrow. And when there is an ending to sorrow, out of that comes passion, not lust, passion being compassion. We are enquiring, we are not learning, we are not memorising - you understand? You understand? The sacred books say - no, I won't call them sacred - the books say, your traditional books say, 'The perfect man who has attained enlightenment is this, this, this, this, this character, that character, he is that kind, he's, etc.' He's given a complete description of what the enlightened man is. But the description is not the described, so you can throw away all those books. But to find out for yourself there must be freedom, freedom from fear. And pleasure is totally different from the perception of something beautiful, marvellous, a lovely sky, or a single star in the heavens, or a single tree in a field. There is in that a great beauty, great love, great joy. But when thought takes over, that joy becomes pleasure. | Deci, noi afirmăm că există un sfârşit al suferinţei. Şi, atunci când există un sfârşit al suferinţei... din asta răsare pasiunea, nu pofta trupească... pasiunea fiind... compasiune. Deci... o minte religioasă... Noi cercetăm, nu învăţăm, nu memorăm. Înţelegeţi ? Înţelegeţi ? Cărţile sacre spun - nu, nu le voi numi sacre - cărţile spun, cărţile voastre tradiţionale spun: "Omul perfect este cel care a atins iluminarea, este asta, asta şi asta, acest caracter, acel caracter, acel gen etc." Se dă o descriere completă a ceea ce este omul iluminat. Dar descrierea nu este obiectul descris, aşa că puteţi arunca toate acele cărţi. Dar, pentru a afla, tu însuţi... trebuie să existe libertate... eliberarea de teamă. Iar plăcerea... este complet diferită de... perceperea unui lucru frumos, minunat, un cer minunat sau o stea singuratică pe ceruri sau un copac singuratic pe câmp. În asta există o mare frumuseţe, o mare iubire, o mare bucurie. Dar, atunci când gândirea preia controlul, acea bucurie devine plăcere. |
| 1:24:07 | So, we are saying there is a total ending of fear, and when there is the ending of that fear, there is no illusion whatsoever. And with the ending of sorrow, there is passion, there is that extraordinary sense of tremendous energy. Not the energy to do more mischief, but the energy of this great limitless intelligence of compassion. | Deci, noi afirmăm că există un final deplin al fricii... şi, atunci când se pune capăt acelei temeri, nu mai există nici un fel de iluzie. Şi, odată ce se pune capăt suferinţei... există pasiune, există extraordinarul sentiment al unei imense energii. Nu energie pentru a provoca o şi mai mare dezordine... ci energia acestei măreţe şi nelimitate inteligenţe a compasiunii. |
| 1:25:03 | And we have to stop now, because it is time. And we have also to go into the whole question of death, and what is meditation, because in the understanding of that, the religious mind comes into being. The religious mind comes into being when we understand the whole human existence of relationship, in which there is no fear, no domination, no control, when we know what love is, when there is love. We will go into that tomorrow, because love has no remembrance, love is not the movement of desire, love is not the activity of pleasure. That's why it is so essential to understand all this, because we have lost that thing, probably we never had it, that thing called love. Right, sirs. | Şi trebuie să ne oprim acum, fiindcă este timpul s-o facem. Şi trebuie, de asemenea, să abordăm întreaga problematică a morţii şi a ceea ce înseamnă meditaţia, fiindcă, înţelegând acele lucruri, mintea religioasă capătă fiinţă. Mintea religioasă capătă fiinţă, când înţelegem întreaga existenţă, bazată pe relaţii interumane, în care nu există teamă, dominare sau control... atunci când ştim ce este iubirea, atunci când există iubire. Vom aborda aceste lucruri mâine, fiindcă iubirea nu înseamnă rememorare... iubirea nu este... acţiunea dorinţei... iubirea nu este acţiunea plăcerii. De aceea este atât de important să înţelegem toate aceste lucruri, fiindcă am pierdut acel lucru - probabil că nu l-am avut niciodată - acel lucru numit iubire. În regulă, domnilor. |