Krishnamurti_RO

Krishnamurti Subtitles

Saanen - 27 July 1980

Public Question & Answer 5

0:08	Aceasta este ultima...

0:11	întâlnire.

0:16	Poate că ne vom
	întâlni, din nou, la anul.

0:28	Sunt multe întrebări...

0:37	şi unele sunt chiar absurde,

0:41	fără prea mare semnificaţie,

0:44	iar celelalte sunt mai
	degrabă superficiale,

0:47	cum ar fi cea pe
	care o voi citi imediat.

0:51	Şi sunt unele întrebări destul
	de serioase şi valoroase.

1:00	Aşa cum am spus deunăzi şi
	poate că ar trebui repetat...

1:09	semnificaţia de bază,

1:11	rădăcina cuvântului "întrebare"
	înseamnă "a căuta"...

1:19	şi...

1:21	răspunzând la câteva
	dintre aceste întrebări...

1:26	le împărtăşim cu toţii.

1:31	Nu vorbitorul este
	cel care le dă răspuns

1:35	şi nu trebuie să-l acceptaţi
	sau să-l respingeţi,

1:38	ci o facem, mai
	degrabă, împreună...

1:42	într-un fel de relaţie benefică...

1:47	amicală...

1:50	şi încercăm să înţelegem, împreună,
	profunzimea acestor întrebări.

1:58	S-o citesc pe prima, mai degrabă.

2:02	Există mulţi oameni în acest
	cort, care deţin locuri rezervate,

2:04

2:09	în timp ce mulţi dintre ei sunt
	de la Fundaţia Krishnamurti.

2:12	Dacă oamenii apropiaţi de
	dumneavoastră nu se pot schimba,

2:16	sunt încă superficiali şi
	mândri şi inconştienţi,

2:20	atunci care este răspunsul ?

2:25	Oamenii care au locuri rezervate
	au sosit în ultimul moment.

2:30	Au avut de lucru, au avut
	de făcut multe alte lucruri,

2:32

2:35	stabilind legături cu
	fundaţia şi cu acest cort

2:37	şi cu întreaga organizare
	a acestei întruniri.

2:43	Şi, de asemenea, unele locuri sunt rezervate
	pentru cei care nu se simt prea bine.

2:50	Şi este mai degrabă
	regretabil să judeci superficial,

2:56	că mulţi dintre aceşti oameni sunt
	cumva mândri, orgolioşi ş.a.m.d.

3:01	Nu cred că acea întrebare
	necesită vreun răspuns.

3:13	Am un copil mic.

3:15	Oare cum să-l educ,

3:18	astfel încât el să
	trăiască un alt fel de viaţă,

3:23	fără ca să fie atât de
	diferit de restul societăţii,

3:28	care îl va distruge ?

3:32	Am un copil mic.

3:35	Oare cum să-l educ,

3:38	astfel încât el să
	trăiască un alt fel de viaţă,

3:42	fără ca să fie atât de diferit,
	încât societatea să-l distrugă ?

3:52	Ştiţi, există multe
	şcoli în India,

3:58	avem şase şcoli în India.

4:01	Există una în Brockwood, una în
	Canada, una în California, la Ojai.

4:04

4:08	În primul rând, este foarte dificil
	să găseşti genul adecvat de profesori.

4:17	Când ei vin ca să predea,

4:18	problema este că
	au tot felul de opinii,

4:22	cum ar trebui făcut, cum n-ar
	trebui făcut, ca predare, ş.a.m.d.

4:25

4:27	Îşi proiectează propriile dorinţe şi
	voinţe şi propriile lor prejudecăţi.

4:32

4:35	Poate că sunt foarte capabili să
	transmită informaţii, cunoaştere,

4:41	dar îşi proiectează şi
	propriile lor personalităţi,

4:44	propriile lor
	idiosincrazii ciudate.

4:48	Deci este o problemă constantă,

4:52	să găseşti tipul
	potrivit de profesori...

4:59	care să fie cu adevărat
	interesaţi să predea...

5:04	nu numai subiectele academice,

5:08	ci să predea ceva mult mai amplu:

5:14	să te înveţe cum
	să-ţi trăieşti viaţa,

5:22	pe măsură ce continui să te maturizezi,
	trecând de adolescenţă ş.a.m.d.

5:24	cum să duci o viaţă raţională...

5:29	fără superstiţii,

5:32	fără a fi confuz...

5:36	ş.a.m.d.

5:38	Este foarte dificil.

5:42	Şi, aflându-ne în India,
	unde avem aceste şase şcoli,

5:46	am trimis o scrisoare
	tuturor părinţilor,

5:50	spunând că aceste
	şcoli intenţionează

5:55	- şi chiar o fac, în
	măsura posibilităţilor -

5:57	să elibereze mintea
	copilului, a elevului,

6:00	de teamă...

6:04	de confuzie...

6:07	şi să-i înveţe
	cum să fie cinstiţi.

6:11	Deci, atunci când
	părinţii au venit,

6:14	nu mulţi dintre ei,

6:16	nu prea erau
	interesaţi de copiii lor,

6:19	cu excepţia mamelor.

6:23	Taţii doreau ca ei să
	înveţe să-şi câştige traiul,

6:26	ştiţi voi, să urmeze
	vechea rutină uzuală,

6:27	dar mamele erau
	un pic îngrijorate.

6:30	Dar...

6:36	poate că părinţii sunt
	cu adevărat responsabili.

6:39

6:45	Poate că şi-ar putea
	distruge copiii.

6:52	Şi, atunci când cineva
	are un copil mic,

6:56	oare cum să-l educe ?

7:02	Aceasta este o mare problemă.

7:07	Şi noi încercăm, la Brockwood, să
	răspundem la această întrebare.

7:12	Poate că vom avea copii mici,

7:16	dar vom analiza asta.

7:20	Dar dificultatea este că
	societatea este atât de puternică...

7:27	prin tentaţiile oferite
	tinerelor persoane,

7:30	care doresc să fie
	împreună cu alţi copii,

7:35	care sunt deja corupţi,

7:38	care au acceptat, deja, ştiţi
	voi, toate nonsensurile sociale

7:40	şi devine extrem de dificil...

7:44	să educi un copil,

7:51	care să nu capituleze sub
	presiunea teribilă a societăţii.

8:00	Deci asta cade nu numai
	în sarcina profesorilor,

8:05	ci şi în sarcina părinţilor.

8:10	Este o chestie de cooperare,

8:13	nu înseamnă numai să trimiţi copilul
	la şcoală şi să uiţi complet de el.

8:18	Aici, în aceste şcoli,
	sunt strict vegetarieni...

8:24	şi, când revin
	acasă, consumă carne,

8:27	deci conflictul începe

8:30	- cunoaşteţi toate problemele.

8:32	Şi asta este o întrebare căreia nu i
	se poate da prea uşor un răspuns...

8:38	fiindcă...

8:41	pentru a administra aceste şcoli
	trebuie să ai o mulţime de bani.

8:46	Şi aceste şcoli supravieţuiesc
	cu fonduri infime.

8:52	Şi părinţii sunt mult prea
	dispuşi să-i trimită acolo

8:57	şi...

8:58	responsabilitatea,

9:00	efortul,

9:01	imensa...

9:05	grijă se manifestă acolo.

9:10	Nu este simplu, ci se
	manifestă numai acolo.

9:14	Am trecut prin asta, an după an.

9:18	Şi asta necesită nu numai o
	cooperare din partea părinţilor,

9:22	ci şi profesori buni, care să fie capabili
	să înţeleagă nu numai programa şcolară,

9:26

9:28	ci şi altceva, mult mai serios.

9:35	Cred că îmi pot
	rezolva problemele.

9:39	Nu am nevoie de nici un ajutor.

9:44	Posed energia necesară
	pentru a o face.

9:48	Dar, dincolo de asta,

9:49	am ajuns să receptez

9:53	şi, dacă nu vă place acel cuvânt,

9:55	să împărtăşesc ceva
	de nemăsurat, pentru om,

10:00	ceva ce are o mare
	profunzime şi frumuseţe.

10:04	Oare puteţi împărtăşi
	asta cu mine ?

10:12	Cred că îmi pot
	rezolva problemele.

10:15	Nu am nevoie de nici un ajutor.

10:19	Posed energia necesară
	pentru a le rezolva.

10:23	Dar, dincolo de asta,
	am ajuns să receptez

10:27	şi, dacă nu vă place acel cuvânt,

10:29	să împărtăşesc ceva
	de nemăsurat, pentru om,

10:33	ceva ce are o mare
	profunzime şi frumuseţe.

10:37	Oare puteţi împărtăşi
	asta cu mine ?

10:43	Este un citat din Xanadu, de
	Coleridge: "de nemăsurat pentru om".

10:48

10:50	Acea expresie, "de nemăsurat pentru om",
	este dintr-o poezie scrisă de Coleridge,

10:52	numită Kubla Khan.

10:56	Şi persoana afirmă că-şi
	poate rezolva toate problemele

11:02	şi problemele pot fi rezolvate,

11:05	fără ajutorul altora...

11:08	fiindcă problemele sunt
	create de noi înşine,

11:12	în relaţia cu o altă persoană

11:15	şi aceste probleme...

11:18	oricât de subtile, oricât de
	superficiale, oricât de grave ar fi,

11:22	pot fi rezolvate,

11:24	dacă cineva îşi implică mintea
	şi inima pentru a le rezolva.

11:29	Este destul de clar.

11:31	Adică, dacă cineva are energie...

11:38	nu dacă este slab, leneş.

11:41	Şi, dacă cineva vrea cu adevărat
	să le rezolve, ele pot fi rezolvate.

11:43	Persoana afirmă că e simplu.

11:46	Dar...

11:47	vrea să meargă mult mai departe.

11:50	Spune că poate face toate astea

11:53	şi că a venit aici...

11:57	pentru a împărtăşi...

12:01	ceva anume, cum îi spune
	el, "de nemăsurat pentru om",

12:05	ceva mai presus de orice măsură...

12:13	ceva ce nu este oferit
	în biserici ş.a.m.d.

12:17

12:22	În primul rând...

12:29	împărtăşim asta cu toţii.

12:33	Nu sunt Oracolul din Delphi.

12:36	Nu există nici o autoritate aici.

12:40	Se întâmplă să stau pe un
	piedestal, numai din comoditate,

12:44	pentru ca toată lumea
	să mă poată vedea...

12:48	dacă vrea să mă vadă.

12:51	Şi...

12:52	acea mică înălţime nu-i conferă
	absolut nici o autoritate vorbitorului.

12:58	Şi chiar vorbesc serios.

13:04	Nu sunteţi adepţii mei ş.a.m.d.

13:07	Deci primul lucru este să ne dăm
	seama ce anume înţelegem prin "măsură",

13:09

13:14	fiindcă el foloseşte
	cuvântul "nemăsurat".

13:19	Urmăriţi toate acestea ?

13:25	Gândirea poate fi măsurată.

13:31	Distanţa poate fi
	măsurată: de aici, până acolo.

13:36	Şi...

13:39	aşa-numita evoluţie
	progresivă poate fi măsurată:

13:47	cineva a fost astfel ieri...

13:53	prin întâlnirea cu prezentul,
	ceea ce a fost ieri este modificat

13:58	şi, apoi, există
	deplasarea către viitor,

13:59	care poate fi măsurată.

14:07	Măsurată: dacă eşti bun, astăzi...

14:11	şi mâine ai putea să nu mai fii

14:14	şi asta se poate măsura.

14:20	Şi...

14:23	gândirea,

14:24	care este un proces material...

14:30	poate fi, de asemenea, măsurată.

14:35	Superficialitatea
	gândirii cuiva...

14:41	superficialitatea,

14:43	profunzimea

14:45	şi maxima profunzime.

14:47	Atât timp cât există
	"mai mult" şi "mai puţin",

14:52	asta se poate măsura.

14:56	Comparaţia este un
	proces de măsurare.

15:04	Vă rog să urmăriţi asta,
	dacă sunteţi interesaţi.

15:09	Şi mimetismul poate fi măsurat.

15:15	Conformismul poate fi măsurat.

15:22	Şi...

15:26	cuvântul "măsură"...

15:32	în sanscrită înseamnă...

15:37	a regla, a măsura.

15:40	Meditaţie...

15:43	acel cuvânt înseamnă nu numai...

15:45	a cugeta, a gândi...

15:52	a investiga, a observa,

15:54	ci înseamnă, de
	asemenea, a măsura,

15:57	provenind din cuvântul sanscrit
	"Ma" - nu am să intru în amănunte.

16:02	Deci...

16:03	atât timp cât există măsură...

16:14	mintea nu poate funcţiona
	decât în cadrul acelei măsuri,

16:20	fie că este lungă sau scurtă,

16:23	fie că este vastă sau restrânsă,

16:25	nu poate funcţiona decât în
	acel cadrul, care este "măsurabil".

16:31	Corect ?

16:33	Mă întreb dacă
	înţelegeţi toate acestea.

16:37	Şi...

16:39	cuvântul "meditaţie",

16:42	în acel cuvânt este implicată,
	de asemenea, măsura.

16:50	Acum, mintea,
	creierul, a fost educat,

16:56	obişnuit,

16:57	blocat într-un
	obicei al măsurării...

17:05	evident.

17:09	Şi există ceva care
	nu este măsurabil.

17:16	Dacă există un asemenea lucru,

17:19	oare pot mintea, creierul şi
	inima - fiindcă sunt totuna -

17:20	oare poate acea
	întreagă structură...

17:24	să se elibereze de măsurătoare ?

17:32	Înţelegeţi ?
	Abia după aceea puteţi descoperi.

17:38	Mă înţelegeţi ?

17:47	Creierul este, aşa cum am
	specificat de câteva ori...

17:53	- şi savanţii încep şi
	ei să fie de acord

17:56	aşa că poate veţi
	accepta asta şi voi,

17:59	fiindcă, din clipa în care vorbiţi
	despre oameni de ştiinţă, îi veneraţi

18:02	şi credeţi că au ajuns undeva

18:06	şi, atunci când spun şi:
	"Da, în parte aveţi dreptate !"

18:10	poate că veţi fi
	şi atunci de acord.

18:17	Vedeţi, creierul...

18:20	aşa cum am spus,

18:22	nu este creierul vostru.

18:28	Este creierul care
	a evoluat în timp...

18:33	în milioane şi milioane de ani.

18:37	Şi acel creier este
	creierul comun al omenirii.

18:44	Poate că nu vă place
	să observaţi asta,

18:47	fiindcă suntem obişnuiţi
	cu ideea că suntem indivizi,

18:53	creierele noastre
	sunt individualizate

18:55	- ale noastre, al
	meu, nu al vostru.

19:00	Şi acel concept a constituit
	o tradiţie constantă,

19:08	timp de mii de ani...

19:11	şi, ca atare, creierul...

19:15	este condiţionat în acel sens...

19:19	şi acel creier măsoară constant:

19:25	mai mult, mai puţin...

19:29	mai bun şi cel mai bun.

19:32	Însăşi expresia "mai
	bun" este măsurabilă.

19:38	Deci acest creier funcţionează,
	constant, în acel tipar.

19:48	Nu ştiu dacă aţi observat asta
	singuri, puteţi vedea asta în voi înşivă.

19:50

19:57	Fizic, obiectiv vorbind,

20:00	puteţi observa că un
	muncitor devine maistru

20:05	şi, dacă e bun, e un manager.

20:08	Un preot devine un episcop,

20:11	cardinal, papă.

20:15	Ucenicul...

20:19	devine apoi maestru,
	maestru ebenist.

20:24	Acesta este întreg
	tiparul existenţei noastre,

20:29	toate acestea fiind măsurabile.

20:33	Şi persoana spune:

20:36	Oare există ceva mai
	presus de măsură,

20:39	de nemăsurat pentru om ?

20:47	Cum aveţi de gând
	să descoperiţi asta ?

20:52	Împărtăşim asta, cu toţii,

20:54	aşa cum spune persoana,
	împărtăşiţi asta cu mine.

20:59	Cum am putea afla asta...

21:02	dacă există ceva mai
	presus de orice măsură,

21:08	care este mai presus de timp ?

21:12	Fiindcă timpul înseamnă măsurătoare:
	ieri, azi, mâine, ora 10, ora 11,

21:14	ceva măsurabil...

21:21	distanţa e măsurabilă.

21:25	Şi gândirea
	este măsurabilă...

21:29	dacă analizaţi asta, ceea
	ce şi facem acum, vă rog.

21:33	Oricine ar fi persoana care
	întreabă, vă rog să ascultaţi.

21:43	Oare există ceva
	mai presus de timp...

21:49	care este gândirea ?

21:52	Timpul înseamnă mişcare.

21:55	Corect ?

21:58	Şi gândirea înseamnă mişcare,

22:01	deci timpul înseamnă gândire.

22:06	Gândirea se naşte din amintire,

22:11	experienţă, cunoaştere.

22:15	Acesta este procesul amintirii,

22:19	al gândirii.

22:21	Şi acest proces este
	un proces material,

22:26	deoarece...

22:27	în creier...

22:32	tocmai în celulele cerebrale
	sunt stocate amintirile.

22:36	Deci este un proces material

22:40	şi tot ceea ce creează el
	este un proces material.

22:45	Corect ?

22:47	Vă rog să urmăriţi asta,

22:49	nu acceptând sau negând,

22:50	ci...

22:54	logic...

22:59	observând asta în voi înşivă

23:01	şi, de asemenea, observând
	în exteriorul vostru.

23:09	Deci...

23:11	atât timp cât gândirea...

23:15	înseamnă măsurătoare,

23:18	o dinamică a măsurării...

23:26	nu poate exista nimic
	altceva decât măsurătoare.

23:32	Corect ?
	E evident !

23:35	Acum, întrebarea este:

23:38	Oare orice măsurătoare
	poate avea sfârşit ?

23:47	Măsurarea privită
	ca o comparaţie...

23:53	să te compari, pe tine
	însuţi, cu altcineva:

23:57	cu eroul, exemplul, idealul,

23:58	cu cel perfect ş.a.m.d.

24:04	Dacă observaţi asta,
	pentru voi înşivă,

24:07	încă din copilărie suntem
	educaţi să comparăm:

24:12	note mai bune la şcoală...

24:17	diversele clase...

24:21	facultate, universitate,
	o diplomă,

24:24	toate acestea înseamnă măsurători,

24:27	care, în esenţă,
	înseamnă comparaţii.

24:31	Corect ?

24:33	Acum, oare poţi tu,
	persoana care întreabă,

24:38	care împărtăşeşte asta cu noi...

24:43	să înceteze, complet,
	să mai compare ?

24:53	Adică este ceva
	psihologic, fireşte.

24:55	Alternativa este
	teoretică, trebuie s-o faci.

25:00	Deci, oare îi poţi pune capăt
	imediat, psihologic vorbind ?

25:06	Nu...

25:07	mâine, în altă zi,

25:10	ci imediat,

25:11	să înceteze orice
	gen de comparaţie.

25:25	Dacă vrei să mergi,

25:27	dacă mintea ta vrea să
	meargă mult mai departe.

25:31	Şi...

25:32	mimetismul, conformismul

25:36	- care fac parte, toate,
	din aceeaşi dinamică,

25:39	compararea, conformismul, mimetismul,
	toate reprezintă aceeaşi dinamică -

25:45	oare poate acea dinamică
	să înceteze cu desăvârşire ?

25:53	În comparare există agresiune...

25:59	există competiţie...

26:03	"sunt mai bun decât tine" ş.a.m.d.

26:09	Şi...

26:10	aşa cum am discutat ieri,

26:14	poţi avea o intuiţie
	asupra măsurării.

26:19	Am explicat, cu
	foarte mare grijă, ieri,

26:22	dacă pot repeta pe scurt:

26:29	intuiţia a fost...

26:32	aşa cum oamenii, savanţii
	şi alţii au experimentat,

26:37	intuiţia reprezintă
	acumularea cunoaşterii...

26:43	aşa cum v-am povestit
	despre maimuţe ş.a.m.d...

26:49	şi, din acea acumulare de
	experienţă, de cunoaştere,

26:53	ai o intuiţie, privind
	înţelegerea structurii.

26:59	Asta se bazează pe trecut.

27:05	Acum, noi afirmăm
	că nu este intuiţie.

27:09	Intuiţia este percepţia deplină

27:13	a întregii dinamici
	complexe a măsurătorii.

27:20	Şi poţi avea acea intuiţie

27:22	numai atunci când percepi fără
	vreo cunoaştere anterioară.

27:27	Atunci, dacă te foloseşti de cunoaştere,
	este o comparaţie, este ceva măsurabil.

27:30	Intuiţia nu este măsurabilă !

27:33	Aţi priceput acum ?

27:42	Atunci, când există acea
	intuiţie nemăsurabilă...

27:48	întreaga...

27:54	prin dezvăluirea întregii
	dinamici a comparaţiei ş.a.m.d.

27:56	nu numai că este percepută,
	dar încetează imediat.

28:04	Puteţi testa asta.

28:08	Nu trebuie să credeţi
	vorbitorul pe cuvânt,

28:11	puteţi testa asta.

28:15	Deci...

28:20	ceea ce este mai presus de măsură

28:23	trebuie să fie liber de teamă,

28:26	fireşte...

28:33	o teamă adânc înrădăcinată,
	conştientă sau inconştientă.

28:40	Aceasta este o problemă care
	poate fi observată, rezolvată...

28:49	fiindcă rădăcina fricii...

28:52	- rădăcina, nu diversele ramuri
	şi frunze ale acelui copac -

28:59	rădăcina acelei
	temeri este timpul.

29:08	Corect ?

29:10	Mă tem de ziua de mâine.

29:25	Mă tem de ceea ce s-a întâmplat.

29:30	Durerea fizică...

29:34	pe care am avut-o, s-a dus

29:35	şi mă tem că s-ar
	putea produce din nou...

29:41	întreg fenomenul fizic al durerii.

29:45	Şi, psihologic
	vorbind, de asemenea...

29:50	când cineva a făcut ceva greşit,

29:51	nu corect, nu onorabil...

29:58	- "onorabil", folosesc cuvântul
	în sensul său din dicţionar,

30:03	nu ceea ce voi numiţi onorabil -

30:04	şi...

30:12	psihologic vorbind...

30:15	teama înseamnă timp.

30:19	Mă tem de moarte.

30:22	Trăiesc, dar...

30:26	mi-e groază de ceea
	ce s-ar putea întâmpla

30:29	şi anume de măsura timpului.

30:35	Deci rădăcina fricii
	este timpul şi gândirea.

30:44	Corect ?

30:46	Acum, să ai o
	intuiţie în acea privinţă...

30:50	înseamnă sfârşitul
	deplin al fricii.

30:59	Când cineva va pune capăt fricii,
	atunci va spune: "Ce este acolo ?"

31:05	Înţelegeţi ?

31:07	Vom aborda asta mai târziu.

31:10	Deci...

31:11	sfârşitul fricii...

31:16	care înseamnă
	înţelegerea timpului...

31:21	şi finalul suferinţei...

31:33	dacă acestea nu sunt...

31:36	clarificate...

31:40	dacă mintea, creierul, nu se teme,

31:44	atunci poate exista ceva mai mult.

31:50	Dar, vedeţi, noi vrem
	să primim asigurări...

31:57	vrem ca asta să
	ne fie garantată...

32:02	ca un ceas bun...

32:05	mai ales în Elveţia.

32:08	Ca un ceas bun,

32:09	vreţi să vă fie garantată,

32:12	că va rezista cel puţin trei ani.

32:19	În acelaşi...

32:21	Avem aceeaşi atitudine, că,
	dacă fac asta, atunci ce voi obţine ?

32:23	Asta este...

32:32	asta este o
	mentalitate comercială.

32:36	Corect ?

32:38	Dacă fac asta, îmi garantezi aia ?

32:46	Nu există nici o garanţie

32:49	şi asta este frumuseţea ei.

32:55	Adică trebuie s-o faci pentru
	tine însuţi, nu pentru ceva anume.

33:05	Şi este ceva foarte
	dificil pentru oameni.

33:12	Cineva renunţă la asta
	pentru a obţine aia:

33:16	nirvana, raiul,

33:18	orice ar fi...

33:22	care sunt, toate,
	acte de măsurare.

33:30	Deci, oare poate mintea...

33:33	- împărtăşim asta, cu toţii -

33:35	oare mintea poate fi liberă
	de toate măsurătorile...

33:45	în relaţia ta cu o
	altă persoană...

33:50	ceea ce este mult mai dificil ?

34:01	Şi, să fii liber de toate acelea...

34:07	înseamnă să fii de nemăsurat...

34:11	şi, apoi...

34:14	se întâmplă ceva complet diferit.

34:20	Când este descris acest lucru,

34:22	ceea ce se petrece mai
	presus de orice măsură...

34:27	ceea ce se descrie nu
	este "ceea ce există".

34:33	Înţelegeţi ce spun ?

34:36	Poţi descrie muntele...

34:42	forma lui, linia lui, umbrele...

35:00	îl poţi picta, poţi scrie
	o poezie despre el...

35:05	îl poţi descrie...

35:07	dar toate acelea nu
	reprezintă muntele în sine.

35:14	Noi stăm în vale...

35:18	şi spunem: "Te rog,
	vorbeşte-ne despre munte !"

35:22	Nu...

35:25	urcăm acolo.

35:29	Vrem să ne simţim confortabil.

35:35	Deci există o stare...

35:38	- nu o stare -

35:40	există ceva mai presus
	de orice, de nemăsurat,

35:43	mai presus de orice măsură.

35:51	Ce anume este conştiinţa noastră ?

35:55	Oare există nivele
	diferite ale conştiinţei ?

36:00	Oare există o conştiinţă
	mai presus de cea normală,

36:04	de care avem ştiinţă ?

36:07	Şi, oare, este posibil să ne
	golim conţinutul conştiinţei ?

36:13	Ce anume este conştiinţa ?

36:15	Oare există nivele
	diferite ale conştiinţei ?

36:16	Oare există o conştiinţă
	mai presus de cea normală,

36:21	de care avem ştiinţă ?

36:28	Şi, oare, este posibil să ne
	golim conţinutul conştiinţei ?

36:41	Mă scuzaţi !

37:06	Vă rog, împărtăşim asta, cu toţii.

37:10	Poate că folosesc cuvintele,

37:13	descrierea,

37:15	dar ceea ce descriu nu
	este realitatea ca atare.

37:21	Deci nu vă lăsaţi prinşi
	în capcana descrierilor,

37:25	a explicaţiilor.

37:33	Ce anume este conştiinţa noastră ?

37:38	Să fii conştient...

37:42	să fii conştient de
	ceea ce se petrece,

37:46	nu numai extern, ci şi lăuntric.

37:51	Este aceeaşi dinamică.

37:53	Deci, atunci când spunem
	că suntem conştienţi,

37:57	percepem,

37:59	existăm...

38:01	conştiinţa noastră...

38:04	este produsul societăţii...

38:09	- Corect ? -

38:11	al educaţiei noastre...

38:15	al culturii noastre...

38:19	al moştenirii noastre rasiale...

38:23	şi moştenirea propriei
	noastre străduinţe...

38:29	rezultatul...

38:31	plus credinţele noastre, dogmele
	noastre, ritualurile noastre,

38:37	conceptele noastre,

38:39	geloziile noastre,
	grijile, plăcerile noastre,

38:43	aşa-numita noastră iubire.

38:46	Toate acelea reprezintă
	conştiinţa noastră.

38:50	Corect ?

38:53	Corect ?

38:55	Este ceva ce nimeni nu poate nega.

38:58	Îi puteţi adăuga mai multe
	elemente sau s-o extindeţi,

39:02	dar aceea este structura...

39:07	care a evoluat timp
	de mii şi mii de ani:

39:13	războaie, lacrimi, griji,

39:16	suferinţă, depresie, euforie,

39:17	tot ceea ce face parte din noi.

39:26	Corect ?

39:29	Şi...

39:31	conţinutul...

39:32	reprezentat de toate acestea,

39:37	ne alcătuieşte conştiinţa.

39:40	Corect ?

39:44	Corect, domnilor ?

39:47	Urmăriţi asta ?

39:50	Eu cred că sunt hindus...

39:55	cu toate superstiţiile
	brahmanice...

40:01	cu ritualurile lor, cu
	absurdităţile lor, cu zeii lor...

40:07	cu credinţele lor în
	una sau alta ş.a.m.d.

40:11	Aceea este conştiinţa unui
	hindus, născut în acea ţară.

40:18	În Occident conştiinţa este...

40:24	conţinutul...

40:26	creştinul, mântuitorul,
	întreg sistemul ierarhic...

40:31	sufletul,

40:33	mântuitorul,

40:37	păcatul originar ş.a.m.d.

40:41	Dacă eşti un comunist...

40:48	vei afirma, potrivit lui Marx...

40:52	că mediul, care este economia,
	ţi-a modelat conştiinţa.

41:01	Şi...

41:03	există acei oameni care
	spun că nu o poţi schimba.

41:08	O poţi modifica,

41:10	îi poţi da un lustru...

41:16	dar trebuie s-o accepţi...

41:20	să te descurci cât poţi de bine
	cu ea, dar ea rămâne acolo.

41:24	Urmăriţi toate acestea ?

41:28	Şi...

41:31	aşa cum am spus,

41:33	conţinutul defineşte
	conştiinţa în sine.

41:38	Fără conţinut...

41:41	conştiinţa, aşa cum o
	ştim noi, nu există, evident.

41:45	Dacă nu am credinţă, nu accept
	dogma, nu accept una sau alta.

41:52	Şi...

41:55	persoana spune:

41:58	Oare este posibil să...

42:02	goleşti întreg conţinutul ei ?

42:07	Îmi înţelegeţi... ?

42:11	Suferinţa, disputa, lupta...

42:14	groaznicele relaţii
	umane reciproce,

42:18	certurile, grijile, geloziile,

42:19	afecţiunea, senzualitatea...

42:24	- Înţelegeţi ? -

42:25	toate acelea reprezintă
	conştiinţa noastră, cu conţinutul ei.

42:31	Oare acel conţinut
	poate fi golit ?

42:36	Şi, dacă este golit,

42:38	oare apare un tip
	diferit de conştiinţă ?

42:44	Şi...

42:46	oare conştiinţa
	are straturi diferite...

42:51	nivele diferite ?

42:56	În India există o
	conştiinţă divizată:

42:59	- inteligenţi mai sunt
	oamenii, oamenii străvechi -

43:03	conştiinţe inferioare şi tot
	mai avansate, superioare

43:06	- nu voi folosi cuvântul
	sanscrit ş.a.m.d. -

43:08	este divizată...

43:11	şi această divizare
	înseamnă măsură.

43:15	Nu ştiu dacă urmăriţi
	toate acestea.

43:19	Din clipa în care există separare,
	trebuie să existe măsură.

43:23	Separările dintre arabi,
	evrei, englezi, francezi,

43:25

43:27	toate înseamnă măsurătoare...

43:31	şi, acolo unde există măsură,
	trebuie să existe dezbinare

43:34	şi încordare, războaie
	şi tot ceea ce urmează.

43:43	Dacă acea conştiinţă
	are diferite nivele,

43:48	acea conştiinţă tot rămâne
	integrată conştiinţei globale.

43:51	Nu ştiu dacă urmăriţi asta.

43:55	A fost divizată prin gândire,
	de către oameni isteţi,

44:00	de către aşa-zişii oameni
	care au analizat asta,

44:03	a fost divizată.

44:05	Acea divizare înseamnă măsură,
	ca atare înseamnă gândire.

44:11	Indiferent ce a imaginat gândirea,
	tot face parte din conştiinţă.

44:17	Corect ?

44:20	Chiar dacă separi acea conştiinţă
	în cea mai elevată, supremă...

44:22

44:26	rămâne tot o dinamică a gândirii.

44:33	Corect ?

44:36	Sunteţi de acord ?
	Avansăm împreună ?

44:42	Acum se pune întrebarea:

44:46	Oare conţinutul poate fi golit ?

44:53	Oare...

44:56	se poate pune capăt suferinţei ?

45:01	Nu numai suferinţei personale...

45:06	ci suferinţei acumulate în
	omenire, timp de mii de ani.

45:14	Prin suferinţă personală
	înţeleg suferinţa imediată...

45:19	am pierdut un fiu, am pierdut
	asta, ştiţi voi, lacrimile, disperarea,

45:21	care sunt trecătoare.

45:28	Dar există această
	vastă suferinţă a omenirii...

45:34	care s-a acumulat prin 5.000
	sau 10.000 de ani de războaie...

45:41	dezbinări tribale,

45:44	duşmănii tribale...

45:48	diversele aspecte ale religiei,

45:51	organizată sau neorganizată...

45:55	cei care cred, cei care nu cred...

45:59	şi aşa mai departe.

46:02	Oare toate acelea
	pot fi eliminate ?

46:05	Oare trebuie să le iei...
	- Vă rog să ascultaţi ! -

46:07	oare trebuie să le
	iei, una câte una,

46:10	şi să le rezolvi ?

46:13	Înţelegeţi ?

46:15	Teamă...

46:17	conformism...

46:23	plăcere,

46:24	natura plăcerii...

46:27	întreaga dinamică a plăcerii...

46:28	şi...

46:34	suferinţa...

46:38	oare le putem lua pe toate,
	una câte una, şi să le rezolvăm ?

46:40	Asta i-ar lua cuiva
	întreaga viaţă.

46:45	Nu ştiu dacă
	urmăriţi toate acestea.

46:49	Sau...

46:54	cineva poate avea o intuiţie
	deplină asupra tuturor acestora?

47:01	Aţi înţeles ?

47:03	Am explicat ce anume
	înseamnă intuiţia,

47:06	nu intuiţia dată de rememorare...

47:11	nu intuiţia datorată
	cunoaşterii, timpului şi acţiunii.

47:18	Mă întreb dacă înţelegeţi
	toate acestea.

47:23	Mă tem că nu.

47:25	Vă rog, nu meditaţi acum !

47:30	Nu vă implicaţi într-un fel de...

47:32	Acest lucru este extrem de
	serios, fiindcă vă afectează viaţa.

47:39	Şi eu spun, noi
	spunem, că este posibil,

47:43	să goleşti complet acest conţinut.

47:48	Esenţa acestui
	conţinut este gândirea,

47:54	care a inventat "eul"...

48:00	eul care înseamnă ambiţie,
	lăcomie, agresivitate...

48:06	toate acelea.

48:07	Aceasta este esenţa
	conţinutului conştiinţei.

48:16	Oare poate acel "eu", cu
	toată această structură

48:21	- egoism, ştiţi voi,
	toate acelea -

48:22	oare i se poate pune capăt total ?

48:37	Vorbitorul spune că da,
	i se poate pune capăt...

48:41	totalmente...

48:44	ceea ce înseamnă absenţa oricărui
	centru, din care să acţionaţi...

48:50	absenţa oricărui
	centru, din care să...

48:54	gândiţi.

48:58	Centrul reprezintă
	esenţa măsurătorii,

49:01	care înseamnă devenirea.

49:05	Oare i se poate pune
	capăt acelei deveniri ?

49:11	Şi noi spunem că se poate,
	dar ce se află la finalul ei ?

49:16	Înţelegeţi ?

49:18	Adică, dacă eu pun
	capăt acestei deveniri,

49:21	atunci ce mai înseamnă existenţa ?

49:25	Mă întreb dacă urmăriţi
	toate acestea.

49:36	Mai întâi de toate,

49:38	trebuie să descoperi,
	de unul singur,

49:41	dacă această
	devenire se poate sfârşi.

49:49	Oare poţi abandona, poţi pune
	capăt la ceva care-ţi place...

49:57	care îţi oferă vreo
	plăcere profundă ?

50:01	Fără vreun motiv...

50:05	fără să spui: "O pot face,
	dacă există ceva la final."

50:09	Oare poţi face ceva, imediat,

50:13	să pui capăt la ceva care
	îţi oferă o mare plăcere ?

50:22	Vedeţi cât de dificil este ?

50:24	Ca un om care fumează...

50:31	trupul său a fost
	otrăvit de nicotină...

50:39	şi, când el se lasă de fumat,
	trupul tânjeşte după ea...

50:46	şi, ca atare, ia altceva,
	pentru a-şi satisface trupul.

50:54	Deci să renunţi la ceva anume,

50:56	să pui capăt la ceva...

50:59	raţional...

51:01	clar...

51:03	fără vreo recompensă sau pedeapsă,

51:06	numai pentru a spune
	că s-a terminat.

51:19	Egoismul se ascunde în
	extrem de multe moduri:

51:26	căutarea adevărului...

51:30	serviciul public...

51:34	a te pune în slujba
	unei anumite cauze,

51:37	unei persoane, unei
	idei, unui concept.

51:43	Se ascunde, de asemenea,
	în asistenţa socială...

51:48	în devotamentul
	faţă de naţionalism...

51:56	faţă de Dumnezeu.

51:59	Corect ?

52:01	Cineva trebuie să fie fenomenal
	de conştient de toate acestea...

52:08	şi asta necesită energie.

52:13	Şi acea energie este acum irosită,

52:17	în conflicte, în
	teamă, în suferinţă,

52:18	în toate chinurile vieţii.

52:29	Acea energie este irosită
	în aşa-numita meditaţie.

52:39	Şi asta necesită...

52:42	o energie enormă...

52:47	nu energie fizică,

52:49	asta este destul de uşor...

52:53	ci energia care nu a
	fost irosită niciodată.

53:02	Atunci...

53:07	se poate trece mai departe...

53:11	conştiinţa poate fi golită...

53:15	şi, atunci când e golită, dacă există
	sau nu ceva mai mult, depinde de voi.

53:19	Ne place să ne fie garantată asta.

53:22	Nu există nici o garanţie.

53:34	Cum se face că aproape
	toate fiinţele umane,

53:39	exceptându-le
	talentele şi aptitudinile,

53:42	sunt mediocre...

53:48	inclusiv Beethoven,
	Mozart, Bach şi toţi ceilalţi ?

53:54	Ştiu că sunt mediocru.

53:57	Nu par a fi capabil să trec
	dincolo de această mediocritate.

54:06	Cum se face că aproape
	toate fiinţele umane,

54:09	exceptându-le
	talentele şi aptitudinile,

54:12	sunt mediocre ?

54:14	Ştiu că sunt mediocru

54:17	şi nu par a fi capabil să trec
	dincolo de această mediocritate.

54:31	Mai întâi de toate, oare suntem
	conştienţi că suntem mediocri ?

54:42	Domnule, dă-ţi singur răspunsul !

54:43	Mediocru înseamnă nici
	prea sus, nici prea jos,

54:48	ci numai plutind pe
	undeva pe la mijloc.

54:59	Marii pictori, marii
	muzicieni, marii arhitecţi...

55:04	au aptitudini şi
	talente extraordinare,

55:08	dar, în traiul lor cotidian...

55:11	sunt la fel ca voi, ca
	mine şi ca oricine altcineva.

55:17	Cum ar fi Haydn...

55:18	care, când compunea, îmbrăca
	cele mai bune haine ale sale.

55:25	Şi noi îmbrăcăm cele mai bune
	haine când mergem la biserică.

55:29	Înţelegeţi ce spun ?

55:35	Deci... oare aşa a fost Haydn ?
	Nu contează prea mult.

55:44	Dacă sunt conştient
	că sunt mediocru

55:47	- o clipă, parcurgeţi asta încet, împreună
	cu mine, vă rog, haideţi s-o împărtăşim -

55:51	dacă sunt conştient
	că sunt mediocru...

55:57	ce înseamnă asta ?

56:01	Nu sunt nici cald, nici rece...

56:02	- Corect ? -

56:07	nici pasional !

56:09	Poate că sunt desfrânat...

56:14	şi mă abţin.

56:18	Poate că am un mare talent,

56:21	de scriitor, pictor, sculptor,

56:23	muzician...

56:25	profesor...

56:29	toate acelea sunt
	veşminte exterioare,

56:33	o etalare externă a
	unei sărăcii lăuntrice.

56:44	Fiind săraci lăuntric,

56:48	ne luptăm întotdeauna
	să devenim bogaţi...

56:54	nu financiar...

56:56	ci în cunoaştere...

56:59	în gândire...

57:02	străduindu-ne să
	atingem ceva tot mai nobil.

57:10	Acest sentiment
	al insuficienţei...

57:17	şi încercarea de a
	completa acea insuficienţă...

57:24	cu ultima bârfă politică...

57:29	cu ultimul ritual, ultima
	meditaţie, ultima una sau alta...

57:35	toate acelea sunt o
	manifestare a mediocrităţii.

57:42	Corect ?

57:46	Vă rog să nu vă înfuriaţi pe mine,

57:48	nu facem decât să împărtăşim
	asta, să o clarificăm reciproc.

57:55	Şi...

57:58	acest sentiment
	al mediocrităţii...

58:03	dacă cineva este
	conştient de el...

58:10	se manifestă, el însuşi, printr-o
	respectabilitate de faţadă.

58:17	Corect ?

58:22	Sau prin revolta
	împotriva mediocrităţii...

58:27	hipioţii,

58:28	părul lung, nebărbieritul,

58:31	ultimele...

58:35	aiureli.

58:38	Este aceeaşi
	dinamică, înţelegeţi ?

58:43	Mă pot alătura unei comunităţi,

58:46	unui colectiv...

58:50	fiindcă, lăuntric vorbind,
	nu există nimic în mine

58:55	şi, alăturându-mă,
	devin important,

58:57	există ceva anume, există acţiune.

59:00	Deci, atunci când cineva este
	conştient de această mediocritate...

59:06	care este acest deplin
	sentiment al insuficienţei...

59:14	acest sentiment al unei
	profunde şi frustrante singurătăţi...

59:23	care este acoperită
	cu tot felul de activităţi,

59:29	dacă eşti conştient de asta...

59:32	atunci ce anume
	este insuficienţa ?

59:37	Îmi înţelegeţi întrebarea ?

59:39	Ce este singurătatea ?

59:47	Cum anume măsori
	această insuficienţă ?

59:48	Mă urmăriţi ?

59:54	Din clipa în care măsori,
	eşti deja insuficient.

59:58	Mă întreb dacă sesizaţi asta.

1:00:05	Înţelegeţi asta ?

1:00:07	Corect ?

1:00:09	Nu, să nu fiţi de acord, dar...

1:00:12	nu măsuraţi !

1:00:17	Vedeţi, şi depresia
	este tot măsurare.

1:00:23	Nu reduceţi totul la măsurătoare.

1:00:28	Este un alt cuvânt la modă.

1:00:31	Sunteţi buni la a capta
	cuvinte şi la a le repeta

1:00:36	şi ele devin fără valoare.

1:00:38	Dar noi spunem că această
	insuficienţă capătă fiinţă

1:00:43	atât timp cât există comparaţie.

1:00:49	Corect ?

1:00:54	Şi această măsurare
	este nelimitată,

1:00:59	puteţi continua să tot măsuraţi.

1:01:02	Dar nu e nelimitată, scuze
	că am folosit acel cuvânt.

1:01:05	Este o mişcare constantă,

1:01:07	pentru o fiinţă umană
	care se simte insuficientă...

1:01:08	în sinea sa.

1:01:17	Acum, oare acea observaţie
	comparativă poate lua sfârşit ?

1:01:26	Atunci, mai există
	oare insuficienţă ?

1:01:30	Urmăriţi ceea ce spun ?

1:01:33	Nu, haideţi domnilor !

1:01:38	Mă compar eu însumi cu tine...

1:01:43	şi îmi dau seama că eşti
	mult mai isteţ decât mine...

1:01:47	mult mai inteligent,

1:01:50	drăguţ...

1:01:52	energic, plin de una sau alta.

1:01:56	Mă compar, eu însumi

1:01:58	şi, apoi, îmi spun, în sinea
	mea, cât de plictisitor sunt,

1:02:02	prin comparaţie.

1:02:04	Deci, mă străduiesc
	să concurez cu tine.

1:02:13	Dar, dacă nu mă compar...

1:02:20	cu tine, care eşti foarte isteţ...

1:02:23	- "foarte isteţ" înseamnă comparaţie,
	deja, nu ştiu dacă urmăriţi asta -

1:02:24	dacă nu mă compar,
	oare sunt plictisitor ?

1:02:29	Sau oare sunt conştient de ceea ce
	se petrece, de fapt, în sinea mea ?

1:02:39	Când compar, evit
	realitatea a "ceea ce există".

1:02:50	Este ceva mult prea
	complicat în dimineaţa asta ?

1:02:54	Poate că pentru
	unii dintre voi este.

1:02:57	Deci...

1:03:02	această mediocritate, care
	pare să ne caracterizeze pe toţi,

1:03:08	poate fi învinsă...

1:03:14	când nu există nici un sentiment
	al comparaţiei, al măsurării.

1:03:20	Asta vă conferă o
	libertate imensă.

1:03:26	Acolo unde există libertate,
	nu există mediocritate.

1:03:36	Corect ?
	Observaţi asta, domnilor !

1:03:43	Cu cât - nu "cu cât" -

1:03:45	acolo unde există deplină
	libertate psihologică,

1:03:48	nu există sentimentul
	mediocrităţii, înţelegeţi ?

1:03:52	Ieşiţi complet din
	acea categorie !

1:03:57	Nu "voi", ci există o stare
	de spirit complet diferită.

1:03:59

1:04:14	Ataşamentul produce un
	fel de schimb emoţional,

1:04:16	o căldură umană.

1:04:22	Aceasta pare să fie o
	necesitate fundamentală.

1:04:25	Detaşarea produce indiferenţă,

1:04:28	lipsa afecţiunii, o
	ruptură în relaţie.

1:04:33	Îi poate, de asemenea,
	răni profund pe alţii.

1:04:37	Ceva pare să fie eronat
	în această abordare.

1:04:41	Ce spuneţi ?

1:04:59	Ataşamentul produce un
	fel de schimb emoţional,

1:05:04	o căldură umană.

1:05:09	Aceasta pare să fie o
	necesitate fundamentală.

1:05:12	Detaşarea produce indiferenţă,

1:05:14	lipsa afecţiunii, o
	ruptură în relaţie.

1:05:18	Îi poate, de asemenea,
	răni profund pe alţii.

1:05:21	Ceva pare să fie eronat
	în această abordare.

1:05:24	Ce spuneţi ?

1:05:27	Nu trebuie să spun nimic.

1:05:39	Sunt ataşat de tine.

1:05:43	Cuvântul "a ataşa"
	înseamnă a adera, a apuca...

1:05:52	ataşat, sentimentul
	că aparţii cuiva...

1:05:55	şi că acea persoană
	îţi aparţine ţie...

1:05:59	a apuca,

1:06:05	a lipi,

1:06:09	a adera, ca un plasture.

1:06:13	Scuze !

1:06:16	Toate acelea sunt
	implicate în acel cuvânt.

1:06:22	Şi persoana spune...

1:06:25	cultivarea...

1:06:29	detaşării...

1:06:32	generează...

1:06:37	o lipsă de afecţiune,
	o indiferenţă,

1:06:40	o ruptură a relaţiei;

1:06:43	cultivarea atitudinii opuse.

1:06:49	Fireşte că va produce asta.

1:06:52	Înţelegeţi ?

1:06:55	Dacă eu sunt ataşat de voi,

1:06:57	auditoriul...

1:06:59	şi simt că acest
	ataşament este periculos...

1:07:06	fiindcă ştiu că voi fi nefericit,
	dacă nu mă voi întâlni cu voi toţi

1:07:11	şi voi vorbi cu voi toţi...

1:07:14	care este împlinirea mea,

1:07:16	care se numeşte ataşament...

1:07:20	atunci, observând
	pericolul acelei depresii,

1:07:23	când nu am un vast auditoriu,

1:07:26	când întâlnesc numai doi oameni şi,
	ştiţi voi, trec prin toate acele neplăceri

1:07:28	şi, observând toate acelea,

1:07:33	îmi spun că trebuie
	să cultiv detaşarea.

1:07:43	Deci trebuie să mă rup de voi,

1:07:47	trebuie să rup relaţia,
	dacă am o soţie sau un soţ,

1:07:52	sau prietenă sau
	prieten, orice ar fi.

1:07:55	Deci mă retrag, treptat.

1:08:01	Şi, în acest proces de izolare,

1:08:05	îi rănesc pe alţii.

1:08:08	Corect ?

1:08:10	Îmi rănesc soţia sau tatăl,

1:08:14	rănesc o mulţime
	de oameni ş.a.m.d.

1:08:18	Acum...

1:08:21	oare există...
	- Vă rog să ascultaţi ! -

1:08:24	oare există un opus
	al ataşamentului ?

1:08:32	Dacă detaşarea este
	contrariul ataşării,

1:08:37	acea detaşare este o idee...

1:08:42	este un concept,

1:08:44	este o concluzie care
	a fost trasă de gândire,

1:08:49	când şi-a dat seama că ataşamentul
	produce o mulţime de necazuri...

1:08:56	o mulţime de conflicte,
	gelozie, anxietate ş.a.m.d.

1:09:00	Deci gândirea spune: "Pentru Dumnezeu,
	e mult mai bine să mă detaşez."

1:09:05	Detaşarea este o non-realitate...

1:09:10	- Corect ? -

1:09:11	pe când ataşamentul
	este o realitate.

1:09:14	Nu ştiu dacă
	urmăriţi toate acestea.

1:09:18	Vă rog să nu adormiţi !

1:09:19

1:09:22	Mai puteţi sta treji încă 10 minute sau
	un sfert de oră şi apoi puteţi adormi...

1:09:26	sau puteţi medita după aceea.

1:09:34	Uitaţi, vorbitorul a...

1:09:38	făcut asta.

1:09:41	Nu s-a ataşat de nimic...

1:09:46	de casă,

1:09:47	de auditoriu, de cărţi,

1:09:50	de discursuri...

1:09:53	de oameni...

1:09:55	a fost aşa din copilărie.

1:09:59	Deci e un ciudat...

1:10:04	un ciudat biologic...

1:10:07	deci lăsaţi-l în pace.

1:10:09	Dar putem observa, cu claritate...

1:10:16	realitatea şi ceea ce
	nu este realitate.

1:10:21	Corect ?

1:10:23	Atunci când există ataşamentul,

1:10:26	să cultivi detaşarea este o
	mişcare în direcţia iluziei...

1:10:36	şi, în acea iluzie...

1:10:39	devii indiferent,

1:10:41	fiindcă este o iluzie,
	nu este o realitate,

1:10:45	devii indiferent,
	dur, înverşunat...

1:10:49	izolat...

1:10:51	fără nici o manifestare
	de afecţiune.

1:10:57	Asta e ceea ce facem, cu toţii.

1:11:00	Cu toţii trăim
	într-o non-realitate.

1:11:07	Deci, oare poţi
	înfrunta realitatea...

1:11:12	că eşti ataşat ?

1:11:17	Nu numai de o persoană,
	de o idee, de o credinţă,

1:11:20	de propriile tale experienţe,

1:11:23	ceea ce este mult mai periculos.

1:11:28	Propria ta experienţă îţi dă o
	asemenea senzaţie de încântare,

1:11:31	sentimentul că eşti viu.

1:11:41	Deci...

1:11:43	oare suntem conştienţi că
	suntem ataşaţi de una sau alta ?

1:11:52	Şi poate că eşti
	ataşat de o mobilă,

1:11:56	de o piesă de mobilier.

1:11:58	Este veche, lustruită,
	bine întreţinută...

1:12:02	din secolul al XV-lea...

1:12:07	şi este imens de valoroasă

1:12:11	şi eşti ataşat de ea.

1:12:13	Observaţi ce se întâmplă !

1:12:15	Când eşti ataşat de
	o piesă de mobilier,

1:12:18	tu eşti acea mobilă.

1:12:21	Corect ?

1:12:25	Da, domnule !

1:12:26	Analizează asta !

1:12:31	Deci...

1:12:32	dacă cineva este
	conştient că este ataşat...

1:12:38	şi observă toate consecinţele
	acelui ataşament...

1:12:43	anxietate...

1:12:47	lipsa libertăţii...

1:12:50	gelozie...

1:12:55	furie, ură...

1:12:58	urmăreşte toate consecinţele
	ataşamentului uman,

1:13:04	de una sau alta,

1:13:07	în acel ataşament de ceva
	anume există siguranţă...

1:13:14	există un sentiment
	al stabilităţii...

1:13:19	sentimentul de...

1:13:22	a fi păzit...

1:13:25	protejat.

1:13:29	Şi acolo unde există
	posesiune asupra unei fiinţe,

1:13:34	şi posesor şi posedat,

1:13:37	trebuie să existe gelozie,
	anxietate, teamă şi toate celelalte.

1:13:41	Acum, observaţi consecinţele
	tuturor acestor lucruri ?

1:13:44	Nu descrierea lor,

1:13:47	ci realitatea lor.

1:13:58	Dacă sunt ataşat de tine...

1:14:03	şi acel ataşament se stabileşte
	din frica mea de singurătate...

1:14:09	şi acel ataşament şi acea
	singurătate spune "te iubesc"...

1:14:19	- Înţelegeţi ? -

1:14:20	simt că există o comunicare,

1:14:23	fiindcă şi tu te afli
	în aceeaşi situaţie.

1:14:28	Corect ?

1:14:29	Doi oameni care se
	agaţă unul de celălalt...

1:14:35	din singurătate, din depresie,
	din nefericire ş.a.m.d.

1:14:37

1:14:39	cunoaşteţi restul.

1:14:41	Deci ce se întâmplă ?

1:14:45	Mă agăţ nu de tine, ci de o idee.

1:14:50	Mă urmăriţi ?

1:14:54	Înţelegeţi ce spun ?

1:14:57	Deci mă agăţ de ceva anume,

1:15:01	care mă va ajuta să
	scap de mine însumi.

1:15:08	Corect ?

1:15:11	Corect, domnilor ?

1:15:14	Nu fiţi de acord cu
	mine, doar analizaţi asta.

1:15:20	Eşti ataşat de experienţa ta...

1:15:27	un incident care ţi-a
	oferit o mare încântare...

1:15:32	o sentiment grozav de euforie,

1:15:38	o senzaţie de putere,
	o senzaţie de siguranţă,

1:15:40	te agăţi de asta.

1:15:43	Acea experienţă - Vă rog să
	ascultaţi asta, dacă sunteţi interesaţi ! -

1:15:44	acea experienţă...

1:15:49	pe care aţi avut-o...

1:15:56	ce anume este ?

1:15:58	Fie că v-aţi planificat-o...

1:16:02	- Corect ? -

1:16:05	vă doriţi un anumit
	gen de experienţă

1:16:07	şi o veţi căpăta,

1:16:09	fiindcă asta vă doriţi.

1:16:12	Şi, apoi, acea experienţă
	este înregistrată în minte

1:16:13	şi este reţinută.

1:16:21	Adică, te agăţi de
	ceva care este mort.

1:16:29	Corect ?

1:16:31	Deci fiindcă lucrul de care
	te agăţi, ca atare, este mort,

1:16:33

1:16:37	tu însuţi devii mort.

1:16:39	Mă întreb dacă
	sesizaţi toate acestea.

1:16:43	Deci, dacă sesizaţi
	toate acestea...

1:16:48	fără vreo direcţionare,
	fără vreun motiv,

1:16:52	numai să le observaţi...

1:16:56	atunci veţi vedea, dacă observaţi,

1:16:59	că intuiţia revelează
	totul ca pe o hartă.

1:17:08	Odată ce există acea intuiţie,

1:17:10	lucrul dispare complet,
	nu mai sunteţi ataşat.

1:17:15	Aţi fost ataşat de asta şi aţi
	renunţat şi v-aţi ataşat de altceva.

1:17:18

1:17:21	Ataşamentul înseamnă
	sfârşitul ataşării.

1:17:40	Aţi specificat ieri că, fiind
	nesiguri, căutăm certitudini,

1:17:43

1:17:47	prin diferite canale,

1:17:50	având încredere în ele, apoi
	ne mai având încredere în ele.

1:17:53	Oare există vreo certitudine
	absolută, irevocabilă ?

1:18:00	Aşa cum aţi specificat ieri,

1:18:04	fiind nesiguri,
	căutăm certitudini,

1:18:08	prin diferite canale,

1:18:10	având încredere în ele, apoi
	ne mai având încredere în ele.

1:18:14	Oare există vreo certitudine
	absolută, irevocabilă ?

1:18:30	Nu este ciudat că eu
	stau aici şi voi ascultaţi ?

1:18:36	Nu-i ciudat ?

1:18:41	Cred că este mai degrabă ciudat...

1:18:45	dar nu contează.

1:18:51	Trecem de la
	certitudine la incertitudine,

1:18:56	apoi de la acea incertitudine
	la o altă certitudine...

1:19:08	avem încredere în
	această persoană,

1:19:11	ulterior descoperim că nu
	merită încrederea noastră

1:19:15	şi trecem la o altă persoană...

1:19:19	şi, din nou, investim
	încredere în ea,

1:19:22	apoi descoperim că
	nu e de încredere.

1:19:26	Asta ne este viaţa.

1:19:30	Corect ?

1:19:36	Vă rog să nu investiţi
	încredere în mine.

1:19:42	Să fie foarte clar !

1:19:45	Nu o voi accepta.

1:19:49	Pentru mine acela
	este începutul corupţiei.

1:19:59	Am evitat mereu, în
	această viaţă, să fiu corupt.

1:20:04	Nu voi fi corupt !

1:20:09	Deci...

1:20:13	aşa cum am specificat ieri...

1:20:18	s-au făcut diverse tipuri
	de experimente pe animale:

1:20:22	porumbei, maimuţe, şobolani.

1:20:30	Şi...

1:20:33	aceşti porumbei,
	maimuţe şi şobolani...

1:20:36	prin apăsarea unui
	buton îşi obţin hrana.

1:20:40	Dar, dacă tot schimbi
	butoanele, permanent...

1:20:46	pasărea, maimuţa,
	şobolanul renunţă...

1:20:51	mor.

1:20:54	Înţelegeţi ?

1:20:56	Prin această trecere constantă
	de la certitudine la incertitudine,

1:21:00	de la încredere la neîncredere.

1:21:05	Asta s-a întâmplat cu
	toate fiinţele umane.

1:21:13	Aceasta a fost dinamica,
	încă din vremuri imemoriale.

1:21:18	Înţelegeţi, domnilor ?

1:21:23	Aţi avut încredere în preot,

1:21:26	în întreaga structură
	ierarhică a religiei organizate...

1:21:34	aţi respins-o...

1:21:37	apoi...

1:21:39	aţi trecut la alta.

1:21:41	Este acelaşi lucru,
	înveşmântat diferit.

1:21:46	În asta vă puneţi încrederea

1:21:48	şi, din nou,
	descoperiţi, mai târziu:

1:21:51	"Doamne Dumnezeule, ce am făcut ?"

1:21:56	Şi mereu căutaţi...

1:22:00	în exterior...

1:22:03	pe cineva care să
	vă ofere speranţă,

1:22:06	încredere,

1:22:08	certitudine...

1:22:12	fie în cărţi, în filozofi, în preoţi,

1:22:15	fie în savanţi sau în politicieni.

1:22:20	Corect ?

1:22:21	Şi nici unul dintre
	ei nu v-au oferit asta...

1:22:26	nici extrema dreaptă, nici
	cea stângă, nici cei de centru.

1:22:32	Deci ce este în neregulă cu noi ?

1:22:36	De ce facem asta tot timpul ?

1:22:41	Sau, dacă n-o faci,

1:22:44	devii cinic...

1:22:47	amar,

1:22:49	spunând: "Nu merită !"

1:22:53	Şi îţi duci viaţa ta mărginită,
	măruntă şi urâtă şi asta-i tot.

1:22:59	Dar dacă...

1:23:00	soliciţi certitudine,

1:23:05	ceea ce şi faci...

1:23:09	unde o descoperi ?

1:23:14	Într-o fiinţă umană ?

1:23:22	Într-un preot, cu
	veşmântul şi mitra lui ?

1:23:26	În toate acelea ?

1:23:29	Sau în India ?

1:23:31	Unde o descoperi ?

1:23:33	Ce anume este incertitudinea ?

1:23:37	Mă urmăriţi ?

1:23:38	Unde o descoperiţi ?

1:23:43	În altcineva...

1:23:46	în...

1:23:48	Scuze !

1:23:53	Fără isterie.

1:23:58	În altcineva ?

1:24:02	Într-o idee ?

1:24:08	Într-un concept ?

1:24:10	La stat ?

1:24:14	Înţelegeţi ce întreb ?

1:24:17	În a avea o mulţime de bani...

1:24:18	şi a te simţi pe deplin sigur ?

1:24:24	Nu mai există o asemenea persoană.

1:24:29	Deci unde căutaţi certitudine ?

1:24:34	Vă rog !

1:24:38	Dacă o căutaţi, nu o veţi găsi.

1:24:43	Corect ?

1:24:46	Fiindcă aţi căutat-o în
	tot ceea ce vă înconjoară.

1:24:54	Am cunoscut un bărbat...

1:24:57	care se plimba într-o zi...

1:25:06	se plimba într-o zi pe plajă...

1:25:14	Fie ca nici un alt
	câine să nu mai latre !

1:25:21	Cunoaşteţi acea zicală ?

1:25:22	Nu contează.

1:25:25	Se plimba, într-o zi,
	de-a lungul plajei

1:25:29	şi a găsit o bucată de lemn,

1:25:32	spălată de apa mării,

1:25:35	timp de foarte mulţi ani.

1:25:37	O bucată de lemn care arăta
	ca un cap uman, cu faţă şi ochi.

1:25:42	Era cel mai frumos lucru...

1:25:46	lemn lustruit...

1:25:49	şi a dus-o acasă şi
	a pus-o pe cămin...

1:25:55	şi a spus: "Ce lucru frumos
	este, mă bucur că l-am găsit."

1:25:57

1:26:00	Şi pe măsură ce se uita la
	ea, săptămână de săptămână,

1:26:03	într-o bună zi a pus o floare...

1:26:10	apoi, câteva zile
	mai târziu, tămâie...

1:26:16	şi a început s-o venereze.

1:26:24	Şi...

1:26:26	prin nu ştiu ce ghinion...

1:26:30	din cauza menajerei
	sau a altcuiva,

1:26:32	din nefericire a ars,
	a ajuns în foc şi a ars.

1:26:34

1:26:38	A venit la mine şi
	mi-a explicat totul

1:26:41	şi era, literalmente, un om
	matur cu ochii în lacrimi.

1:26:47	Înţelegeţi ce spun ?

1:26:49	Aceea era certitudinea sa,

1:26:51	într-o bucată de lemn.

1:26:56	Deci...

1:26:59	unde o căutaţi ?

1:27:03	Dacă nu o căutaţi nicăieri...

1:27:07	în afara voastră...

1:27:15	atunci ce se întâmplă ?

1:27:20	Îmi înţelegeţi întrebarea ?

1:27:22	Aplicaţi asta în cazul vostru -
	împărtăşim cu toţii acest lucru.

1:27:26	Ce se întâmplă dacă nu căutaţi certitudine
	în nimic din ceea ce gândirea a creat ?

1:27:29	În Dumnezeu, în iluminare,

1:27:36	ştiţi voi, în toate acelea.

1:27:49	Deci nu solicitaţi certitudini.

1:27:55	Nu ştiu dacă mă urmăriţi.

1:27:57	Aţi solicitat acolo
	şi n-aţi găsit nimic

1:28:00	şi urmează să vă
	întrebaţi dacă se află aici,

1:28:04	în interiorul creierului
	vostru, al minţii, al inimii.

1:28:14	Şi ştiţi că creierul
	vostru este nestatornic...

1:28:19	evoluând, schimbându-se,
	adaptându-se,

1:28:22	renunţând la un tipar,
	adoptând alt tipar.

1:28:26	Acelaşi fenomen care a
	existat acolo se întâmplă lăuntric.

1:28:30	Mă întreb dacă
	înţelegeţi toate acestea.

1:28:35	Deci, din clipa în care
	nu mai căutaţi certitudini,

1:28:40	certitudinea există.

1:28:48	Asta înseamnă că, de fapt...

1:28:53	v-aţi oprit din a mai
	căuta orice fel de...

1:28:59	stabilitate...

1:29:04	în sinea voastră sau în exterior.

1:29:06	Dacă aţi căutat-o acolo,

1:29:09	vă întoarceţi către sinea voastră
	şi descoperiţi că este acelaşi lucru.

1:29:11

1:29:14	Oare pot avea
	încredere în mine însumi ?

1:29:20	Pot, atunci când desfăşor
	o activitate tehnică.

1:29:25	Dar, oare, pot avea
	încredere în mine însumi,

1:29:28	în sinele meu, care a
	fost creat de gândire ?

1:29:36	Şi gândirea şi-a pus
	încrederea în voi

1:29:39	şi gândirea a descoperit că
	nu este pic de încredere acolo.

1:29:45	Mă urmăriţi ?
	Este aceeaşi dinamică.

1:29:50	Deci, atunci când
	nu căutaţi certitudini...

1:29:56	există ceva mult mai
	măreţ decât certitudinea.

1:30:07	Sunteţi obosiţi cu toţii ?

1:30:11	Am vorbit timp de
	o oră şi jumătate.

1:30:16	Mai există o ultimă întrebare.

1:30:21	Oare există diferite
	căi către adevăr ?

1:30:39	Oare există diferite
	căi către adevăr ?

1:30:46	Vorbitorul a afirmat...

1:30:50	cu 60 de ani în urmă...

1:30:53	că adevărul este
	un ţinut fără poteci.

1:31:01	Hinduşii antici...

1:31:06	au stabilit anumite căi, potrivit
	tendinţelor fiinţelor umane.

1:31:15	Ei au spus...

1:31:19	că adevărul poate fi
	obţinut prin cunoaştere...

1:31:24	că adevărul poate
	fi obţinut prin muncă...

1:31:29	că adevărul poate
	fi obţinut prin evlavie,

1:31:32	romantism, imaginaţie...

1:31:36	- Înţelegeţi ? -

1:31:38	satisfăcând fiecare fiinţă
	umană potrivit propriei stări,

1:31:45	potrivit idiosincraziilor sale.

1:31:48	Şi acest lucru este bine stabilit.

1:31:52	Şi s-au scris tomuri
	întregi despre fiecare cale.

1:31:59	Şi anume, "păsările isteţe"
	ale acelor vremuri au stabilit...

1:32:06	aceste căi, în folosul fiinţelor
	umane, în sprijinul fiinţelor umane.

1:32:10	"Sunt evlavios...

1:32:13	romantic...

1:32:20	idealist...

1:32:23	şi există o cale pentru mine."

1:32:24	Înţelegeţi ?

1:32:27	Deci această idee...

1:32:30	că există diferite
	căi către adevăr,

1:32:34	este un nonsens absolut.

1:32:44	Urmăriţi ideea - calea care
	conduce către un anumit punct.

1:32:50	Mă întreb dacă înţelegeţi asta.

1:32:52	Acel adevăr este fixat

1:32:55	şi această cale vă
	va conduce acolo...

1:32:59	sau acea cale - evlavie,
	acţiune, cunoaştere.

1:33:03	Cred că erau patru
	şi am uitat una.

1:33:05	Nu contează, nu e important.

1:33:07	Deci calea creştină...

1:33:11	cea hindusă, cea
	budistă, cea tibetană...

1:33:12	cea musulmană.

1:33:17	Înţelegeţi ?

1:33:21	Atunci eşti în siguranţă...

1:33:26	nu trebuie să-ţi
	abandonezi calea.

1:33:29	E un joc pe care ei îl joacă.

1:33:35	Deci adevărul nu
	este ceva fixat...

1:33:41	şi, ca atare, nu există
	nici o cale către el.

1:33:47	Ceea ce înseamnă că mintea...

1:33:48	trebuie să se elibereze
	de toate aceste mişcări.

1:33:59	Înţelegeţi ?

1:34:00	O cale înseamnă
	o sosire treptată...

1:34:06	şi nu trebuie să te grăbeşti.

1:34:09	Dacă n-o poţi face în viaţa asta,

1:34:15	poate o faci în următoarea.

1:34:17	Dacă vrei s-o faci mai repede,
	mergi la cineva care te va ajuta.

1:34:20	Dar rămâne totuşi o
	mişcare, pas cu pas,

1:34:23	străduindu-te,

1:34:26	deplasându-te în
	direcţia unei idei.

1:34:31	Şi...

1:34:34	când observi
	falsitatea acestei idei,

1:34:38	o percepi ca fiind pe
	deplin falsă, de fapt,

1:34:41	că există calea ta şi calea mea.

1:34:50	Vedeţi, fiindcă...

1:34:53	mintea voastră este mintea
	omenirii, nu este mintea voastră.

1:34:56	Ca atare nu este calea voastră.

1:35:02	Este calea umană, viaţa umană...

1:35:04	- modul cum trăim...

1:35:07	modul cum tratăm viaţa...

1:35:14	nu potrivit temperamentului
	tău şi temperamentului meu

1:35:16	sau idiosincraziei mele
	şi idiosincraziei tale...

1:35:21	ceea ce facem acum -

1:35:24	este mintea umană,

1:35:26	comună nouă, tuturor.

1:35:30	Şi, când cineva îşi
	dă seama de asta,

1:35:32	nu teoretic, ci real, lăuntric,

1:35:35	de sentimentul ca atare,
	frumuseţea lui, profunzimea lui,

1:35:39	amploarea extraordinară
	a unui asemenea lucru...

1:35:46	atunci...

1:35:49	cineva îşi dă seama
	că nu există nici o cale.

1:35:56	Nu există nici o
	străduinţă în acest sens.

1:36:02	Nu există decât asta,

1:36:04	transformarea a "ceea ce există".

1:36:11	Transformarea urii,
	geloziei, fricii, suferinţei,

1:36:16	toate chinurile traiului
	nostru uman cotidian.

1:36:24	Şi...

1:36:27	dacă nu există iubire şi
	compasiune, nu există nimic.

1:36:32	Înţelegeţi ?

1:36:34	Iubirea pe care o
	manifestăm nu este iubire,

1:36:38	se bazează pe plăcere...

1:36:41	instinct matern...

1:36:44	- Înţelegeţi ce spun ? -

1:36:46	pe care l-aţi
	căpătat de la animale.

1:36:51	Iubirea...

1:36:53	soţiei cuiva, a soţului
	cuiva sau a copilului cuiva,

1:36:56	încă înseamnă "eu" şi "tu".

1:37:04	Şi odată cu acea iubire şi
	compasiune apare inteligenţa.

1:37:11	Fără asta, puteţi face orice vreţi,
	dar nu veţi avea niciodată acel lucru.

1:37:34	La revedere, domnilor !

1:37:36	Călătorie plăcută !