Krishnamurti Subtitles

Saanen - 27 July 1980

Public Question & Answer 5



0:08 Aceasta este ultima...
 
0:11 întâlnire.
 
0:16 Poate că ne vom
întâlni, din nou, la anul.
  
0:28 Sunt multe întrebări...
 
0:37 şi unele sunt chiar absurde,
 
0:41 fără prea mare semnificaţie,
 
0:44 iar celelalte sunt mai
degrabă superficiale,
  
0:47 cum ar fi cea pe
care o voi citi imediat.
  
0:51 Şi sunt unele întrebări destul
de serioase şi valoroase.
  
1:00 Aşa cum am spus deunăzi şi
poate că ar trebui repetat...
  
1:09 semnificaţia de bază,
 
1:11 rădăcina cuvântului "întrebare"
înseamnă "a căuta"...
  
1:19 şi...
 
1:21 răspunzând la câteva
dintre aceste întrebări...
  
1:26 le împărtăşim cu toţii.
 
1:31 Nu vorbitorul este
cel care le dă răspuns
  
1:35 şi nu trebuie să-l acceptaţi
sau să-l respingeţi,
  
1:38 ci o facem, mai
degrabă, împreună...
  
1:42 într-un fel de relaţie benefică...
 
1:47 amicală...
 
1:50 şi încercăm să înţelegem, împreună,
profunzimea acestor întrebări.
  
1:58 S-o citesc pe prima, mai degrabă.
 
2:02 Există mulţi oameni în acest
cort, care deţin locuri rezervate,
  
2:04  
 
2:09 în timp ce mulţi dintre ei sunt
de la Fundaţia Krishnamurti.
  
2:12 Dacă oamenii apropiaţi de
dumneavoastră nu se pot schimba,
  
2:16 sunt încă superficiali şi
mândri şi inconştienţi,
  
2:20 atunci care este răspunsul ?
 
2:25 Oamenii care au locuri rezervate
au sosit în ultimul moment.
  
2:30 Au avut de lucru, au avut
de făcut multe alte lucruri,
  
2:32  
 
2:35 stabilind legături cu
fundaţia şi cu acest cort
  
2:37 şi cu întreaga organizare
a acestei întruniri.
  
2:43 Şi, de asemenea, unele locuri sunt rezervate
pentru cei care nu se simt prea bine.
  
2:50 Şi este mai degrabă
regretabil să judeci superficial,
  
2:56 că mulţi dintre aceşti oameni sunt
cumva mândri, orgolioşi ş.a.m.d.
  
3:01 Nu cred că acea întrebare
necesită vreun răspuns.
  
3:13 Am un copil mic.
 
3:15 Oare cum să-l educ,
 
3:18 astfel încât el să
trăiască un alt fel de viaţă,
  
3:23 fără ca să fie atât de
diferit de restul societăţii,
  
3:28 care îl va distruge ?
 
3:32 Am un copil mic.
 
3:35 Oare cum să-l educ,
 
3:38 astfel încât el să
trăiască un alt fel de viaţă,
  
3:42 fără ca să fie atât de diferit,
încât societatea să-l distrugă ?
  
3:52 Ştiţi, există multe
şcoli în India,
  
3:58 avem şase şcoli în India.
 
4:01 Există una în Brockwood, una în
Canada, una în California, la Ojai.
  
4:04  
 
4:08 În primul rând, este foarte dificil
să găseşti genul adecvat de profesori.
  
4:17 Când ei vin ca să predea,
 
4:18 problema este că
au tot felul de opinii,
  
4:22 cum ar trebui făcut, cum n-ar
trebui făcut, ca predare, ş.a.m.d.
  
4:25  
 
4:27 Îşi proiectează propriile dorinţe şi
voinţe şi propriile lor prejudecăţi.
  
4:32  
 
4:35 Poate că sunt foarte capabili să
transmită informaţii, cunoaştere,
  
4:41 dar îşi proiectează şi
propriile lor personalităţi,
  
4:44 propriile lor
idiosincrazii ciudate.
  
4:48 Deci este o problemă constantă,
 
4:52 să găseşti tipul
potrivit de profesori...
  
4:59 care să fie cu adevărat
interesaţi să predea...
  
5:04 nu numai subiectele academice,
 
5:08 ci să predea ceva mult mai amplu:
 
5:14 să te înveţe cum
să-ţi trăieşti viaţa,
  
5:22 pe măsură ce continui să te maturizezi,
trecând de adolescenţă ş.a.m.d.
  
5:24 cum să duci o viaţă raţională...
 
5:29 fără superstiţii,
 
5:32 fără a fi confuz...
 
5:36 ş.a.m.d.
 
5:38 Este foarte dificil.
 
5:42 Şi, aflându-ne în India,
unde avem aceste şase şcoli,
  
5:46 am trimis o scrisoare
tuturor părinţilor,
  
5:50 spunând că aceste
şcoli intenţionează
  
5:55 - şi chiar o fac, în
măsura posibilităţilor -
  
5:57 să elibereze mintea
copilului, a elevului,
  
6:00 de teamă...
 
6:04 de confuzie...
 
6:07 şi să-i înveţe
cum să fie cinstiţi.
  
6:11 Deci, atunci când
părinţii au venit,
  
6:14 nu mulţi dintre ei,
 
6:16 nu prea erau
interesaţi de copiii lor,
  
6:19 cu excepţia mamelor.
 
6:23 Taţii doreau ca ei să
înveţe să-şi câştige traiul,
  
6:26 ştiţi voi, să urmeze
vechea rutină uzuală,
  
6:27 dar mamele erau
un pic îngrijorate.
  
6:30 Dar...
 
6:36 poate că părinţii sunt
cu adevărat responsabili.
  
6:39  
 
6:45 Poate că şi-ar putea
distruge copiii.
  
6:52 Şi, atunci când cineva
are un copil mic,
  
6:56 oare cum să-l educe ?
 
7:02 Aceasta este o mare problemă.
 
7:07 Şi noi încercăm, la Brockwood, să
răspundem la această întrebare.
  
7:12 Poate că vom avea copii mici,
 
7:16 dar vom analiza asta.
 
7:20 Dar dificultatea este că
societatea este atât de puternică...
  
7:27 prin tentaţiile oferite
tinerelor persoane,
  
7:30 care doresc să fie
împreună cu alţi copii,
  
7:35 care sunt deja corupţi,
 
7:38 care au acceptat, deja, ştiţi
voi, toate nonsensurile sociale
  
7:40 şi devine extrem de dificil...
 
7:44 să educi un copil,
 
7:51 care să nu capituleze sub
presiunea teribilă a societăţii.
  
8:00 Deci asta cade nu numai
în sarcina profesorilor,
  
8:05 ci şi în sarcina părinţilor.
 
8:10 Este o chestie de cooperare,
 
8:13 nu înseamnă numai să trimiţi copilul
la şcoală şi să uiţi complet de el.
  
8:18 Aici, în aceste şcoli,
sunt strict vegetarieni...
  
8:24 şi, când revin
acasă, consumă carne,
  
8:27 deci conflictul începe
 
8:30 - cunoaşteţi toate problemele.
 
8:32 Şi asta este o întrebare căreia nu i
se poate da prea uşor un răspuns...
  
8:38 fiindcă...
 
8:41 pentru a administra aceste şcoli
trebuie să ai o mulţime de bani.
  
8:46 Şi aceste şcoli supravieţuiesc
cu fonduri infime.
  
8:52 Şi părinţii sunt mult prea
dispuşi să-i trimită acolo
  
8:57 şi...
 
8:58 responsabilitatea,
 
9:00 efortul,
 
9:01 imensa...
 
9:05 grijă se manifestă acolo.
 
9:10 Nu este simplu, ci se
manifestă numai acolo.
  
9:14 Am trecut prin asta, an după an.
 
9:18 Şi asta necesită nu numai o
cooperare din partea părinţilor,
  
9:22 ci şi profesori buni, care să fie capabili
să înţeleagă nu numai programa şcolară,
  
9:26  
 
9:28 ci şi altceva, mult mai serios.
 
9:35 Cred că îmi pot
rezolva problemele.
  
9:39 Nu am nevoie de nici un ajutor.
 
9:44 Posed energia necesară
pentru a o face.
  
9:48 Dar, dincolo de asta,
 
9:49 am ajuns să receptez
 
9:53 şi, dacă nu vă place acel cuvânt,
 
9:55 să împărtăşesc ceva
de nemăsurat, pentru om,
  
10:00 ceva ce are o mare
profunzime şi frumuseţe.
  
10:04 Oare puteţi împărtăşi
asta cu mine ?
  
10:12 Cred că îmi pot
rezolva problemele.
  
10:15 Nu am nevoie de nici un ajutor.
 
10:19 Posed energia necesară
pentru a le rezolva.
  
10:23 Dar, dincolo de asta,
am ajuns să receptez
  
10:27 şi, dacă nu vă place acel cuvânt,
 
10:29 să împărtăşesc ceva
de nemăsurat, pentru om,
  
10:33 ceva ce are o mare
profunzime şi frumuseţe.
  
10:37 Oare puteţi împărtăşi
asta cu mine ?
  
10:43 Este un citat din Xanadu, de
Coleridge: "de nemăsurat pentru om".
  
10:48  
 
10:50 Acea expresie, "de nemăsurat pentru om",
este dintr-o poezie scrisă de Coleridge,
  
10:52 numită Kubla Khan.
 
10:56 Şi persoana afirmă că-şi
poate rezolva toate problemele
  
11:02 şi problemele pot fi rezolvate,
 
11:05 fără ajutorul altora...
 
11:08 fiindcă problemele sunt
create de noi înşine,
  
11:12 în relaţia cu o altă persoană
 
11:15 şi aceste probleme...
 
11:18 oricât de subtile, oricât de
superficiale, oricât de grave ar fi,
  
11:22 pot fi rezolvate,
 
11:24 dacă cineva îşi implică mintea
şi inima pentru a le rezolva.
  
11:29 Este destul de clar.
 
11:31 Adică, dacă cineva are energie...
 
11:38 nu dacă este slab, leneş.
 
11:41 Şi, dacă cineva vrea cu adevărat
să le rezolve, ele pot fi rezolvate.
  
11:43 Persoana afirmă că e simplu.
 
11:46 Dar...
 
11:47 vrea să meargă mult mai departe.
 
11:50 Spune că poate face toate astea
 
11:53 şi că a venit aici...
 
11:57 pentru a împărtăşi...
 
12:01 ceva anume, cum îi spune
el, "de nemăsurat pentru om",
  
12:05 ceva mai presus de orice măsură...
 
12:13 ceva ce nu este oferit
în biserici ş.a.m.d.
  
12:17  
 
12:22 În primul rând...
 
12:29 împărtăşim asta cu toţii.
 
12:33 Nu sunt Oracolul din Delphi.
 
12:36 Nu există nici o autoritate aici.
 
12:40 Se întâmplă să stau pe un
piedestal, numai din comoditate,
  
12:44 pentru ca toată lumea
să mă poată vedea...
  
12:48 dacă vrea să mă vadă.
 
12:51 Şi...
 
12:52 acea mică înălţime nu-i conferă
absolut nici o autoritate vorbitorului.
  
12:58 Şi chiar vorbesc serios.
 
13:04 Nu sunteţi adepţii mei ş.a.m.d.
 
13:07 Deci primul lucru este să ne dăm
seama ce anume înţelegem prin "măsură",
  
13:09  
 
13:14 fiindcă el foloseşte
cuvântul "nemăsurat".
  
13:19 Urmăriţi toate acestea ?
 
13:25 Gândirea poate fi măsurată.
 
13:31 Distanţa poate fi
măsurată: de aici, până acolo.
  
13:36 Şi...
 
13:39 aşa-numita evoluţie
progresivă poate fi măsurată:
  
13:47 cineva a fost astfel ieri...
 
13:53 prin întâlnirea cu prezentul,
ceea ce a fost ieri este modificat
  
13:58 şi, apoi, există
deplasarea către viitor,
  
13:59 care poate fi măsurată.
 
14:07 Măsurată: dacă eşti bun, astăzi...
 
14:11 şi mâine ai putea să nu mai fii
 
14:14 şi asta se poate măsura.
 
14:20 Şi...
 
14:23 gândirea,
 
14:24 care este un proces material...
 
14:30 poate fi, de asemenea, măsurată.
 
14:35 Superficialitatea
gândirii cuiva...
  
14:41 superficialitatea,
 
14:43 profunzimea
 
14:45 şi maxima profunzime.
 
14:47 Atât timp cât există
"mai mult" şi "mai puţin",
  
14:52 asta se poate măsura.
 
14:56 Comparaţia este un
proces de măsurare.
  
15:04 Vă rog să urmăriţi asta,
dacă sunteţi interesaţi.
  
15:09 Şi mimetismul poate fi măsurat.
 
15:15 Conformismul poate fi măsurat.
 
15:22 Şi...
 
15:26 cuvântul "măsură"...
 
15:32 în sanscrită înseamnă...
 
15:37 a regla, a măsura.
 
15:40 Meditaţie...
 
15:43 acel cuvânt înseamnă nu numai...
 
15:45 a cugeta, a gândi...
 
15:52 a investiga, a observa,
 
15:54 ci înseamnă, de
asemenea, a măsura,
  
15:57 provenind din cuvântul sanscrit
"Ma" - nu am să intru în amănunte.
  
16:02 Deci...
 
16:03 atât timp cât există măsură...
 
16:14 mintea nu poate funcţiona
decât în cadrul acelei măsuri,
  
16:20 fie că este lungă sau scurtă,
 
16:23 fie că este vastă sau restrânsă,
 
16:25 nu poate funcţiona decât în
acel cadrul, care este "măsurabil".
  
16:31 Corect ?
 
16:33 Mă întreb dacă
înţelegeţi toate acestea.
  
16:37 Şi...
 
16:39 cuvântul "meditaţie",
 
16:42 în acel cuvânt este implicată,
de asemenea, măsura.
  
16:50 Acum, mintea,
creierul, a fost educat,
  
16:56 obişnuit,
 
16:57 blocat într-un
obicei al măsurării...
  
17:05 evident.
 
17:09 Şi există ceva care
nu este măsurabil.
  
17:16 Dacă există un asemenea lucru,
 
17:19 oare pot mintea, creierul şi
inima - fiindcă sunt totuna -
  
17:20 oare poate acea
întreagă structură...
  
17:24 să se elibereze de măsurătoare ?
 
17:32 Înţelegeţi ?
Abia după aceea puteţi descoperi.
  
17:38 Mă înţelegeţi ?
 
17:47 Creierul este, aşa cum am
specificat de câteva ori...
  
17:53 - şi savanţii încep şi
ei să fie de acord
  
17:56 aşa că poate veţi
accepta asta şi voi,
  
17:59 fiindcă, din clipa în care vorbiţi
despre oameni de ştiinţă, îi veneraţi
  
18:02 şi credeţi că au ajuns undeva
 
18:06 şi, atunci când spun şi:
"Da, în parte aveţi dreptate !"
  
18:10 poate că veţi fi
şi atunci de acord.
  
18:17 Vedeţi, creierul...
 
18:20 aşa cum am spus,
 
18:22 nu este creierul vostru.
 
18:28 Este creierul care
a evoluat în timp...
  
18:33 în milioane şi milioane de ani.
 
18:37 Şi acel creier este
creierul comun al omenirii.
  
18:44 Poate că nu vă place
să observaţi asta,
  
18:47 fiindcă suntem obişnuiţi
cu ideea că suntem indivizi,
  
18:53 creierele noastre
sunt individualizate
  
18:55 - ale noastre, al
meu, nu al vostru.
  
19:00 Şi acel concept a constituit
o tradiţie constantă,
  
19:08 timp de mii de ani...
 
19:11 şi, ca atare, creierul...
 
19:15 este condiţionat în acel sens...
 
19:19 şi acel creier măsoară constant:
 
19:25 mai mult, mai puţin...
 
19:29 mai bun şi cel mai bun.
 
19:32 Însăşi expresia "mai
bun" este măsurabilă.
  
19:38 Deci acest creier funcţionează,
constant, în acel tipar.
  
19:48 Nu ştiu dacă aţi observat asta
singuri, puteţi vedea asta în voi înşivă.
  
19:50  
 
19:57 Fizic, obiectiv vorbind,
 
20:00 puteţi observa că un
muncitor devine maistru
  
20:05 şi, dacă e bun, e un manager.
 
20:08 Un preot devine un episcop,
 
20:11 cardinal, papă.
 
20:15 Ucenicul...
 
20:19 devine apoi maestru,
maestru ebenist.
  
20:24 Acesta este întreg
tiparul existenţei noastre,
  
20:29 toate acestea fiind măsurabile.
 
20:33 Şi persoana spune:
 
20:36 Oare există ceva mai
presus de măsură,
  
20:39 de nemăsurat pentru om ?
 
20:47 Cum aveţi de gând
să descoperiţi asta ?
  
20:52 Împărtăşim asta, cu toţii,
 
20:54 aşa cum spune persoana,
împărtăşiţi asta cu mine.
  
20:59 Cum am putea afla asta...
 
21:02 dacă există ceva mai
presus de orice măsură,
  
21:08 care este mai presus de timp ?
 
21:12 Fiindcă timpul înseamnă măsurătoare:
ieri, azi, mâine, ora 10, ora 11,
  
21:14 ceva măsurabil...
 
21:21 distanţa e măsurabilă.
 
21:25 Şi gândirea
este măsurabilă...
  
21:29 dacă analizaţi asta, ceea
ce şi facem acum, vă rog.
  
21:33 Oricine ar fi persoana care
întreabă, vă rog să ascultaţi.
  
21:43 Oare există ceva
mai presus de timp...
  
21:49 care este gândirea ?
 
21:52 Timpul înseamnă mişcare.
 
21:55 Corect ?
 
21:58 Şi gândirea înseamnă mişcare,
 
22:01 deci timpul înseamnă gândire.
 
22:06 Gândirea se naşte din amintire,
 
22:11 experienţă, cunoaştere.
 
22:15 Acesta este procesul amintirii,
 
22:19 al gândirii.
 
22:21 Şi acest proces este
un proces material,
  
22:26 deoarece...
 
22:27 în creier...
 
22:32 tocmai în celulele cerebrale
sunt stocate amintirile.
  
22:36 Deci este un proces material
 
22:40 şi tot ceea ce creează el
este un proces material.
  
22:45 Corect ?
 
22:47 Vă rog să urmăriţi asta,
 
22:49 nu acceptând sau negând,
 
22:50 ci...
 
22:54 logic...
 
22:59 observând asta în voi înşivă
 
23:01 şi, de asemenea, observând
în exteriorul vostru.
  
23:09 Deci...
 
23:11 atât timp cât gândirea...
 
23:15 înseamnă măsurătoare,
 
23:18 o dinamică a măsurării...
 
23:26 nu poate exista nimic
altceva decât măsurătoare.
  
23:32 Corect ?
E evident !
  
23:35 Acum, întrebarea este:
 
23:38 Oare orice măsurătoare
poate avea sfârşit ?
  
23:47 Măsurarea privită
ca o comparaţie...
  
23:53 să te compari, pe tine
însuţi, cu altcineva:
  
23:57 cu eroul, exemplul, idealul,
 
23:58 cu cel perfect ş.a.m.d.
 
24:04 Dacă observaţi asta,
pentru voi înşivă,
  
24:07 încă din copilărie suntem
educaţi să comparăm:
  
24:12 note mai bune la şcoală...
 
24:17 diversele clase...
 
24:21 facultate, universitate,
o diplomă,
  
24:24 toate acestea înseamnă măsurători,
 
24:27 care, în esenţă,
înseamnă comparaţii.
  
24:31 Corect ?
 
24:33 Acum, oare poţi tu,
persoana care întreabă,
  
24:38 care împărtăşeşte asta cu noi...
 
24:43 să înceteze, complet,
să mai compare ?
  
24:53 Adică este ceva
psihologic, fireşte.
  
24:55 Alternativa este
teoretică, trebuie s-o faci.
  
25:00 Deci, oare îi poţi pune capăt
imediat, psihologic vorbind ?
  
25:06 Nu...
 
25:07 mâine, în altă zi,
 
25:10 ci imediat,
 
25:11 să înceteze orice
gen de comparaţie.
  
25:25 Dacă vrei să mergi,
 
25:27 dacă mintea ta vrea să
meargă mult mai departe.
  
25:31 Şi...
 
25:32 mimetismul, conformismul
 
25:36 - care fac parte, toate,
din aceeaşi dinamică,
  
25:39 compararea, conformismul, mimetismul,
toate reprezintă aceeaşi dinamică -
  
25:45 oare poate acea dinamică
să înceteze cu desăvârşire ?
  
25:53 În comparare există agresiune...
 
25:59 există competiţie...
 
26:03 "sunt mai bun decât tine" ş.a.m.d.
 
26:09 Şi...
 
26:10 aşa cum am discutat ieri,
 
26:14 poţi avea o intuiţie
asupra măsurării.
  
26:19 Am explicat, cu
foarte mare grijă, ieri,
  
26:22 dacă pot repeta pe scurt:
 
26:29 intuiţia a fost...
 
26:32 aşa cum oamenii, savanţii
şi alţii au experimentat,
  
26:37 intuiţia reprezintă
acumularea cunoaşterii...
  
26:43 aşa cum v-am povestit
despre maimuţe ş.a.m.d...
  
26:49 şi, din acea acumulare de
experienţă, de cunoaştere,
  
26:53 ai o intuiţie, privind
înţelegerea structurii.
  
26:59 Asta se bazează pe trecut.
 
27:05 Acum, noi afirmăm
că nu este intuiţie.
  
27:09 Intuiţia este percepţia deplină
 
27:13 a întregii dinamici
complexe a măsurătorii.
  
27:20 Şi poţi avea acea intuiţie
 
27:22 numai atunci când percepi fără
vreo cunoaştere anterioară.
  
27:27 Atunci, dacă te foloseşti de cunoaştere,
este o comparaţie, este ceva măsurabil.
  
27:30 Intuiţia nu este măsurabilă !
 
27:33 Aţi priceput acum ?
 
27:42 Atunci, când există acea
intuiţie nemăsurabilă...
  
27:48 întreaga...
 
27:54 prin dezvăluirea întregii
dinamici a comparaţiei ş.a.m.d.
  
27:56 nu numai că este percepută,
dar încetează imediat.
  
28:04 Puteţi testa asta.
 
28:08 Nu trebuie să credeţi
vorbitorul pe cuvânt,
  
28:11 puteţi testa asta.
 
28:15 Deci...
 
28:20 ceea ce este mai presus de măsură
 
28:23 trebuie să fie liber de teamă,
 
28:26 fireşte...
 
28:33 o teamă adânc înrădăcinată,
conştientă sau inconştientă.
  
28:40 Aceasta este o problemă care
poate fi observată, rezolvată...
  
28:49 fiindcă rădăcina fricii...
 
28:52 - rădăcina, nu diversele ramuri
şi frunze ale acelui copac -
  
28:59 rădăcina acelei
temeri este timpul.
  
29:08 Corect ?
 
29:10 Mă tem de ziua de mâine.
 
29:25 Mă tem de ceea ce s-a întâmplat.
 
29:30 Durerea fizică...
 
29:34 pe care am avut-o, s-a dus
 
29:35 şi mă tem că s-ar
putea produce din nou...
  
29:41 întreg fenomenul fizic al durerii.
 
29:45 Şi, psihologic
vorbind, de asemenea...
  
29:50 când cineva a făcut ceva greşit,
 
29:51 nu corect, nu onorabil...
 
29:58 - "onorabil", folosesc cuvântul
în sensul său din dicţionar,
  
30:03 nu ceea ce voi numiţi onorabil -
 
30:04 şi...
 
30:12 psihologic vorbind...
 
30:15 teama înseamnă timp.
 
30:19 Mă tem de moarte.
 
30:22 Trăiesc, dar...
 
30:26 mi-e groază de ceea
ce s-ar putea întâmpla
  
30:29 şi anume de măsura timpului.
 
30:35 Deci rădăcina fricii
este timpul şi gândirea.
  
30:44 Corect ?
 
30:46 Acum, să ai o
intuiţie în acea privinţă...
  
30:50 înseamnă sfârşitul
deplin al fricii.
  
30:59 Când cineva va pune capăt fricii,
atunci va spune: "Ce este acolo ?"
  
31:05 Înţelegeţi ?
 
31:07 Vom aborda asta mai târziu.
 
31:10 Deci...
 
31:11 sfârşitul fricii...
 
31:16 care înseamnă
înţelegerea timpului...
  
31:21 şi finalul suferinţei...
 
31:33 dacă acestea nu sunt...
 
31:36 clarificate...
 
31:40 dacă mintea, creierul, nu se teme,
 
31:44 atunci poate exista ceva mai mult.
 
31:50 Dar, vedeţi, noi vrem
să primim asigurări...
  
31:57 vrem ca asta să
ne fie garantată...
  
32:02 ca un ceas bun...
 
32:05 mai ales în Elveţia.
 
32:08 Ca un ceas bun,
 
32:09 vreţi să vă fie garantată,
 
32:12 că va rezista cel puţin trei ani.
 
32:19 În acelaşi...
 
32:21 Avem aceeaşi atitudine, că,
dacă fac asta, atunci ce voi obţine ?
  
32:23 Asta este...
 
32:32 asta este o
mentalitate comercială.
  
32:36 Corect ?
 
32:38 Dacă fac asta, îmi garantezi aia ?
 
32:46 Nu există nici o garanţie
 
32:49 şi asta este frumuseţea ei.
 
32:55 Adică trebuie s-o faci pentru
tine însuţi, nu pentru ceva anume.
  
33:05 Şi este ceva foarte
dificil pentru oameni.
  
33:12 Cineva renunţă la asta
pentru a obţine aia:
  
33:16 nirvana, raiul,
 
33:18 orice ar fi...
 
33:22 care sunt, toate,
acte de măsurare.
  
33:30 Deci, oare poate mintea...
 
33:33 - împărtăşim asta, cu toţii -
 
33:35 oare mintea poate fi liberă
de toate măsurătorile...
  
33:45 în relaţia ta cu o
altă persoană...
  
33:50 ceea ce este mult mai dificil ?
 
34:01 Şi, să fii liber de toate acelea...
 
34:07 înseamnă să fii de nemăsurat...
 
34:11 şi, apoi...
 
34:14 se întâmplă ceva complet diferit.
 
34:20 Când este descris acest lucru,
 
34:22 ceea ce se petrece mai
presus de orice măsură...
  
34:27 ceea ce se descrie nu
este "ceea ce există".
  
34:33 Înţelegeţi ce spun ?
 
34:36 Poţi descrie muntele...
 
34:42 forma lui, linia lui, umbrele...
 
35:00 îl poţi picta, poţi scrie
o poezie despre el...
  
35:05 îl poţi descrie...
 
35:07 dar toate acelea nu
reprezintă muntele în sine.
  
35:14 Noi stăm în vale...
 
35:18 şi spunem: "Te rog,
vorbeşte-ne despre munte !"
  
35:22 Nu...
 
35:25 urcăm acolo.
 
35:29 Vrem să ne simţim confortabil.
 
35:35 Deci există o stare...
 
35:38 - nu o stare -
 
35:40 există ceva mai presus
de orice, de nemăsurat,
  
35:43 mai presus de orice măsură.
 
35:51 Ce anume este conştiinţa noastră ?
 
35:55 Oare există nivele
diferite ale conştiinţei ?
  
36:00 Oare există o conştiinţă
mai presus de cea normală,
  
36:04 de care avem ştiinţă ?
 
36:07 Şi, oare, este posibil să ne
golim conţinutul conştiinţei ?
  
36:13 Ce anume este conştiinţa ?
 
36:15 Oare există nivele
diferite ale conştiinţei ?
  
36:16 Oare există o conştiinţă
mai presus de cea normală,
  
36:21 de care avem ştiinţă ?
 
36:28 Şi, oare, este posibil să ne
golim conţinutul conştiinţei ?
  
36:41 Mă scuzaţi !
 
37:06 Vă rog, împărtăşim asta, cu toţii.
 
37:10 Poate că folosesc cuvintele,
 
37:13 descrierea,
 
37:15 dar ceea ce descriu nu
este realitatea ca atare.
  
37:21 Deci nu vă lăsaţi prinşi
în capcana descrierilor,
  
37:25 a explicaţiilor.
 
37:33 Ce anume este conştiinţa noastră ?
 
37:38 Să fii conştient...
 
37:42 să fii conştient de
ceea ce se petrece,
  
37:46 nu numai extern, ci şi lăuntric.
 
37:51 Este aceeaşi dinamică.
 
37:53 Deci, atunci când spunem
că suntem conştienţi,
  
37:57 percepem,
 
37:59 existăm...
 
38:01 conştiinţa noastră...
 
38:04 este produsul societăţii...
 
38:09 - Corect ? -
 
38:11 al educaţiei noastre...
 
38:15 al culturii noastre...
 
38:19 al moştenirii noastre rasiale...
 
38:23 şi moştenirea propriei
noastre străduinţe...
  
38:29 rezultatul...
 
38:31 plus credinţele noastre, dogmele
noastre, ritualurile noastre,
  
38:37 conceptele noastre,
 
38:39 geloziile noastre,
grijile, plăcerile noastre,
  
38:43 aşa-numita noastră iubire.
 
38:46 Toate acelea reprezintă
conştiinţa noastră.
  
38:50 Corect ?
 
38:53 Corect ?
 
38:55 Este ceva ce nimeni nu poate nega.
 
38:58 Îi puteţi adăuga mai multe
elemente sau s-o extindeţi,
  
39:02 dar aceea este structura...
 
39:07 care a evoluat timp
de mii şi mii de ani:
  
39:13 războaie, lacrimi, griji,
 
39:16 suferinţă, depresie, euforie,
 
39:17 tot ceea ce face parte din noi.
 
39:26 Corect ?
 
39:29 Şi...
 
39:31 conţinutul...
 
39:32 reprezentat de toate acestea,
 
39:37 ne alcătuieşte conştiinţa.
 
39:40 Corect ?
 
39:44 Corect, domnilor ?
 
39:47 Urmăriţi asta ?
 
39:50 Eu cred că sunt hindus...
 
39:55 cu toate superstiţiile
brahmanice...
  
40:01 cu ritualurile lor, cu
absurdităţile lor, cu zeii lor...
  
40:07 cu credinţele lor în
una sau alta ş.a.m.d.
  
40:11 Aceea este conştiinţa unui
hindus, născut în acea ţară.
  
40:18 În Occident conştiinţa este...
 
40:24 conţinutul...
 
40:26 creştinul, mântuitorul,
întreg sistemul ierarhic...
  
40:31 sufletul,
 
40:33 mântuitorul,
 
40:37 păcatul originar ş.a.m.d.
 
40:41 Dacă eşti un comunist...
 
40:48 vei afirma, potrivit lui Marx...
 
40:52 că mediul, care este economia,
ţi-a modelat conştiinţa.
  
41:01 Şi...
 
41:03 există acei oameni care
spun că nu o poţi schimba.
  
41:08 O poţi modifica,
 
41:10 îi poţi da un lustru...
 
41:16 dar trebuie s-o accepţi...
 
41:20 să te descurci cât poţi de bine
cu ea, dar ea rămâne acolo.
  
41:24 Urmăriţi toate acestea ?
 
41:28 Şi...
 
41:31 aşa cum am spus,
 
41:33 conţinutul defineşte
conştiinţa în sine.
  
41:38 Fără conţinut...
 
41:41 conştiinţa, aşa cum o
ştim noi, nu există, evident.
  
41:45 Dacă nu am credinţă, nu accept
dogma, nu accept una sau alta.
  
41:52 Şi...
 
41:55 persoana spune:
 
41:58 Oare este posibil să...
 
42:02 goleşti întreg conţinutul ei ?
 
42:07 Îmi înţelegeţi... ?
 
42:11 Suferinţa, disputa, lupta...
 
42:14 groaznicele relaţii
umane reciproce,
  
42:18 certurile, grijile, geloziile,
 
42:19 afecţiunea, senzualitatea...
 
42:24 - Înţelegeţi ? -
 
42:25 toate acelea reprezintă
conştiinţa noastră, cu conţinutul ei.
  
42:31 Oare acel conţinut
poate fi golit ?
  
42:36 Şi, dacă este golit,
 
42:38 oare apare un tip
diferit de conştiinţă ?
  
42:44 Şi...
 
42:46 oare conştiinţa
are straturi diferite...
  
42:51 nivele diferite ?
 
42:56 În India există o
conştiinţă divizată:
  
42:59 - inteligenţi mai sunt
oamenii, oamenii străvechi -
  
43:03 conştiinţe inferioare şi tot
mai avansate, superioare
  
43:06 - nu voi folosi cuvântul
sanscrit ş.a.m.d. -
  
43:08 este divizată...
 
43:11 şi această divizare
înseamnă măsură.
  
43:15 Nu ştiu dacă urmăriţi
toate acestea.
  
43:19 Din clipa în care există separare,
trebuie să existe măsură.
  
43:23 Separările dintre arabi,
evrei, englezi, francezi,
  
43:25  
 
43:27 toate înseamnă măsurătoare...
 
43:31 şi, acolo unde există măsură,
trebuie să existe dezbinare
  
43:34 şi încordare, războaie
şi tot ceea ce urmează.
  
43:43 Dacă acea conştiinţă
are diferite nivele,
  
43:48 acea conştiinţă tot rămâne
integrată conştiinţei globale.
  
43:51 Nu ştiu dacă urmăriţi asta.
 
43:55 A fost divizată prin gândire,
de către oameni isteţi,
  
44:00 de către aşa-zişii oameni
care au analizat asta,
  
44:03 a fost divizată.
 
44:05 Acea divizare înseamnă măsură,
ca atare înseamnă gândire.
  
44:11 Indiferent ce a imaginat gândirea,
tot face parte din conştiinţă.
  
44:17 Corect ?
 
44:20 Chiar dacă separi acea conştiinţă
în cea mai elevată, supremă...
  
44:22  
 
44:26 rămâne tot o dinamică a gândirii.
 
44:33 Corect ?
 
44:36 Sunteţi de acord ?
Avansăm împreună ?
  
44:42 Acum se pune întrebarea:
 
44:46 Oare conţinutul poate fi golit ?
 
44:53 Oare...
 
44:56 se poate pune capăt suferinţei ?
 
45:01 Nu numai suferinţei personale...
 
45:06 ci suferinţei acumulate în
omenire, timp de mii de ani.
  
45:14 Prin suferinţă personală
înţeleg suferinţa imediată...
  
45:19 am pierdut un fiu, am pierdut
asta, ştiţi voi, lacrimile, disperarea,
  
45:21 care sunt trecătoare.
 
45:28 Dar există această
vastă suferinţă a omenirii...
  
45:34 care s-a acumulat prin 5.000
sau 10.000 de ani de războaie...
  
45:41 dezbinări tribale,
 
45:44 duşmănii tribale...
 
45:48 diversele aspecte ale religiei,
 
45:51 organizată sau neorganizată...
 
45:55 cei care cred, cei care nu cred...
 
45:59 şi aşa mai departe.
 
46:02 Oare toate acelea
pot fi eliminate ?
  
46:05 Oare trebuie să le iei...
- Vă rog să ascultaţi ! -
  
46:07 oare trebuie să le
iei, una câte una,
  
46:10 şi să le rezolvi ?
 
46:13 Înţelegeţi ?
 
46:15 Teamă...
 
46:17 conformism...
 
46:23 plăcere,
 
46:24 natura plăcerii...
 
46:27 întreaga dinamică a plăcerii...
 
46:28 şi...
 
46:34 suferinţa...
 
46:38 oare le putem lua pe toate,
una câte una, şi să le rezolvăm ?
  
46:40 Asta i-ar lua cuiva
întreaga viaţă.
  
46:45 Nu ştiu dacă
urmăriţi toate acestea.
  
46:49 Sau...
 
46:54 cineva poate avea o intuiţie
deplină asupra tuturor acestora?
  
47:01 Aţi înţeles ?
 
47:03 Am explicat ce anume
înseamnă intuiţia,
  
47:06 nu intuiţia dată de rememorare...
 
47:11 nu intuiţia datorată
cunoaşterii, timpului şi acţiunii.
  
47:18 Mă întreb dacă înţelegeţi
toate acestea.
  
47:23 Mă tem că nu.
 
47:25 Vă rog, nu meditaţi acum !
 
47:30 Nu vă implicaţi într-un fel de...
 
47:32 Acest lucru este extrem de
serios, fiindcă vă afectează viaţa.
  
47:39 Şi eu spun, noi
spunem, că este posibil,
  
47:43 să goleşti complet acest conţinut.
 
47:48 Esenţa acestui
conţinut este gândirea,
  
47:54 care a inventat "eul"...
 
48:00 eul care înseamnă ambiţie,
lăcomie, agresivitate...
  
48:06 toate acelea.
 
48:07 Aceasta este esenţa
conţinutului conştiinţei.
  
48:16 Oare poate acel "eu", cu
toată această structură
  
48:21 - egoism, ştiţi voi,
toate acelea -
  
48:22 oare i se poate pune capăt total ?
 
48:37 Vorbitorul spune că da,
i se poate pune capăt...
  
48:41 totalmente...
 
48:44 ceea ce înseamnă absenţa oricărui
centru, din care să acţionaţi...
  
48:50 absenţa oricărui
centru, din care să...
  
48:54 gândiţi.
 
48:58 Centrul reprezintă
esenţa măsurătorii,
  
49:01 care înseamnă devenirea.
 
49:05 Oare i se poate pune
capăt acelei deveniri ?
  
49:11 Şi noi spunem că se poate,
dar ce se află la finalul ei ?
  
49:16 Înţelegeţi ?
 
49:18 Adică, dacă eu pun
capăt acestei deveniri,
  
49:21 atunci ce mai înseamnă existenţa ?
 
49:25 Mă întreb dacă urmăriţi
toate acestea.
  
49:36 Mai întâi de toate,
 
49:38 trebuie să descoperi,
de unul singur,
  
49:41 dacă această
devenire se poate sfârşi.
  
49:49 Oare poţi abandona, poţi pune
capăt la ceva care-ţi place...
  
49:57 care îţi oferă vreo
plăcere profundă ?
  
50:01 Fără vreun motiv...
 
50:05 fără să spui: "O pot face,
dacă există ceva la final."
  
50:09 Oare poţi face ceva, imediat,
 
50:13 să pui capăt la ceva care
îţi oferă o mare plăcere ?
  
50:22 Vedeţi cât de dificil este ?
 
50:24 Ca un om care fumează...
 
50:31 trupul său a fost
otrăvit de nicotină...
  
50:39 şi, când el se lasă de fumat,
trupul tânjeşte după ea...
  
50:46 şi, ca atare, ia altceva,
pentru a-şi satisface trupul.
  
50:54 Deci să renunţi la ceva anume,
 
50:56 să pui capăt la ceva...
 
50:59 raţional...
 
51:01 clar...
 
51:03 fără vreo recompensă sau pedeapsă,
 
51:06 numai pentru a spune
că s-a terminat.
  
51:19 Egoismul se ascunde în
extrem de multe moduri:
  
51:26 căutarea adevărului...
 
51:30 serviciul public...
 
51:34 a te pune în slujba
unei anumite cauze,
  
51:37 unei persoane, unei
idei, unui concept.
  
51:43 Se ascunde, de asemenea,
în asistenţa socială...
  
51:48 în devotamentul
faţă de naţionalism...
  
51:56 faţă de Dumnezeu.
 
51:59 Corect ?
 
52:01 Cineva trebuie să fie fenomenal
de conştient de toate acestea...
  
52:08 şi asta necesită energie.
 
52:13 Şi acea energie este acum irosită,
 
52:17 în conflicte, în
teamă, în suferinţă,
  
52:18 în toate chinurile vieţii.
 
52:29 Acea energie este irosită
în aşa-numita meditaţie.
  
52:39 Şi asta necesită...
 
52:42 o energie enormă...
 
52:47 nu energie fizică,
 
52:49 asta este destul de uşor...
 
52:53 ci energia care nu a
fost irosită niciodată.
  
53:02 Atunci...
 
53:07 se poate trece mai departe...
 
53:11 conştiinţa poate fi golită...
 
53:15 şi, atunci când e golită, dacă există
sau nu ceva mai mult, depinde de voi.
  
53:19 Ne place să ne fie garantată asta.
 
53:22 Nu există nici o garanţie.
 
53:34 Cum se face că aproape
toate fiinţele umane,
  
53:39 exceptându-le
talentele şi aptitudinile,
  
53:42 sunt mediocre...
 
53:48 inclusiv Beethoven,
Mozart, Bach şi toţi ceilalţi ?
  
53:54 Ştiu că sunt mediocru.
 
53:57 Nu par a fi capabil să trec
dincolo de această mediocritate.
  
54:06 Cum se face că aproape
toate fiinţele umane,
  
54:09 exceptându-le
talentele şi aptitudinile,
  
54:12 sunt mediocre ?
 
54:14 Ştiu că sunt mediocru
 
54:17 şi nu par a fi capabil să trec
dincolo de această mediocritate.
  
54:31 Mai întâi de toate, oare suntem
conştienţi că suntem mediocri ?
  
54:42 Domnule, dă-ţi singur răspunsul !
 
54:43 Mediocru înseamnă nici
prea sus, nici prea jos,
  
54:48 ci numai plutind pe
undeva pe la mijloc.
  
54:59 Marii pictori, marii
muzicieni, marii arhitecţi...
  
55:04 au aptitudini şi
talente extraordinare,
  
55:08 dar, în traiul lor cotidian...
 
55:11 sunt la fel ca voi, ca
mine şi ca oricine altcineva.
  
55:17 Cum ar fi Haydn...
 
55:18 care, când compunea, îmbrăca
cele mai bune haine ale sale.
  
55:25 Şi noi îmbrăcăm cele mai bune
haine când mergem la biserică.
  
55:29 Înţelegeţi ce spun ?
 
55:35 Deci... oare aşa a fost Haydn ?
Nu contează prea mult.
  
55:44 Dacă sunt conştient
că sunt mediocru
  
55:47 - o clipă, parcurgeţi asta încet, împreună
cu mine, vă rog, haideţi s-o împărtăşim -
  
55:51 dacă sunt conştient
că sunt mediocru...
  
55:57 ce înseamnă asta ?
 
56:01 Nu sunt nici cald, nici rece...
 
56:02 - Corect ? -
 
56:07 nici pasional !
 
56:09 Poate că sunt desfrânat...
 
56:14 şi mă abţin.
 
56:18 Poate că am un mare talent,
 
56:21 de scriitor, pictor, sculptor,
 
56:23 muzician...
 
56:25 profesor...
 
56:29 toate acelea sunt
veşminte exterioare,
  
56:33 o etalare externă a
unei sărăcii lăuntrice.
  
56:44 Fiind săraci lăuntric,
 
56:48 ne luptăm întotdeauna
să devenim bogaţi...
  
56:54 nu financiar...
 
56:56 ci în cunoaştere...
 
56:59 în gândire...
 
57:02 străduindu-ne să
atingem ceva tot mai nobil.
  
57:10 Acest sentiment
al insuficienţei...
  
57:17 şi încercarea de a
completa acea insuficienţă...
  
57:24 cu ultima bârfă politică...
 
57:29 cu ultimul ritual, ultima
meditaţie, ultima una sau alta...
  
57:35 toate acelea sunt o
manifestare a mediocrităţii.
  
57:42 Corect ?
 
57:46 Vă rog să nu vă înfuriaţi pe mine,
 
57:48 nu facem decât să împărtăşim
asta, să o clarificăm reciproc.
  
57:55 Şi...
 
57:58 acest sentiment
al mediocrităţii...
  
58:03 dacă cineva este
conştient de el...
  
58:10 se manifestă, el însuşi, printr-o
respectabilitate de faţadă.
  
58:17 Corect ?
 
58:22 Sau prin revolta
împotriva mediocrităţii...
  
58:27 hipioţii,
 
58:28 părul lung, nebărbieritul,
 
58:31 ultimele...
 
58:35 aiureli.
 
58:38 Este aceeaşi
dinamică, înţelegeţi ?
  
58:43 Mă pot alătura unei comunităţi,
 
58:46 unui colectiv...
 
58:50 fiindcă, lăuntric vorbind,
nu există nimic în mine
  
58:55 şi, alăturându-mă,
devin important,
  
58:57 există ceva anume, există acţiune.
 
59:00 Deci, atunci când cineva este
conştient de această mediocritate...
  
59:06 care este acest deplin
sentiment al insuficienţei...
  
59:14 acest sentiment al unei
profunde şi frustrante singurătăţi...
  
59:23 care este acoperită
cu tot felul de activităţi,
  
59:29 dacă eşti conştient de asta...
 
59:32 atunci ce anume
este insuficienţa ?
  
59:37 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
59:39 Ce este singurătatea ?
 
59:47 Cum anume măsori
această insuficienţă ?
  
59:48 Mă urmăriţi ?
 
59:54 Din clipa în care măsori,
eşti deja insuficient.
  
59:58 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
1:00:05 Înţelegeţi asta ?
 
1:00:07 Corect ?
 
1:00:09 Nu, să nu fiţi de acord, dar...
 
1:00:12 nu măsuraţi !
 
1:00:17 Vedeţi, şi depresia
este tot măsurare.
  
1:00:23 Nu reduceţi totul la măsurătoare.
 
1:00:28 Este un alt cuvânt la modă.
 
1:00:31 Sunteţi buni la a capta
cuvinte şi la a le repeta
  
1:00:36 şi ele devin fără valoare.
 
1:00:38 Dar noi spunem că această
insuficienţă capătă fiinţă
  
1:00:43 atât timp cât există comparaţie.
 
1:00:49 Corect ?
 
1:00:54 Şi această măsurare
este nelimitată,
  
1:00:59 puteţi continua să tot măsuraţi.
 
1:01:02 Dar nu e nelimitată, scuze
că am folosit acel cuvânt.
  
1:01:05 Este o mişcare constantă,
 
1:01:07 pentru o fiinţă umană
care se simte insuficientă...
  
1:01:08 în sinea sa.
 
1:01:17 Acum, oare acea observaţie
comparativă poate lua sfârşit ?
  
1:01:26 Atunci, mai există
oare insuficienţă ?
  
1:01:30 Urmăriţi ceea ce spun ?
 
1:01:33 Nu, haideţi domnilor !
 
1:01:38 Mă compar eu însumi cu tine...
 
1:01:43 şi îmi dau seama că eşti
mult mai isteţ decât mine...
  
1:01:47 mult mai inteligent,
 
1:01:50 drăguţ...
 
1:01:52 energic, plin de una sau alta.
 
1:01:56 Mă compar, eu însumi
 
1:01:58 şi, apoi, îmi spun, în sinea
mea, cât de plictisitor sunt,
  
1:02:02 prin comparaţie.
 
1:02:04 Deci, mă străduiesc
să concurez cu tine.
  
1:02:13 Dar, dacă nu mă compar...
 
1:02:20 cu tine, care eşti foarte isteţ...
 
1:02:23 - "foarte isteţ" înseamnă comparaţie,
deja, nu ştiu dacă urmăriţi asta -
  
1:02:24 dacă nu mă compar,
oare sunt plictisitor ?
  
1:02:29 Sau oare sunt conştient de ceea ce
se petrece, de fapt, în sinea mea ?
  
1:02:39 Când compar, evit
realitatea a "ceea ce există".
  
1:02:50 Este ceva mult prea
complicat în dimineaţa asta ?
  
1:02:54 Poate că pentru
unii dintre voi este.
  
1:02:57 Deci...
 
1:03:02 această mediocritate, care
pare să ne caracterizeze pe toţi,
  
1:03:08 poate fi învinsă...
 
1:03:14 când nu există nici un sentiment
al comparaţiei, al măsurării.
  
1:03:20 Asta vă conferă o
libertate imensă.
  
1:03:26 Acolo unde există libertate,
nu există mediocritate.
  
1:03:36 Corect ?
Observaţi asta, domnilor !
  
1:03:43 Cu cât - nu "cu cât" -
 
1:03:45 acolo unde există deplină
libertate psihologică,
  
1:03:48 nu există sentimentul
mediocrităţii, înţelegeţi ?
  
1:03:52 Ieşiţi complet din
acea categorie !
  
1:03:57 Nu "voi", ci există o stare
de spirit complet diferită.
  
1:03:59  
 
1:04:14 Ataşamentul produce un
fel de schimb emoţional,
  
1:04:16 o căldură umană.
 
1:04:22 Aceasta pare să fie o
necesitate fundamentală.
  
1:04:25 Detaşarea produce indiferenţă,
 
1:04:28 lipsa afecţiunii, o
ruptură în relaţie.
  
1:04:33 Îi poate, de asemenea,
răni profund pe alţii.
  
1:04:37 Ceva pare să fie eronat
în această abordare.
  
1:04:41 Ce spuneţi ?
 
1:04:59 Ataşamentul produce un
fel de schimb emoţional,
  
1:05:04 o căldură umană.
 
1:05:09 Aceasta pare să fie o
necesitate fundamentală.
  
1:05:12 Detaşarea produce indiferenţă,
 
1:05:14 lipsa afecţiunii, o
ruptură în relaţie.
  
1:05:18 Îi poate, de asemenea,
răni profund pe alţii.
  
1:05:21 Ceva pare să fie eronat
în această abordare.
  
1:05:24 Ce spuneţi ?
 
1:05:27 Nu trebuie să spun nimic.
 
1:05:39 Sunt ataşat de tine.
 
1:05:43 Cuvântul "a ataşa"
înseamnă a adera, a apuca...
  
1:05:52 ataşat, sentimentul
că aparţii cuiva...
  
1:05:55 şi că acea persoană
îţi aparţine ţie...
  
1:05:59 a apuca,
 
1:06:05 a lipi,
 
1:06:09 a adera, ca un plasture.
 
1:06:13 Scuze !
 
1:06:16 Toate acelea sunt
implicate în acel cuvânt.
  
1:06:22 Şi persoana spune...
 
1:06:25 cultivarea...
 
1:06:29 detaşării...
 
1:06:32 generează...
 
1:06:37 o lipsă de afecţiune,
o indiferenţă,
  
1:06:40 o ruptură a relaţiei;
 
1:06:43 cultivarea atitudinii opuse.
 
1:06:49 Fireşte că va produce asta.
 
1:06:52 Înţelegeţi ?
 
1:06:55 Dacă eu sunt ataşat de voi,
 
1:06:57 auditoriul...
 
1:06:59 şi simt că acest
ataşament este periculos...
  
1:07:06 fiindcă ştiu că voi fi nefericit,
dacă nu mă voi întâlni cu voi toţi
  
1:07:11 şi voi vorbi cu voi toţi...
 
1:07:14 care este împlinirea mea,
 
1:07:16 care se numeşte ataşament...
 
1:07:20 atunci, observând
pericolul acelei depresii,
  
1:07:23 când nu am un vast auditoriu,
 
1:07:26 când întâlnesc numai doi oameni şi,
ştiţi voi, trec prin toate acele neplăceri
  
1:07:28 şi, observând toate acelea,
 
1:07:33 îmi spun că trebuie
să cultiv detaşarea.
  
1:07:43 Deci trebuie să mă rup de voi,
 
1:07:47 trebuie să rup relaţia,
dacă am o soţie sau un soţ,
  
1:07:52 sau prietenă sau
prieten, orice ar fi.
  
1:07:55 Deci mă retrag, treptat.
 
1:08:01 Şi, în acest proces de izolare,
 
1:08:05 îi rănesc pe alţii.
 
1:08:08 Corect ?
 
1:08:10 Îmi rănesc soţia sau tatăl,
 
1:08:14 rănesc o mulţime
de oameni ş.a.m.d.
  
1:08:18 Acum...
 
1:08:21 oare există...
- Vă rog să ascultaţi ! -
  
1:08:24 oare există un opus
al ataşamentului ?
  
1:08:32 Dacă detaşarea este
contrariul ataşării,
  
1:08:37 acea detaşare este o idee...
 
1:08:42 este un concept,
 
1:08:44 este o concluzie care
a fost trasă de gândire,
  
1:08:49 când şi-a dat seama că ataşamentul
produce o mulţime de necazuri...
  
1:08:56 o mulţime de conflicte,
gelozie, anxietate ş.a.m.d.
  
1:09:00 Deci gândirea spune: "Pentru Dumnezeu,
e mult mai bine să mă detaşez."
  
1:09:05 Detaşarea este o non-realitate...
 
1:09:10 - Corect ? -
 
1:09:11 pe când ataşamentul
este o realitate.
  
1:09:14 Nu ştiu dacă
urmăriţi toate acestea.
  
1:09:18 Vă rog să nu adormiţi !
 
1:09:19  
 
1:09:22 Mai puteţi sta treji încă 10 minute sau
un sfert de oră şi apoi puteţi adormi...
  
1:09:26 sau puteţi medita după aceea.
 
1:09:34 Uitaţi, vorbitorul a...
 
1:09:38 făcut asta.
 
1:09:41 Nu s-a ataşat de nimic...
 
1:09:46 de casă,
 
1:09:47 de auditoriu, de cărţi,
 
1:09:50 de discursuri...
 
1:09:53 de oameni...
 
1:09:55 a fost aşa din copilărie.
 
1:09:59 Deci e un ciudat...
 
1:10:04 un ciudat biologic...
 
1:10:07 deci lăsaţi-l în pace.
 
1:10:09 Dar putem observa, cu claritate...
 
1:10:16 realitatea şi ceea ce
nu este realitate.
  
1:10:21 Corect ?
 
1:10:23 Atunci când există ataşamentul,
 
1:10:26 să cultivi detaşarea este o
mişcare în direcţia iluziei...
  
1:10:36 şi, în acea iluzie...
 
1:10:39 devii indiferent,
 
1:10:41 fiindcă este o iluzie,
nu este o realitate,
  
1:10:45 devii indiferent,
dur, înverşunat...
  
1:10:49 izolat...
 
1:10:51 fără nici o manifestare
de afecţiune.
  
1:10:57 Asta e ceea ce facem, cu toţii.
 
1:11:00 Cu toţii trăim
într-o non-realitate.
  
1:11:07 Deci, oare poţi
înfrunta realitatea...
  
1:11:12 că eşti ataşat ?
 
1:11:17 Nu numai de o persoană,
de o idee, de o credinţă,
  
1:11:20 de propriile tale experienţe,
 
1:11:23 ceea ce este mult mai periculos.
 
1:11:28 Propria ta experienţă îţi dă o
asemenea senzaţie de încântare,
  
1:11:31 sentimentul că eşti viu.
 
1:11:41 Deci...
 
1:11:43 oare suntem conştienţi că
suntem ataşaţi de una sau alta ?
  
1:11:52 Şi poate că eşti
ataşat de o mobilă,
  
1:11:56 de o piesă de mobilier.
 
1:11:58 Este veche, lustruită,
bine întreţinută...
  
1:12:02 din secolul al XV-lea...
 
1:12:07 şi este imens de valoroasă
 
1:12:11 şi eşti ataşat de ea.
 
1:12:13 Observaţi ce se întâmplă !
 
1:12:15 Când eşti ataşat de
o piesă de mobilier,
  
1:12:18 tu eşti acea mobilă.
 
1:12:21 Corect ?
 
1:12:25 Da, domnule !
 
1:12:26 Analizează asta !
 
1:12:31 Deci...
 
1:12:32 dacă cineva este
conştient că este ataşat...
  
1:12:38 şi observă toate consecinţele
acelui ataşament...
  
1:12:43 anxietate...
 
1:12:47 lipsa libertăţii...
 
1:12:50 gelozie...
 
1:12:55 furie, ură...
 
1:12:58 urmăreşte toate consecinţele
ataşamentului uman,
  
1:13:04 de una sau alta,
 
1:13:07 în acel ataşament de ceva
anume există siguranţă...
  
1:13:14 există un sentiment
al stabilităţii...
  
1:13:19 sentimentul de...
 
1:13:22 a fi păzit...
 
1:13:25 protejat.
 
1:13:29 Şi acolo unde există
posesiune asupra unei fiinţe,
  
1:13:34 şi posesor şi posedat,
 
1:13:37 trebuie să existe gelozie,
anxietate, teamă şi toate celelalte.
  
1:13:41 Acum, observaţi consecinţele
tuturor acestor lucruri ?
  
1:13:44 Nu descrierea lor,
 
1:13:47 ci realitatea lor.
 
1:13:58 Dacă sunt ataşat de tine...
 
1:14:03 şi acel ataşament se stabileşte
din frica mea de singurătate...
  
1:14:09 şi acel ataşament şi acea
singurătate spune "te iubesc"...
  
1:14:19 - Înţelegeţi ? -
 
1:14:20 simt că există o comunicare,
 
1:14:23 fiindcă şi tu te afli
în aceeaşi situaţie.
  
1:14:28 Corect ?
 
1:14:29 Doi oameni care se
agaţă unul de celălalt...
  
1:14:35 din singurătate, din depresie,
din nefericire ş.a.m.d.
  
1:14:37  
 
1:14:39 cunoaşteţi restul.
 
1:14:41 Deci ce se întâmplă ?
 
1:14:45 Mă agăţ nu de tine, ci de o idee.
 
1:14:50 Mă urmăriţi ?
 
1:14:54 Înţelegeţi ce spun ?
 
1:14:57 Deci mă agăţ de ceva anume,
 
1:15:01 care mă va ajuta să
scap de mine însumi.
  
1:15:08 Corect ?
 
1:15:11 Corect, domnilor ?
 
1:15:14 Nu fiţi de acord cu
mine, doar analizaţi asta.
  
1:15:20 Eşti ataşat de experienţa ta...
 
1:15:27 un incident care ţi-a
oferit o mare încântare...
  
1:15:32 o sentiment grozav de euforie,
 
1:15:38 o senzaţie de putere,
o senzaţie de siguranţă,
  
1:15:40 te agăţi de asta.
 
1:15:43 Acea experienţă - Vă rog să
ascultaţi asta, dacă sunteţi interesaţi ! -
  
1:15:44 acea experienţă...
 
1:15:49 pe care aţi avut-o...
 
1:15:56 ce anume este ?
 
1:15:58 Fie că v-aţi planificat-o...
 
1:16:02 - Corect ? -
 
1:16:05 vă doriţi un anumit
gen de experienţă
  
1:16:07 şi o veţi căpăta,
 
1:16:09 fiindcă asta vă doriţi.
 
1:16:12 Şi, apoi, acea experienţă
este înregistrată în minte
  
1:16:13 şi este reţinută.
 
1:16:21 Adică, te agăţi de
ceva care este mort.
  
1:16:29 Corect ?
 
1:16:31 Deci fiindcă lucrul de care
te agăţi, ca atare, este mort,
  
1:16:33  
 
1:16:37 tu însuţi devii mort.
 
1:16:39 Mă întreb dacă
sesizaţi toate acestea.
  
1:16:43 Deci, dacă sesizaţi
toate acestea...
  
1:16:48 fără vreo direcţionare,
fără vreun motiv,
  
1:16:52 numai să le observaţi...
 
1:16:56 atunci veţi vedea, dacă observaţi,
 
1:16:59 că intuiţia revelează
totul ca pe o hartă.
  
1:17:08 Odată ce există acea intuiţie,
 
1:17:10 lucrul dispare complet,
nu mai sunteţi ataşat.
  
1:17:15 Aţi fost ataşat de asta şi aţi
renunţat şi v-aţi ataşat de altceva.
  
1:17:18  
 
1:17:21 Ataşamentul înseamnă
sfârşitul ataşării.
  
1:17:40 Aţi specificat ieri că, fiind
nesiguri, căutăm certitudini,
  
1:17:43  
 
1:17:47 prin diferite canale,
 
1:17:50 având încredere în ele, apoi
ne mai având încredere în ele.
  
1:17:53 Oare există vreo certitudine
absolută, irevocabilă ?
  
1:18:00 Aşa cum aţi specificat ieri,
 
1:18:04 fiind nesiguri,
căutăm certitudini,
  
1:18:08 prin diferite canale,
 
1:18:10 având încredere în ele, apoi
ne mai având încredere în ele.
  
1:18:14 Oare există vreo certitudine
absolută, irevocabilă ?
  
1:18:30 Nu este ciudat că eu
stau aici şi voi ascultaţi ?
  
1:18:36 Nu-i ciudat ?
 
1:18:41 Cred că este mai degrabă ciudat...
 
1:18:45 dar nu contează.
 
1:18:51 Trecem de la
certitudine la incertitudine,
  
1:18:56 apoi de la acea incertitudine
la o altă certitudine...
  
1:19:08 avem încredere în
această persoană,
  
1:19:11 ulterior descoperim că nu
merită încrederea noastră
  
1:19:15 şi trecem la o altă persoană...
 
1:19:19 şi, din nou, investim
încredere în ea,
  
1:19:22 apoi descoperim că
nu e de încredere.
  
1:19:26 Asta ne este viaţa.
 
1:19:30 Corect ?
 
1:19:36 Vă rog să nu investiţi
încredere în mine.
  
1:19:42 Să fie foarte clar !
 
1:19:45 Nu o voi accepta.
 
1:19:49 Pentru mine acela
este începutul corupţiei.
  
1:19:59 Am evitat mereu, în
această viaţă, să fiu corupt.
  
1:20:04 Nu voi fi corupt !
 
1:20:09 Deci...
 
1:20:13 aşa cum am specificat ieri...
 
1:20:18 s-au făcut diverse tipuri
de experimente pe animale:
  
1:20:22 porumbei, maimuţe, şobolani.
 
1:20:30 Şi...
 
1:20:33 aceşti porumbei,
maimuţe şi şobolani...
  
1:20:36 prin apăsarea unui
buton îşi obţin hrana.
  
1:20:40 Dar, dacă tot schimbi
butoanele, permanent...
  
1:20:46 pasărea, maimuţa,
şobolanul renunţă...
  
1:20:51 mor.
 
1:20:54 Înţelegeţi ?
 
1:20:56 Prin această trecere constantă
de la certitudine la incertitudine,
  
1:21:00 de la încredere la neîncredere.
 
1:21:05 Asta s-a întâmplat cu
toate fiinţele umane.
  
1:21:13 Aceasta a fost dinamica,
încă din vremuri imemoriale.
  
1:21:18 Înţelegeţi, domnilor ?
 
1:21:23 Aţi avut încredere în preot,
 
1:21:26 în întreaga structură
ierarhică a religiei organizate...
  
1:21:34 aţi respins-o...
 
1:21:37 apoi...
 
1:21:39 aţi trecut la alta.
 
1:21:41 Este acelaşi lucru,
înveşmântat diferit.
  
1:21:46 În asta vă puneţi încrederea
 
1:21:48 şi, din nou,
descoperiţi, mai târziu:
  
1:21:51 "Doamne Dumnezeule, ce am făcut ?"
 
1:21:56 Şi mereu căutaţi...
 
1:22:00 în exterior...
 
1:22:03 pe cineva care să
vă ofere speranţă,
  
1:22:06 încredere,
 
1:22:08 certitudine...
 
1:22:12 fie în cărţi, în filozofi, în preoţi,
 
1:22:15 fie în savanţi sau în politicieni.
 
1:22:20 Corect ?
 
1:22:21 Şi nici unul dintre
ei nu v-au oferit asta...
  
1:22:26 nici extrema dreaptă, nici
cea stângă, nici cei de centru.
  
1:22:32 Deci ce este în neregulă cu noi ?
 
1:22:36 De ce facem asta tot timpul ?
 
1:22:41 Sau, dacă n-o faci,
 
1:22:44 devii cinic...
 
1:22:47 amar,
 
1:22:49 spunând: "Nu merită !"
 
1:22:53 Şi îţi duci viaţa ta mărginită,
măruntă şi urâtă şi asta-i tot.
  
1:22:59 Dar dacă...
 
1:23:00 soliciţi certitudine,
 
1:23:05 ceea ce şi faci...
 
1:23:09 unde o descoperi ?
 
1:23:14 Într-o fiinţă umană ?
 
1:23:22 Într-un preot, cu
veşmântul şi mitra lui ?
  
1:23:26 În toate acelea ?
 
1:23:29 Sau în India ?
 
1:23:31 Unde o descoperi ?
 
1:23:33 Ce anume este incertitudinea ?
 
1:23:37 Mă urmăriţi ?
 
1:23:38 Unde o descoperiţi ?
 
1:23:43 În altcineva...
 
1:23:46 în...
 
1:23:48 Scuze !
 
1:23:53 Fără isterie.
 
1:23:58 În altcineva ?
 
1:24:02 Într-o idee ?
 
1:24:08 Într-un concept ?
 
1:24:10 La stat ?
 
1:24:14 Înţelegeţi ce întreb ?
 
1:24:17 În a avea o mulţime de bani...
 
1:24:18 şi a te simţi pe deplin sigur ?
 
1:24:24 Nu mai există o asemenea persoană.
 
1:24:29 Deci unde căutaţi certitudine ?
 
1:24:34 Vă rog !
 
1:24:38 Dacă o căutaţi, nu o veţi găsi.
 
1:24:43 Corect ?
 
1:24:46 Fiindcă aţi căutat-o în
tot ceea ce vă înconjoară.
  
1:24:54 Am cunoscut un bărbat...
 
1:24:57 care se plimba într-o zi...
 
1:25:06 se plimba într-o zi pe plajă...
 
1:25:14 Fie ca nici un alt
câine să nu mai latre !
  
1:25:21 Cunoaşteţi acea zicală ?
 
1:25:22 Nu contează.
 
1:25:25 Se plimba, într-o zi,
de-a lungul plajei
  
1:25:29 şi a găsit o bucată de lemn,
 
1:25:32 spălată de apa mării,
 
1:25:35 timp de foarte mulţi ani.
 
1:25:37 O bucată de lemn care arăta
ca un cap uman, cu faţă şi ochi.
  
1:25:42 Era cel mai frumos lucru...
 
1:25:46 lemn lustruit...
 
1:25:49 şi a dus-o acasă şi
a pus-o pe cămin...
  
1:25:55 şi a spus: "Ce lucru frumos
este, mă bucur că l-am găsit."
  
1:25:57  
 
1:26:00 Şi pe măsură ce se uita la
ea, săptămână de săptămână,
  
1:26:03 într-o bună zi a pus o floare...
 
1:26:10 apoi, câteva zile
mai târziu, tămâie...
  
1:26:16 şi a început s-o venereze.
 
1:26:24 Şi...
 
1:26:26 prin nu ştiu ce ghinion...
 
1:26:30 din cauza menajerei
sau a altcuiva,
  
1:26:32 din nefericire a ars,
a ajuns în foc şi a ars.
  
1:26:34  
 
1:26:38 A venit la mine şi
mi-a explicat totul
  
1:26:41 şi era, literalmente, un om
matur cu ochii în lacrimi.
  
1:26:47 Înţelegeţi ce spun ?
 
1:26:49 Aceea era certitudinea sa,
 
1:26:51 într-o bucată de lemn.
 
1:26:56 Deci...
 
1:26:59 unde o căutaţi ?
 
1:27:03 Dacă nu o căutaţi nicăieri...
 
1:27:07 în afara voastră...
 
1:27:15 atunci ce se întâmplă ?
 
1:27:20 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
1:27:22 Aplicaţi asta în cazul vostru -
împărtăşim cu toţii acest lucru.
  
1:27:26 Ce se întâmplă dacă nu căutaţi certitudine
în nimic din ceea ce gândirea a creat ?
  
1:27:29 În Dumnezeu, în iluminare,
 
1:27:36 ştiţi voi, în toate acelea.
 
1:27:49 Deci nu solicitaţi certitudini.
 
1:27:55 Nu ştiu dacă mă urmăriţi.
 
1:27:57 Aţi solicitat acolo
şi n-aţi găsit nimic
  
1:28:00 şi urmează să vă
întrebaţi dacă se află aici,
  
1:28:04 în interiorul creierului
vostru, al minţii, al inimii.
  
1:28:14 Şi ştiţi că creierul
vostru este nestatornic...
  
1:28:19 evoluând, schimbându-se,
adaptându-se,
  
1:28:22 renunţând la un tipar,
adoptând alt tipar.
  
1:28:26 Acelaşi fenomen care a
existat acolo se întâmplă lăuntric.
  
1:28:30 Mă întreb dacă
înţelegeţi toate acestea.
  
1:28:35 Deci, din clipa în care
nu mai căutaţi certitudini,
  
1:28:40 certitudinea există.
 
1:28:48 Asta înseamnă că, de fapt...
 
1:28:53 v-aţi oprit din a mai
căuta orice fel de...
  
1:28:59 stabilitate...
 
1:29:04 în sinea voastră sau în exterior.
 
1:29:06 Dacă aţi căutat-o acolo,
 
1:29:09 vă întoarceţi către sinea voastră
şi descoperiţi că este acelaşi lucru.
  
1:29:11  
 
1:29:14 Oare pot avea
încredere în mine însumi ?
  
1:29:20 Pot, atunci când desfăşor
o activitate tehnică.
  
1:29:25 Dar, oare, pot avea
încredere în mine însumi,
  
1:29:28 în sinele meu, care a
fost creat de gândire ?
  
1:29:36 Şi gândirea şi-a pus
încrederea în voi
  
1:29:39 şi gândirea a descoperit că
nu este pic de încredere acolo.
  
1:29:45 Mă urmăriţi ?
Este aceeaşi dinamică.
  
1:29:50 Deci, atunci când
nu căutaţi certitudini...
  
1:29:56 există ceva mult mai
măreţ decât certitudinea.
  
1:30:07 Sunteţi obosiţi cu toţii ?
 
1:30:11 Am vorbit timp de
o oră şi jumătate.
  
1:30:16 Mai există o ultimă întrebare.
 
1:30:21 Oare există diferite
căi către adevăr ?
  
1:30:39 Oare există diferite
căi către adevăr ?
  
1:30:46 Vorbitorul a afirmat...
 
1:30:50 cu 60 de ani în urmă...
 
1:30:53 că adevărul este
un ţinut fără poteci.
  
1:31:01 Hinduşii antici...
 
1:31:06 au stabilit anumite căi, potrivit
tendinţelor fiinţelor umane.
  
1:31:15 Ei au spus...
 
1:31:19 că adevărul poate fi
obţinut prin cunoaştere...
  
1:31:24 că adevărul poate
fi obţinut prin muncă...
  
1:31:29 că adevărul poate
fi obţinut prin evlavie,
  
1:31:32 romantism, imaginaţie...
 
1:31:36 - Înţelegeţi ? -
 
1:31:38 satisfăcând fiecare fiinţă
umană potrivit propriei stări,
  
1:31:45 potrivit idiosincraziilor sale.
 
1:31:48 Şi acest lucru este bine stabilit.
 
1:31:52 Şi s-au scris tomuri
întregi despre fiecare cale.
  
1:31:59 Şi anume, "păsările isteţe"
ale acelor vremuri au stabilit...
  
1:32:06 aceste căi, în folosul fiinţelor
umane, în sprijinul fiinţelor umane.
  
1:32:10 "Sunt evlavios...
 
1:32:13 romantic...
 
1:32:20 idealist...
 
1:32:23 şi există o cale pentru mine."
 
1:32:24 Înţelegeţi ?
 
1:32:27 Deci această idee...
 
1:32:30 că există diferite
căi către adevăr,
  
1:32:34 este un nonsens absolut.
 
1:32:44 Urmăriţi ideea - calea care
conduce către un anumit punct.
  
1:32:50 Mă întreb dacă înţelegeţi asta.
 
1:32:52 Acel adevăr este fixat
 
1:32:55 şi această cale vă
va conduce acolo...
  
1:32:59 sau acea cale - evlavie,
acţiune, cunoaştere.
  
1:33:03 Cred că erau patru
şi am uitat una.
  
1:33:05 Nu contează, nu e important.
 
1:33:07 Deci calea creştină...
 
1:33:11 cea hindusă, cea
budistă, cea tibetană...
  
1:33:12 cea musulmană.
 
1:33:17 Înţelegeţi ?
 
1:33:21 Atunci eşti în siguranţă...
 
1:33:26 nu trebuie să-ţi
abandonezi calea.
  
1:33:29 E un joc pe care ei îl joacă.
 
1:33:35 Deci adevărul nu
este ceva fixat...
  
1:33:41 şi, ca atare, nu există
nici o cale către el.
  
1:33:47 Ceea ce înseamnă că mintea...
 
1:33:48 trebuie să se elibereze
de toate aceste mişcări.
  
1:33:59 Înţelegeţi ?
 
1:34:00 O cale înseamnă
o sosire treptată...
  
1:34:06 şi nu trebuie să te grăbeşti.
 
1:34:09 Dacă n-o poţi face în viaţa asta,
 
1:34:15 poate o faci în următoarea.
 
1:34:17 Dacă vrei s-o faci mai repede,
mergi la cineva care te va ajuta.
  
1:34:20 Dar rămâne totuşi o
mişcare, pas cu pas,
  
1:34:23 străduindu-te,
 
1:34:26 deplasându-te în
direcţia unei idei.
  
1:34:31 Şi...
 
1:34:34 când observi
falsitatea acestei idei,
  
1:34:38 o percepi ca fiind pe
deplin falsă, de fapt,
  
1:34:41 că există calea ta şi calea mea.
 
1:34:50 Vedeţi, fiindcă...
 
1:34:53 mintea voastră este mintea
omenirii, nu este mintea voastră.
  
1:34:56 Ca atare nu este calea voastră.
 
1:35:02 Este calea umană, viaţa umană...
 
1:35:04 - modul cum trăim...
 
1:35:07 modul cum tratăm viaţa...
 
1:35:14 nu potrivit temperamentului
tău şi temperamentului meu
  
1:35:16 sau idiosincraziei mele
şi idiosincraziei tale...
  
1:35:21 ceea ce facem acum -
 
1:35:24 este mintea umană,
 
1:35:26 comună nouă, tuturor.
 
1:35:30 Şi, când cineva îşi
dă seama de asta,
  
1:35:32 nu teoretic, ci real, lăuntric,
 
1:35:35 de sentimentul ca atare,
frumuseţea lui, profunzimea lui,
  
1:35:39 amploarea extraordinară
a unui asemenea lucru...
  
1:35:46 atunci...
 
1:35:49 cineva îşi dă seama
că nu există nici o cale.
  
1:35:56 Nu există nici o
străduinţă în acest sens.
  
1:36:02 Nu există decât asta,
 
1:36:04 transformarea a "ceea ce există".
 
1:36:11 Transformarea urii,
geloziei, fricii, suferinţei,
  
1:36:16 toate chinurile traiului
nostru uman cotidian.
  
1:36:24 Şi...
 
1:36:27 dacă nu există iubire şi
compasiune, nu există nimic.
  
1:36:32 Înţelegeţi ?
 
1:36:34 Iubirea pe care o
manifestăm nu este iubire,
  
1:36:38 se bazează pe plăcere...
 
1:36:41 instinct matern...
 
1:36:44 - Înţelegeţi ce spun ? -
 
1:36:46 pe care l-aţi
căpătat de la animale.
  
1:36:51 Iubirea...
 
1:36:53 soţiei cuiva, a soţului
cuiva sau a copilului cuiva,
  
1:36:56 încă înseamnă "eu" şi "tu".
 
1:37:04 Şi odată cu acea iubire şi
compasiune apare inteligenţa.
  
1:37:11 Fără asta, puteţi face orice vreţi,
dar nu veţi avea niciodată acel lucru.
  
1:37:34 La revedere, domnilor !
 
1:37:36 Călătorie plăcută !