Krishnamurti Subtitles

Sfărâmarea tiparului condiţionării

Saanen - 13 July 1980

Public Talk 4



0:01 SFĂRÂMÂND TIPARUL CONDIŢIONĂRII
 
0:38 Oare putem continua...
 
0:41 cu subiectele abordate
în ultimele trei discursuri ?
  
0:52 Unii dintre voi poate că
aţi venit pentru prima oară
  
0:58 sau nu aţi fost prezenţi
la celelalte discursuri,
  
1:01 deci ar trebui, dacă nu
aveţi nimic împotrivă,
  
1:06 să repetăm puţin ceea
ce am spus anterior.
  
1:16 Se pare că...
 
1:19 omul a trăit...
 
1:23 mai mult de cinci sau
şase milioane de ani...
  
1:29 şi...
 
1:31 în decursul acestei întregi
perioade evoluţioniste...
  
1:36 omul nu a fost capabil,
 
1:40 atât extern, cât şi lăuntric,
 
1:44 să rezolve marea
problemă a conflictului...
  
1:48 nu numai cea a
conflictului din sinea sa,
  
1:52 ci şi cea a conflictului
şi războaielor,
  
1:53 a măcelurilor din afară.
 
2:01 Şi există un tipar,
 
2:04 de-a lungul tuturor
acestor milenii,
  
2:07 deoarece creierul a
urmat acest curs...
  
2:13 această matriţă, acest tipar.
 
2:17 Şi noi continuăm să fim, constant,
 
2:21 în acelaşi curent al...
 
2:26 sărăciei...
 
2:28 confuziei...
 
2:32 şi al unei mari suferinţe,
 
2:34 atât lăuntric, cât şi extern.
 
2:39 Şi, dacă suntem cât de
cât serioşi şi preocupaţi
  
2:43 de ceea ce se întâmplă în lume,
 
2:47 dar şi în sinea noastră...
 
2:53 cineva trebuie să se întrebe sau
să dezbată sau să descopere
  
2:59 de ce creierul...
 
3:00 mintea...
 
3:06 fiindcă ne referim la
"minte" ca senzaţie...
  
3:14 toate emoţiile...
 
3:17 reacţiile...
 
3:21 şi...
 
3:24 răspunsurile gândirii
 
3:28 - toate acelea constituie
creierul şi mintea şi inima,
  
3:32 întreaga structură
psihologică a fiinţelor umane...
  
3:39 atât din punct de vedere
biologic, cât şi psihologic -
  
3:44 de ce noi, fiinţele umane,
 
3:45 presupuse a fi educate...
 
3:53 evoluate,
 
3:55 sofisticate,
 
3:57 cultivate,
 
3:59 de ce trăim în această
lume omorându-ne între noi...
  
4:08 fiind dezbinaţi de religii...
 
4:13 de naţionalităţi...
 
4:17 de toată...
 
4:21 această dezbinare distrugătoare,
 
4:24 pe care gândirea a
creat-o între fiinţele umane ?
  
4:32 Şi...
 
4:34 oare este posibil...
 
4:38 să produci o schimbare
 
4:43 în însăşi structura cerebrală.
 
4:46 Despre asta am tot vorbit,
 
4:51 în ultimele trei discursuri.
 
4:58 Şi, de asemenea, am spus
că acesta nu este un discurs,
  
5:05 ţinut de omul care
stă pe o platformă,
  
5:09 dezbătând diverse idei...
 
5:15 oricâte idei au existat în lume,
 
5:19 oricâte ideologii...
 
5:24 atât totalitare,
 
5:26 marxiste, leniniste, maoiste
 
5:30 şi de celălalt gen...
 
5:33 ideologii de stânga, de
centru şi de dreapta,
  
5:37 extremele tuturor acestora.
 
5:42 Şi aceste ideologii...
 
5:43 au fost extrem de distructive...
 
5:49 fie că vorbim de
ideologiile religioase,
  
5:52 fie de ideologiile
politice, economice.
  
6:00 Şi...
 
6:02 creierul,
 
6:04 mintea,
 
6:05 întreaga structură
psihologică a omului,
  
6:08 a trăit în acest tipar...
 
6:12 a trăit în această matrice.
 
6:17 Şi, aşa cum am spus,
 
6:20 nu este un discurs
ţinut de vorbitor.
  
6:23 Reflectăm împreună
la această problemă.
  
6:24 Împreună !
 
6:32 Nu numai ascultaţi
şi sunteţi de acord
  
6:36 sau nu sunteţi de acord...
 
6:39 apoi plecaţi acasă, poate
fără a acorda prea mare interes
  
6:45 unui divertisment intelectual.
 
6:48 Dar mă tem că nu acesta
este scopul acestei adunări.
  
6:54 Împreună facem călătoria...
 
7:00 reflectând împreună.
 
7:06 Şi cineva trebuie,
dacă este amabil...
  
7:10 să acorde oarecare atenţie
tuturor acestor lucruri,
  
7:14 fiindcă suntem, cu
toţii, fiinţe umane,
  
7:17 fie că trăim în Rusia, în
est, vest, sud sau nord.
  
7:23 Trecem cu toţii
printr-un mare chin,
  
7:27 sărăcie,
 
7:28 anxietate...
 
7:31 purtând povara
temerilor şi a suferinţei.
  
7:34 Acestea sunt problemele
comune ale oamenilor...
  
7:39 problemele comune ale omenirii.
 
7:43 Şi oamenii obişnuiţi sunt fiinţele
umane care stau aici, în cort...
  
7:54 fie că sunt din est,
vest, nord, sud.
  
7:59 Noi suntem omenirea.
 
8:02 Creierele noastre şi
minţile noastre nu sunt...
  
8:06 creiere individuale
şi minţi individuale...
  
8:13 ci vorbim despre mintea omenirii.
 
8:17 Ştiu că poate mulţi dintre
voi nu vor fi de acord...
  
8:22 dar, dacă veţi examina
asta imparţial, obiectiv,
  
8:26 ştiinţific...
 
8:29 veţi descoperi că
creierul nu este al vostru...
  
8:38 nici al meu...
 
8:40 ci este creierul fiinţelor umane,
 
8:44 care a evoluat
către starea actuală,
  
8:48 în care ne aflăm noi înşine.
 
8:53 Şi ne-am întrebat...
 
8:54 am examinat, am observat
 
9:01 - nu analizat -
 
9:06 de ce mintea umană a
trăit în această disperare,
  
9:13 această depresie...
 
9:19 de ce fiinţele umane
 
9:26 nu s-au schimbat radical, în
decursul tuturor acestor milenii.
  
9:30 Aceasta este problema.
 
9:33 Asta am dezbătut împreună.
 
9:39 Am dezbătut împreună,
 
9:41 nu numai l-am
ascultat pe vorbitor
  
9:45 şi am spus: "Ei bine, vorbeşte
teoretic, spune nonsensuri, orientale !"
  
9:50 şi toate celelalte nonsensuri.
 
9:54 Gândirea nu este nici
orientală, nici occidentală.
  
10:01 Cred că este o
realitate fundamentală.
  
10:05 Poate că în Occident gândeşti
după o anumită orientare,
  
10:11 ştiinţifică,
 
10:12 industrială ş.a.m.d.
 
10:16 şi poate că în
Orient este diferit,
  
10:19 dar, în esenţă, este
vorba despre gând,
  
10:23 gândire...
 
10:26 care ne este comună tuturor.
 
10:30 Marea majoritate a
oamenilor gândesc
  
10:34 şi gândirea nu este a ta
sau a mea, ci este comună.
  
10:43 Şi această gândire...
 
10:48 născută din cunoaştere...
 
10:51 experienţă, memorie,
 
10:54 această gândire a creat
lumea industrializată...
  
11:01 a construit poduri extraordinare,
 
11:05 poduri frumoase,
 
11:07 a realizat mari
invenţii ştiinţifice,
  
11:11 în chirurgie, medicină.
 
11:14 Şi, de asemenea,
gândirea a creat războaie.
  
11:21 Gândirea a creat
întreaga arhitectură...
  
11:27 frumoasă şi urâtă...
 
11:30 toate marile picturi,
statuile şi muzica.
  
11:35 Tot gândirea a creat toate aceste
lucruri care se află în catedrale...
  
11:42 în temple, în moschei.
 
11:49 Şi gândirea a
dezbinat lumea religiei,
  
11:56 în creştinism,
 
11:58 hinduism, budism ş.a.m.d.
 
12:02 Toate acestea sunt fapte.
 
12:06 Nu este o invenţie a vorbitorului.
 
12:10 Acestea sunt fapte
evidente, observabile.
  
12:16 Şi...
 
12:18 am trăit în acel mod, tribal...
 
12:22 care a devenit un
naţionalism glorificat.
  
12:27 Şi, oare este posibil
pentru acest creier,
  
12:32 care a fost modelat
după un tipar anume
  
12:35 şi care a existat
într-un anumit mod:
  
12:38 suferind,
 
12:40 solicitând,
 
12:41 supunându-se, nesupunându-se...
 
12:46 conformându-se
 
12:48 şi revoltându-se
împotriva conformismului,
  
12:51 acesta a fost tiparul...
 
12:56 şi...
 
12:58 orice persoană serioasă
trebuie să cerceteze...
  
13:07 dacă nu cumva este
posibil să sfărâmi acest tipar
  
13:13 şi să trăieşti complet diferit...
 
13:17 fără război, fără antagonisme,
 
13:20 fără nelinişte, teamă, suferinţă.
 
13:29 Şi...
 
13:30 dacă sunteţi dispuşi...
 
13:36 şi capabili, fireşte...
 
13:41 să reflectaţi împreună,
 
13:44 atunci puteţi descoperi, pentru
voi înşivă, dacă este sau nu posibil.
  
13:47  
 
13:52 Despre aceste lucruri am
vorbit, mai mult sau mai puţin,
  
13:55 în timpul ultimelor
trei discursuri.
  
14:04 Corect ?
 
14:13 Aşa cum poate observa cineva...
 
14:17 cu propria sa minte,
 
14:19 nu cu mintea vorbitorului...
 
14:23 nu prin cuvintele vorbitorului,
 
14:26 care sunt cuvinte
obişnuite, non-tehnologice...
  
14:33 că el foloseşte
cuvinte non-tehnice,
  
14:37 nu un jargon ş.a.m.d.
 
14:39 ci simpla şi cotidiana
limbă engleză.
  
14:49 Şi, de asemenea,
dacă se poate preciza,
  
14:52 nu încercăm să facem
nici o propagandă...
  
14:57 nu vă îndemnăm să vă
alăturaţi vreunei comunităţi
  
15:01 sau să urmaţi vreun guru.
 
15:04 Toate acelea sunt prostii.
 
15:08 Oamenii maturi nu
fac asemenea lucruri,
  
15:12 oamenii imaturi le fac.
 
15:18 Deci...
 
15:20 întrebarea noastră este:
 
15:23 De ce creierul...
 
15:28 care şi-a dezvoltat o
capacitate atât de enormă...
  
15:37 de ce nu şi-a rezolvat
propriile probleme...
  
15:43 de ce trăieşte în acest mod ?
 
15:49 Şi, aşa cum am spus deunăzi, şi vom
repeta iarăşi, dacă nu vă deranjează:
  
15:51  
 
15:56 Gândirea este esenţa
tuturor acestor lucruri...
  
16:03 este centrul tuturor
acestor chinuri.
  
16:11 Gândirea se naşte din cunoaştere,
 
16:17 experienţă...
 
16:23 care devine memorie,
stocată în neuroni.
  
16:28 Deci gândirea este
un proces material.
  
16:37 Am discutat asta cu
câţiva oameni de ştiinţă,
  
16:41 care sunt specialişti
în neurologie.
  
16:44 Unii dintre ei sunt de
acord, alţii nu, fireşte !
  
16:49 Este jocul lor.
 
16:51 Unii sunt de acord, alţii
nu, cam în orice privinţă.
  
16:56 Dar...
 
17:04 gândirea...
 
17:08 s-a aflat în centrul acestei
întregi lupte umane...
  
17:19 acest impuls uman de a
ajunge mai presus de sine,
  
17:24 impulsul de a-l găsi pe
Dumnezeu, dacă Dumnezeu există...
  
17:28 de a descoperi ce
este iluminarea...
  
17:33 dacă există ceva
mai presus de timp...
  
17:37 dacă există ceva
mai presus de...
  
17:41 gândirea umană, care
este eternă ş.a.m.d.
  
17:46 Şi, ca atare, gândirea a fost
exersată încă de la începuturi.
  
17:55 Şi gândirea a...
 
18:02 clădit imaginea...
 
18:05 că omul trebuie să se dezvolte,
 
18:09 să evolueze, să
devină ceva anume.
  
18:13 Sper că urmăriţi toate acestea.
 
18:20 Vă rog, nu-l
urmăriţi pe vorbitor...
  
18:25 vă urmăriţi pe voi înşivă.
 
18:28 Nu există nici
dascăl, nici discipol.
  
18:35 Acesta este adevărul.
 
18:38 Nu există adept şi lider,
 
18:42 în lumea minţii...
 
18:47 şi...
 
18:49 nu există decât învăţare...
 
18:54 nu să afli...
 
18:57 ceea ce cineva trebuie
să te informeze...
  
19:06 ci să înveţi...
 
19:12 în plină acţiune.
 
19:16 Vom aborda asta imediat.
 
19:21 Deci examinăm, împreună...
 
19:27 facem o călătorie în viaţa extrem
de complexă a fiinţelor umane,
  
19:34 foarte complexă.
 
19:38 Şi...
 
19:42 pentru a aborda
această complexitate,
  
19:45 mintea trebuie să fie
liberă de orice ataşament...
  
19:52 de orice...
 
19:55 legătură cu ceva anume,
 
19:57 cu guru tău, cu concluziile tale,
 
20:00 cu...
 
20:03 conceptele, ideile tale ş.a.m.d.
 
20:08 fiindcă, atunci când eşti
legat de ceva anume,
  
20:11 când eşti dedicat
unei anumite religii,
  
20:16 unui anumit sistem de gândire,
 
20:19 unei anumite...
 
20:22 metode de meditaţie,
 
20:25 unei anumite metode
sau credinţe ş.a.m.d.
  
20:30 exact acea dedicare
produce corupţie.
  
20:42 Ca atare, o minte
care este dedicată...
  
20:49 care este părtinitoare,
 
20:51 crede în ceva anume,
 
20:53 nu poate...
 
20:56 afla sau descoperi
 
20:59 dacă această minte se
poate transforma singură.
  
21:09 Corect ?
 
21:11 Ştiu că este foarte
dificil de acceptat asta...
  
21:15 fiindcă orice fiinţă umană vrea
să se dedice unui anumit lucru...
  
21:20 se simte în siguranţă
în acea dedicare.
  
21:28 Cineva se simte în
siguranţă, dacă are un lider,
  
21:33 dacă are un guru, dacă
are un anumit sistem.
  
21:37 Şi, dacă eşti ataşat
de vreo persoană...
  
22:02 dacă eşti ataşat
de vreo persoană...
  
22:06 este evident că poţi
observa iniţierea corupţiei,
  
22:11 fiindcă în acel
ataşament există teamă...
  
22:16 ură,
 
22:18 nelinişte.
 
22:24 Similar, dacă eşti ataşat
de o idee sau de o credinţă...
  
22:29 de un concept,
 
22:37 de o anumită imagine
sau de un simbol religios,
  
22:46 atunci corupţia este inevitabilă.
 
22:50 Şi unul dintre factorii determinanţi
ai acestei corupţii este autoritatea.
  
22:57 Oare ajungem undeva,
ne întâlnim cu toţii ?
  
23:01 Sau voi staţi separaţi, acolo
 
23:04 şi vorbitorul aici ?
 
23:07 Suntem separaţi, fizic vorbind,
 
23:08 dar oare există vreo
comunicare între noi ?
  
23:17 Oare există vreo...
 
23:19 observare a numitorului
nostru comun ?
  
23:26 Oare vedem asta, cu toţii,
 
23:29 nu numai din punct
de vedere teoretic...
  
23:33 verbal,
 
23:34 ci ca realitate faptică ?
 
23:40 Realitatea - microfonul
este o realitate.
  
23:44 Oare observăm
realitatea, în sinea noastră,
  
23:49 că atât timp cât eşti dedicat,
ataşat, legat de ceva anume,
  
23:56 de o persoană, de o
credinţă, de un concept,
  
24:00 atunci trebuie să existe corupţie ?
 
24:03 Fie că eşti marxist...
 
24:08 leninist...
 
24:11 maoist
 
24:13 sau urmezi vreun guru recent...
 
24:19 sau eşti ataşat de
vreun sistem anume,
  
24:24 trebuie să existe corupţie.
 
24:31 Adică, oare vedem
asta ca pe o realitate ?
  
24:37 Dacă sunt dedicat
ideii că sunt hindus...
  
24:47 uitaţi ce se întâmplă.
 
24:49 Sau, dacă eşti dedicat ideii că
eşti catolic, protestant, budist
  
24:54 sau că aparţii vreunei secte,
 
24:57 vreunui...
 
24:59 concept teologic...
 
25:02 democrat...
 
25:05 atunci eşti legat şi, ca atare,
nu eşti liber să examinezi.
  
25:06 Şi trebuie să existe libertate.
 
25:13 Şi...
 
25:21 autoritatea...
 
25:26 în special în lumea minţii
şi a inimii şi a creierului...
  
25:33 înseamnă să urmezi
pe cineva anume...
  
25:40 să accepţi anumite concepte
teologice sau teoretice...
  
25:49 furnizate de Marx ş.a.m.d.
 
25:53 sau de vreo minte
asiatică sau indiană.
  
26:00 Dacă accepţi asta...
 
26:04 şi o urmezi...
 
26:09 mental vorbind...
 
26:12 în acţiunile tale ş.a.m.d.
 
26:16 acesta este însuşi temeiul
autorităţii şi al corupţiei.
  
26:23 Oare observăm asta împreună ?
 
26:29 Nu să observi numai teoretic...
 
26:33 fiindcă aşa cum
s-a explicat, cu grijă,
  
26:38 teoretic este foarte clar...
 
26:42 ci s-o faci...
 
26:50 să observi consecinţele...
 
26:54 acestui ataşament...
 
26:58 faptul că a dezbinat lumea,
într-un asemenea haos.
  
26:59 Şi...
 
27:10 oare este posibil...
 
27:15 să fii o lumină pentru tine
însuţi, nu lumina altcuiva ?
  
27:23 Deoarece creierul nostru
a fost instruit şi a evoluat...
  
27:29 şi a acceptat autoritatea.
 
27:33 Nu numai autoritatea exterioară,
 
27:37 a legii...
 
27:40 care este necesară...
 
27:44 ci autoritatea...
 
27:49 autoritatea psihologică,
aşa-zisa autoritate spirituală.
  
27:56 Am devenit sclavii
acelei autorităţi.
  
28:04 Şi...
 
28:08 ca atare suntem controlaţi,
 
28:10 modelaţi...
 
28:13 şi ne prefacem că nu-i vedem...
 
28:16 pe cei care afirmă:
 
28:17 "Noi ştim, noi am atins...
 
28:23 vă vom spune ce să faceţi...
 
28:27 urmaţi-ne !
 
28:29 Vă vom conduce în rai,
 
28:32 vă vom izbăvi de păcate !"
 
28:35 şi toate celelalte lucruri
care se petrec în lume.
  
28:46 Şi...
 
28:48 o asemenea minte...
 
28:51 dedicată...
 
28:54 nu poate fi liberă niciodată.
 
28:57 Şi, fără libertate, nu puteţi afla
niciodată care este adevărul.
  
29:06 Deci...
 
29:08 oare am putea face asta...
 
29:13 ascultând această
realitate evidentă ?
  
29:19 Fiindcă nu putem
rezista de unii singuri.
  
29:28 Întotdeauna vrem să
ne bazăm pe cineva...
  
29:35 fie că este soţul sau soţia...
 
29:40 ori este prietena sau prietenul
tău sau prietenul prietenului tău.
  
29:42 Credem că...
 
29:48 bizuindu-ne pe cineva...
 
29:58 căutând sprijinul
altei persoane...
  
30:04 creierele noastre au ajuns să
depindă de autoritatea spiritului.
  
30:16 Vă rog...
 
30:18 acordaţi puţină atenţie acestui
lucru, dacă sunteţi serioşi.
  
30:25 Şi, ca atare, creierele
noastre au fost condiţionate
  
30:30 să accepte autoritatea spirituală,
 
30:34 preotul, guru,
 
30:37 omul care spune "sunt iluminat,
aşa că o să te conduc eu către asta".
  
30:44 Un om care este iluminat...
 
30:48 atunci când spune
că este iluminat,
  
30:51 nu este...
 
30:55 fiindcă iluminarea nu este un
lucru care să fie experimentat...
  
31:04 este o stare de spirit...
 
31:06 care a ajuns mai
presus de orice gândire.
  
31:11 Vom aborda asta, atunci când vom vorbi,
mai târziu, despre meditaţie ş.a.m.d.
  
31:15 Deci...
 
31:21 oare poate mintea, creierul tău,
 
31:23 care a fost instruit să
accepte autoritatea...
  
31:28 şi, ca atare, propria
sa disciplină specifică...
  
31:33 oare poate, acel creier...
 
31:36 să se elibereze, imediat,
de acea autoritate ?
  
31:41 Nu de autoritatea legii...
 
31:46 nu de autoritatea...
 
31:50 poliţistului.
 
31:52 Poate că nu suntem
de acord cu poliţistul,
  
31:55 dar se presupune că este
protectorul nostru comun ş.a.m.d.
  
32:02 Legea pe care trebuie s-o respectaţi,
de a circula pe dreapta în ţara asta
  
32:06 şi în Anglia de a
circula pe stânga...
  
32:12 şi aşa mai departe.
 
32:14 Oare puteţi, ascultând asta...
 
32:18 să observaţi consecinţele...
 
32:22 acceptării unei
autorităţi externe...
  
32:31 autoritatea lui Dumnezeu ?
 
32:35 Înţelegeţi ?
 
32:38 Dumnezeul care a fost
inventat de gândire...
  
32:45 şi autoritatea preoţimii
mondiale, care spune:
  
32:50 "Te voi ajuta să-ţi atingi scopul,
te voi ajuta să ajungi acolo !"
  
32:58 Urmăriţi toate acestea ?
 
33:04 Fiindcă, atunci când accepţi
o asemenea autoritate,
  
33:08 trebuie să produci, fără
excepţie, dezordine...
  
33:19 nu numai o
dezordine în sinea ta...
  
33:24 ci şi dezordinea care conduce la
instituirea unor autorităţi diferite:
  
33:27 autorităţile islamice...
 
33:34 autorităţile budiste...
 
33:39 şi aşa mai departe.
 
33:45 Toate se află în opoziţie.
 
33:52 Aşa cum mi-a spus un guru faimos:
 
33:55 "Am început cu doi discipoli,
acum am 10.000 de discipoli."
  
34:07 Înţelegeţi, domnilor,
toate acestea ?
  
34:13 Deci...
 
34:17 atunci când există acceptarea...
 
34:23 autorităţii psihologice,
 
34:27 aşa-zis spirituale...
 
34:31 autoritatea spiritului,
cea lăuntrică...
  
34:36 atunci trebuie să
existe dezordine...
  
34:40 fiindcă produce un
conflict în sinea ta.
  
34:47 Poate că spui: "Accept acea
autoritate, fiindcă îmi face plăcere,
  
34:48 îmi oferă ajutor,
 
34:54 îmi conferă
senzaţia protecţiei."
  
35:01 Deci depinzi de altcineva...
 
35:07 şi, atunci când depinzi de
altcineva, consecinţa este teama...
  
35:10  
 
35:15 dezbinarea...
 
35:18 şi toate conflictele
care au loc...
  
35:24 între ceea ce eşti şi
ceea ce ar trebui să fii.
  
35:31 Corect ?
 
35:34 Deci mintea, inclusiv creierul...
 
35:38 deci mintea a trăit
după acest tipar...
  
35:43 care este tiparul dezordinii.
 
35:49 Cercetaţi-vă propriile
minţi, nu trebuie ca eu să...
  
35:53 Observă-ţi propria minte...
 
35:58 cât de dezordonată este.
 
36:08 Dezordine înseamnă conflict...
 
36:16 conflictul dintre ceea ce are loc,
 
36:21 reacţiile, răspunsurile,
reflexele...
  
36:27 şi autoritate,
 
36:30 restricţii,
 
36:32 aşa-zisa...
 
36:36 dictatură iluminată...
 
36:41 şi realitatea sinelui
tău - conflictul...
  
36:45 care este întotdeauna dorinţa
de a deveni ceva anume.
  
36:53 Corect ?
 
36:57 Deci creierul a trăit
în această dezordine...
  
37:04 trecând de la un guru la altul.
 
37:09 Dacă nu poţi descoperi iluminarea
aici, te duci în Japonia sau India
  
37:12  
 
37:15 şi asta e cea mai
recentă înşelătorie.
  
37:23 Domnule, adevărul
se află acolo unde eşti,
  
37:27 nu în India...
 
37:32 în nici o altă ţară
 
37:35 sau la nici un alt om.
 
37:40 Este acolo unde te afli...
 
37:44 şi...
 
37:47 acolo unde te afli
cu toate necazurile,
  
37:52 grijile, depresiile
şi suferinţele tale.
  
37:56 Trebuie să le pui capăt
şi să treci mai departe.
  
38:05 Adică nimeni de pe Pământ
nu-ţi poate oferi asta...
  
38:10 eliberarea de suferinţă,
 
38:13 eliberarea de griji.
 
38:16 Numai tu o poţi face.
 
38:19 Deci este în van şi inutil
să mergi în diferite ţări,
  
38:26 căutând diverse
autorităţi spirituale
  
38:31 şi să trăieşti în lagărele
lor de concentrare,
  
38:35 care se numesc ashram.
 
38:39 Ăsta e jocul pe care l-am jucat,
cu toţii, vreme de mii de ani.
  
38:43 Nu este ceva nou.
 
38:48 Timp de 2.000 de ani preoţii
din Occident au jucat acest joc.
  
38:51 Şi în India o fac de
mult mai multă vreme.
  
38:57 Deci asta este...
 
39:03 cauza conflictului nostru...
 
39:10 fiindcă ne luăm după altcineva.
 
39:17 Şi oare puteţi, pe
măsură ce ascultaţi,
  
39:20 pe măsură ce reflectăm împreună,
 
39:23 să faceţi călătoria, să
păşiţi pe aceeaşi cale,
  
39:28 nu pe calea mea, ci pe calea
voastră, calea observaţiei...
  
39:38 oare puteţi vedea ce a devenit
mintea voastră, creierul vostru
  
39:42 şi să puneţi capăt, imediat, acestui
sentiment al autorităţii spirituale ?
  
39:52 Astfel încât voi, care sunteţi...
 
39:57 care sunteţi omenirea...
 
40:01 - voi sunteţi omenirea,
nu sunteţi simpli indivizi...
  
40:07 fiindcă treceţi prin aceeaşi
uşă a neliniştii, suferinţei,
  
40:14 incertitudinii,
 
40:16 fricii,
 
40:18 plăcerii, durerii,
 
40:20 ca tot restul omenirii...
 
40:24 deci voi sunteţi omenirea,
voi sunteţi lumea...
  
40:29 şi creierul vostru este al lumii -
 
40:34 şi...
 
40:35 atunci sesizaţi imediat
adevărul acestui fapt,
  
40:40 anume conflictul...
 
40:41 în esenţă...
 
40:47 se produce atunci când
accepţi autoritatea,
  
40:51 autoritatea spirituală
a altei persoane.
  
40:56 Şi...
 
40:58 acest conflict răsare
nu numai din asta,
  
41:02 ci fiindcă eşti incapabil
să observi, de fapt,
  
41:07 ce anume se petrece în sinea ta,
 
41:11 fără vreo denaturare, fără
a judeca, ci numai să observi.
  
41:15  
 
41:21 Fiindcă trebuie
să trăim în ordine.
  
41:29 Ordinea este absolut esenţială.
 
41:34 Nu există vreo ordine relativă.
 
41:37 Nu există decât
ordine sau dezordine.
  
41:44 Înţelegeţi ce am spus ?
 
41:48 Fie există o ordine completă,
 
41:53 deplină,
 
41:55 fie există numai dezordine.
 
41:59 Nu există ceva între cele două.
 
42:04 Ceea ce se află între
cele două este dezordinea.
  
42:13 Deci trebuie să
descoperim ce este ordinea.
  
42:22 În primul rând...
 
42:25 trebuie să descoperim
ce este ordinea absolută.
  
42:30 Există un asemenea
lucru, ordine absolută,
  
42:33 deoarece...
 
42:34 "cosmos"...
 
42:58 "cosmos" înseamnă ordine.
 
43:03 Universul se află în ordine...
 
43:11 dar noi, fiinţele umane,
trăim în dezordine.
  
43:16 Natura se află în ordine...
 
43:21 dar, atunci când omul intervine
în natură, el produce dezordine,
  
43:24  
 
43:27 fiindcă, în sinea sa,
se află în dezordine.
  
43:32 Corect, domnilor ?
 
43:39 Deci ce anume este ordinea ?
 
43:47 Oare este finalul conflictului ?
 
43:52 Luaţi-o încet, vom aborda asta
cu foarte mare atenţie, pas cu pas.
  
43:53  
 
43:57 Vă rog, voi nu mă
urmăriţi pe mine, vorbitorul.
  
44:06 Observaţi propria
voastră structură lăuntrică.
  
44:14 Cuvântul "structură"
acolo înseamnă mişcare...
  
44:19 dinamica sinelui propriu...
 
44:23 fiindcă eşti o entitate vie.
 
44:26 Numai atunci...
 
44:29 când observi ceva mort...
 
44:32 Dar, dacă eşti un lucru
viu, atunci există mişcare.
  
44:36 Şi această dinamică,
 
44:38 a vieţii,
 
44:41 este dezordinea.
 
44:45 Am putea beneficia,
ocazional, de un fel de pace,
  
44:46 linişte...
 
44:57 dar liniştea, pacea şi tăcerea,
 
45:01 care sunt cultivate de gândire,
 
45:07 prin aşa-zisa meditaţie sau
atenuare, făcând tot felul de trucuri,
  
45:11 nu este tăcere,
 
45:14 pace.
 
45:20 Deci, acum reflectăm împreună...
 
45:21 vreau să spun că
reflectăm împreună.
  
45:29 Nu vă spun eu ce este ordinea...
 
45:35 ceea ce înseamnă că trebuie
să trăiţi aşa, altfel sau altcumva.
  
45:43 Reflectând împreună,
pentru a afla voi înşivă...
  
45:49 dacă există o ordine absolută.
 
45:53 Sau omul trebuie să
trăiască etern în dezordine ?
  
46:03 Deci dezordinea şi ordinea
nu pot exista simultan.
  
46:11 O minte dezordonată...
 
46:14 nu poate descoperi ordinea.
 
46:17 Este simplu.
 
46:19 Deci trebuie să descoperim ce
produce dezordinea din sinea noastră.
  
46:27 Corect ?
 
46:29 Nu să încercăm să
aflăm ce este ordinea.
  
46:34 E ca şi cum un om orb, ignorant,
încearcă să descopere raiul.
  
46:44 Spun om orb în
sensul de om ignorant.
  
46:50 Trebuie să se elibereze
de ignoranţă, mai întâi.
  
46:51 Deci...
 
47:00 o minte dezordonată nu poate descoperi,
vreodată, ce este ordinea absolută.
  
47:08 Acum, ce anume
provoacă dezordinea ?
  
47:15 Aşa cum am spus deunăzi...
 
47:19 acolo unde există o cauză,
trebuie să existe finalul ei.
  
47:23 Este o lege !
 
47:25 Corect ?
 
47:27 Nu ştiu dacă sesizaţi asta.
 
47:30 Acolo unde există un început,
trebuie să existe un sfârşit.
  
47:38 Dacă există vreo
cauză a durerii fizice...
  
47:43 - Corect ? -
 
47:44 ... i se poate pune capăt,
 
47:47 fie prin moarte...
 
47:48 fie există un leac pentru ea.
 
47:55 Dacă ai o durere
puternică de dinţi,
  
47:58 cauza este infecţia...
 
48:03 şi acea infecţie, care provoacă
durere, poate lua sfârşit.
  
48:06  
 
48:10 Corect ?
 
48:12 Deci trebuie să existe
o cauză a dezordinii.
  
48:18 Urmăriţi toate acestea ?
 
48:23 Corect ?
 
48:24 Reflectăm împreună măcar
puţin, pentru o vreme ?
  
48:26 Corect ?
 
48:30 Continuăm ?
 
48:34 Bine.
 
48:41 Afirmăm că trebuie să existe
o cauză a acestei dezordini.
  
48:46 Care este cauza ?
 
48:48 Există câteva cauze ale
dezordinii din viaţa noastră
  
48:53 sau există numai un singur
factor care produce dezordine ?
  
48:58 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
49:02 Nu întrebarea mea,
întrebarea voastră.
  
49:11 Mai întâi de toate,
 
49:14 oare suntem conştienţi
că trăim în dezordine ?
  
49:20 Cred că asta e destul de clar.
 
49:22 Chiar trăim.
 
49:24 S-ar putea să dăm
peste pete de lumină...
  
49:30 dar majoritatea zilei trăim
aşa cum o facem acum,
  
49:34 cu ploaie şi nori.
 
49:39 Deci nu vorbim despre
fragmente de ordine,
  
49:44 care nu înseamnă, de fapt,
decât uitarea dezordinii.
  
49:55 Deci care este cauza ei ?
 
49:59 Sau există mai multe cauze ?
 
50:11 Trebuie să existe dezordine...
 
50:16 atunci când există contradicţii...
 
50:22 nu numai în acţiunea ta...
 
50:28 adică nu numai în gândirea
ta, în comportamentul tău.
  
50:32 Contradicţie...
 
50:34 spunând un lucru
şi făcând un altul.
  
50:39 Evident.
 
50:42 Şi trebuie să existe dezordine,
 
50:45 atât timp cât ne conformăm...
 
50:52 - Corect ? -
 
50:53 ... ne conformăm unei idei...
 
50:57 unui ideal,
 
50:59 unei imagini care a
fost creată de altcineva.
  
51:08 În regulă ?
 
51:11 Adică, atât timp cât
există contradicţie...
  
51:12 în sinea noastră,
 
51:18 între acţiune şi realitate...
 
51:25 între ceea ce gândim
şi ceea ce facem.
  
51:32 Corect ?
 
51:34 Adică...
 
51:38 atât timp cât omul, mintea,
 
51:41 încearcă să...
 
51:46 schimbe "ceea ce este" în
"ceea ce ar trebuie să fie"...
  
51:51 trebuie să existe dezordine.
 
51:57 Lumea comunistă, totalitară,
 
52:01 are proprii săi teoreticieni,
 
52:05 cum ar fi Marx şi Engels
şi Lenin şi Stalin, toţi aceia
  
52:09 şi au creat un concept...
 
52:17 o lume ideologică...
 
52:21 şi oamenii de acolo, cu
autoritatea şi puterea lor,
  
52:26 modelează omul să se
conformeze acelei ideologii.
  
52:32 Mă urmăriţi ?
 
52:34 Asta au făcut toate religiile.
 
52:39 Nu există mare diferenţă; poate că există
o anumită diferenţă între lumea totalitară
  
52:41  
 
52:43 şi lumea religioasă
 
52:47 şi fascişti.
 
52:54 Toţi urmează aceeaşi cale,
 
52:58 poate moderat,
 
53:00 delicat,
 
53:02 forţat,
 
53:03 agresiv, prin ameninţări,
 
53:06 dar este aceeaşi direcţie.
 
53:14 Deci oare aceasta este
esenţa acestei cauze a dezordinii ?
  
53:23 Vă rog, luaţi-o încet, nu
spuneţi imediat că "asta este".
  
53:27 Reflectaţi !
 
53:28 Sau...
 
53:32 trebuie să existe dezordine...
 
53:36 atât timp cât gândirea...
 
53:39 ne domină acţiunile.
 
53:49 Fiindcă, aşa cum
am spus, gândirea...
  
53:51 este răspunsul memoriei.
 
54:02 Acea memorie este
rezultatul experienţei,
  
54:06 cunoaşterii,
 
54:08 stocată în creier, în neuroni.
 
54:12 Deci gândirea este
întotdeauna limitată,
  
54:17 deoarece cunoaşterea
este întotdeauna limitată.
  
54:20 Nu poate exista
cunoaştere deplină, corect ?
  
54:24 Urmăriţi toate acestea ?
 
54:35 Uitaţi ce a făcut omul.
 
54:39 Poate că ştie în
străfunduri, inconştient,
  
54:43 că nu poate exista cunoaştere
deplină, în orice privinţă.
  
54:48 Deci el spune: "Dumnezeu
- orice ar fi asta -
  
54:52 este omnipotent,
atotştiutor" ş.a.m.d.
  
54:57 Deci, uitaţi ce a făcut:
 
55:02 cunoscându-şi limitările,
 
55:08 că ştiinţa sa trebuie să
fie întotdeauna limitată,
  
55:11 creează ceva ce deţine
cunoaşterea deplină,
  
55:19 atotştiutor
 
55:22 şi se zbate să atingă asta.
 
55:23 Urmăriţi jocul ?
Observaţi ce face omul, tot timpul ?
  
55:29 Deci noi spunem, ne întrebăm:
 
55:32 Oare gândirea este
responsabilă de dezordine ?
  
55:38 Vă rog, asta necesită multă
reflecţie, nu spuneţi numai da sau nu.
  
55:40 Gândirea a creat contrariul...
 
55:47 nu realitatea...
 
55:52 ci contrariul.
 
55:58 Adică, sunt nefericit...
 
56:06 dar am cunoscut fericirea,
într-o oarecare perioadă...
  
56:11 şi reamintirea acelui lucru...
 
56:15 este în contradicţie
cu "ceea ce există".
  
56:18 Urmăriţi asta ?
 
56:20 Da ?
 
56:23 Mă întreb...
 
56:25 Deci gândirea a creat contrariul,
 
56:29 care este non-realitatea.
 
56:33 Realitatea este ceea ce are loc,
 
56:37 ceea ce se întâmplă.
 
56:41 Realitatea este că fiinţele
umane sunt violente.
  
56:45 Asta e o realitate !
 
56:47 Dar gândirea a spus că
trebuie să ating nonviolenţa...
  
56:54 ceea ce reprezintă
contrariul a "ceea ce există".
  
56:57 Corect ?
 
56:59 Ca atare, există conflict !
 
57:06 Dar...
 
57:08 dacă nu există nici un contrariu,
 
57:11 nu există decât asta,
 
57:14 atunci poţi face
faţă acestui lucru.
  
57:16 Mă urmăriţi ?
 
57:17 Puteţi întotdeauna
face faţă realităţii,
  
57:21 dar nu cu non-realităţi.
 
57:24 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
57:27 Oare complic asta prea mult ?
 
57:30 E prea abstract ?
 
57:32 Nu, mă tem că este prea realist !
 
57:43 Deci oare aceea este cauza
fundamentală a dezordinii noastre ?
  
57:51 Mă urmăriţi ?
 
57:53 Cauza este încercarea de a deveni ceva
anume, întotdeauna încercând să devii:
  
57:57  
 
57:59 sunt ignorant,
trebuie să ştiu mai mult...
  
58:03 nu cunosc iluminarea,
trebuie să ating iluminarea,
  
58:08 mintea mea se află în
conflict, pălăvrăgind,
  
58:11 trebuie s-o fac să tacă.
 
58:15 Este acelaşi principiu:
 
58:18 ca cel al funcţionarului
care devine şef...
  
58:24 al preotului de parohie
care devine episcop
  
58:28 şi al episcopului
care devine cardinal
  
58:30 şi al cardinalului
care devine papă.
  
58:33 Înţelegeţi ?
E acelaşi principiu.
  
58:38 Oare aceea este
cauza dezordinii noastre ?
  
58:47 Vedeţi, trăim în dezordine...
 
58:51 şi atunci gândirea spune:
 
58:53 "Trebuie să trăiesc în ordine !"
 
58:58 Deci creează un
tipar al ordinii...
  
59:03 un tipar al valorilor
care definesc ordinea...
  
59:09 un tipar al comportamentului.
 
59:13 Înţelegeţi ?
 
59:15 Aflându-se în dezordine,
 
59:18 gândirea creează, atunci, ceea
ce crede ea că înseamnă ordinea,
  
59:23 şi conflictul începe.
 
59:27 Aţi înţeles ?
 
59:30 Deci oare aceea este cauza existenţei
noastre, cotidiene, în dezordine ?
  
59:41 Dacă aceea este cauza,
 
59:43 i se poate pune capăt.
 
59:46 O clipă, vă rog,
urmăriţi cu atenţie !
  
59:46 I se poate pune capăt.
 
59:54 Următoarea voastră
întrebare este: "Cum ?"
  
59:58 Aţi revenit la vechiul principiu:
"Spune-mi ce să fac !"
  
1:00:01  
 
1:00:07 Urmăriţi toate acestea ?
 
1:00:10 Oh, pentru numele lui
Dumnezeu, haide domnule !
  
1:00:13 Corect ?
 
1:00:16 Cineva observă acest fapt...
 
1:00:20 că gândirea...
 
1:00:24 creează contrariul...
 
1:00:29 şi contrariul devine
important, atunci,
  
1:00:34 ajungând să ignore realitatea,
trecând dincolo de realitate.
  
1:00:40 Adică, sunt violent, să
presupunem că cineva este violent.
  
1:00:43 El creează contrariul,
 
1:00:46 deoarece crede că, prin
crearea contrariului, prin conflict,
  
1:00:50 se poate elibera de violenţă.
 
1:00:56 Dar conflictul în sine
înseamnă violenţă.
  
1:00:59 Mă întreb dacă
înţelegeţi toate acestea !
  
1:01:04 Corect ?
 
1:01:05 Putem continua ?
 
1:01:09 Deci...
 
1:01:12 oare poate mintea, care a
trăit în tiparul contrariilor...
  
1:01:19 - care este tiparul
non-realităţilor...
  
1:01:24 adică, atunci când există
violenţă, acesta e un fapt,
  
1:01:28 nonviolenţa este o non-realitate...
 
1:01:33 idealul este o non-realitate -
 
1:01:39 deci, oare mintea poate trăi,
privi, observa numai realitatea...
  
1:01:47 fără a se depărta de realitate ?
 
1:01:51 Mă întreb dacă aţi
înţeles toate acestea.
  
1:01:53 Adică, să te depărtezi
înseamnă să reprimi...
  
1:01:57 să încerci să treci dincolo de
ea, să o eviţi, să o analizezi,
  
1:02:02 să te depărtezi de asta,
 
1:02:10 de realitatea violenţei.
 
1:02:11 Corect ?
Faceţi asta, în timp ce vorbim ?
  
1:02:13 Sau, pur şi simplu, vă
lăsaţi purtaţi de cuvinte ?
  
1:02:23 Deci creierul a trăit în acest
tipar, al realităţii şi non-realităţii...
  
1:02:29 - Corect ? -
 
1:02:30 ... şi, ca atare, a creat conflictul.
 
1:02:34 Când cineva observă inutilitatea,
absurditatea acestui lucru...
  
1:02:43 atunci rămâne numai cu realitatea.
 
1:02:49 Corect ?
 
1:02:51 Atunci, cum observi realitatea ?
 
1:02:59 Nu aţi obosit ?
 
1:03:02 Putem continua ?
 
1:03:04 Cum observi realitatea ?
 
1:03:08 Adică, realitatea este violenţa.
 
1:03:15 Noi afirmăm că violenţa
este o stare contradictorie...
  
1:03:19 o stare în care urmezi
pe cineva anume...
  
1:03:24 spiritual,
 
1:03:25 filozofic,
 
1:03:27 ideatic, psihologic,
 
1:03:31 să urmezi pe cineva anume...
 
1:03:34 şi există o separare
între tine şi acel lucru,
  
1:03:39 între guru şi tine.
 
1:03:41 Şi guru cel isteţ spune:
"Suntem totuna !"
  
1:03:45 Mă urmăriţi ?
Ăsta e jocul pe care-l joacă !
  
1:03:48 Deci...
 
1:03:51 noi afirmăm:
 
1:03:53 Oare poţi observa realitatea...
 
1:03:57 fără a te depărta deloc de ea ?
 
1:04:07 Corect ?
Putem continua ?
  
1:04:10 Deci noi spunem:
"Cum observi realitatea ?"
  
1:04:15 Oare îi conferi o
anumită direcţie realităţii ?
  
1:04:21 Înţelegeţi la ce mă refer ?
 
1:04:23 Oare observaţi realitatea
având o motivaţie anume,
  
1:04:26 ceea ce înseamnă
să o direcţionaţi ?
  
1:04:29 Corect ?
 
1:04:32 Vă rog, toate acestea
necesită o atenţie extraordinară.
  
1:04:53 Noi spunem: "Cum
observi realitatea ?"
  
1:05:01 Nu există decât
realitatea, corect ?
  
1:05:03 Nu contrariul ei.
 
1:05:07 Deci realitatea este esenţială,
 
1:05:12 nu modul în care
interpretezi tu realitatea.
  
1:05:19 Corect ?
 
1:05:20 Fiindcă, atunci, interpretul...
 
1:05:25 realităţii...
 
1:05:27 o interpretează potrivit
cunoştinţelor sale anterioare.
  
1:05:33 Corect ?
 
1:05:36 Şi, ca atare, atunci când
interpretează realitatea,
  
1:05:40 se depărtează de realitate.
 
1:05:44 Corect ?
 
1:05:46 Aţi adormit cu toţii ?
 
1:05:51 Deci, oare există o observare...
 
1:05:56 fără translator...
 
1:06:01 fără interpret...
 
1:06:05 fără observator ?
 
1:06:09 Dacă există o separare între...
 
1:06:13 interpret şi realitate,
 
1:06:16 este evident că el
creează un conflict.
  
1:06:20 Urmăriţi asta ?
 
1:06:23 Deci, pentru a pune
capăt conflictului,
  
1:06:26 interpretul trebuie să fie absent.
 
1:06:33 Atunci există numai
observare pură.
  
1:06:39 Atunci când există observare
pură, realitatea nu există.
  
1:06:44 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
1:06:47 Aţi înţeles ?
 
1:06:50 Înţelegeţi ?
 
1:06:51 Atât timp cât interpretul face
ceva anume, el creează realitatea.
  
1:06:55  
 
1:07:05 Dar, dacă translatorul, interpretul,
gânditorul, observatorul nu există,
  
1:07:08  
 
1:07:11 realitatea este non-existentă.
 
1:07:15 Vă voi arăta de ce.
 
1:07:17 Sunteţi interesaţi
de toate acestea ?
  
1:07:21 Nu, nu...
 
1:07:22 făceţi-o !
 
1:07:25 Altminteri nu are valoare...
 
1:07:29 atunci devine un joc intelectual.
 
1:07:35 Ce este realitatea ?
 
1:07:38 Realitatea este violenţa.
 
1:07:41 Iau asta drept exemplu:
realitatea este violenţa.
  
1:07:44 Ce este violenţa ?
 
1:07:51 Mimetism, corect ?
 
1:07:55 Conformism,
 
1:07:57 comparaţie,
 
1:07:58 mânie,
 
1:07:59 ură...
 
1:08:01 - Corect ? -
 
1:08:02 ... gelozie,
 
1:08:04 teamă, suferinţă.
 
1:08:06 Toate sunt realităţi.
 
1:08:07 Depresie...
 
1:08:09 euforie...
 
1:08:15 durere,
 
1:08:16 toate acelea sunt realităţi.
 
1:08:19 Când spui că sunt
realităţi, ce înseamnă asta ?
  
1:08:24 Este o realitate fiindcă
ţi-ai amintit acel lucru,
  
1:08:29 care se întâmplă
acum, din trecut ?
  
1:08:32 Urmăriţi ce spun ?
 
1:08:34 Urmăriţi asta ?
 
1:08:36 Nu, nu urmăriţi.
 
1:08:46 Sunt lacom acum.
 
1:08:52 Cuvântul "lăcomie", în sine,
nu reprezintă realitatea.
  
1:08:59 Corect ?
 
1:09:02 Corect ?
 
1:09:05 Dar, folosind cuvântul
"lăcomie" l-am identificat,
  
1:09:09 fiindcă am folosit
acel cuvânt, anterior.
  
1:09:15 Corect ?
 
1:09:17 Recunoaşterea
anterioară a realităţii,
  
1:09:20 a ceea ce se întâmplă,
 
1:09:22 este ceea ce noi numim realitate.
 
1:09:28 Sunteţi şi voi alături de mine ?
 
1:09:35 Deci prin numirea ei...
 
1:09:38 ai recunoscut-o.
 
1:09:42 Corect ?
 
1:09:43 Şi, ca atare, ai
plasat-o în trecut.
  
1:09:52 Uitaţi ce am făcut.
 
1:09:59 Să luăm un exemplu foarte
simplu: cineva este mânios.
  
1:10:05 În clipa mâniei, nu există
recunoaşterea mâniei.
  
1:10:13 Nu există decât
răspunsul său reflex,
  
1:10:16 la o traumă sau orice ar fi,
 
1:10:19 o reacţie.
 
1:10:22 În momentul când reacţionezi nu
sesizezi: "Pentru Dumnezeu, sunt furios !"
  
1:10:27 Asta se întâmplă numai
după o secundă sau două.
  
1:10:33 De ce ?
 
1:10:36 Fiindcă...
 
1:10:39 mintea, gândirea, a
recunoscut acel fapt,
  
1:10:44 potrivit rememorării trecutului.
 
1:10:47 Corect ?
 
1:10:51 Deci...
 
1:10:53 te ocupi de "ceea ce
există" prin prisma trecutului...
  
1:10:58 - Corect ? -
 
1:10:59 ... ceea ce, atunci,
creează conflict.
  
1:11:03 Urmăriţi asta ?
 
1:11:06 Deci, oare există o
observare fără cuvinte...
  
1:11:15 fără a-ţi aminti că
asta este violenţa ?
  
1:11:20 Înţelegeţi ?
 
1:11:22 Aţi înţeles ?
 
1:11:24 Din clipa în care procesul
cognitiv al recunoaşterii începe,
  
1:11:28 totul devine non-realitate.
 
1:11:33 Corect ?
 
1:11:35 Este prea dificil ?
 
1:11:39 Este destul de simplu, nu-i aşa ?
 
1:11:43 Sunt furios...
 
1:11:46 nu am mai fost,
dar cum sunt furios...
  
1:11:50 şi în acea clipă de furie
 
1:11:53 nu acţionează decât adrenalina.
 
1:11:58 Apoi, câteva secunde mai târziu,
 
1:12:02 gândirea spune: "Am fost furios !"
 
1:12:06 ceea ce este recunoaşterea
a ceea ce s-a întâmplat,
  
1:12:09 prin prisma trecutului.
 
1:12:15 Corect ?
 
1:12:16 Acum...
 
1:12:18 ca atare, trecutul şi
prezentul se află în conflict.
  
1:12:25 Deci, oare poţi...
 
1:12:36 deci oare poţi observa...
 
1:12:40 fără cuvinte...
 
1:12:46 poţi observa fără interpret...
 
1:12:53 fără gânditorul care spune:
"Îmi amintesc asta...
  
1:12:55 se întâmplă din nou !" ?
 
1:13:03 Ceea ce se întâmplă nu
s-a mai întâmplat niciodată.
  
1:13:09 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
1:13:13 Numai din cauza
rememorării acelui lucru
  
1:13:16 ajungi să spui că se
întâmplă din nou.
  
1:13:19 E prea mult pentru voi !
 
1:13:24 Deci...
 
1:13:26 tiparul...
 
1:13:28 care înseamnă mintea,
creierul şi, ca atare, gândirea,
  
1:13:34 a trăit în acest conflict,
din vremuri imemoriale.
  
1:13:41 Şi noi spunem că asta
este cauza problemei.
  
1:13:46 Şi, acolo unde există o
cauză, i se poate pune capăt.
  
1:13:51 Cauza este...
 
1:13:54 separarea dintre ceea
ce se întâmplă, de fapt...
  
1:13:58 şi ceea ce nu ar
trebui să se întâmple...
  
1:14:01 - Corect ? -
... idealul.
  
1:14:05 Deci idealul este
o non-realitate...
  
1:14:06 întotdeauna.
 
1:14:13 Numai ceea ce se întâmplă,
de fapt, este realitate.
  
1:14:18 Ceea ce se întâmplă,
efectiv, este anxietatea mea...
  
1:14:24 teama mea,
singurătatea mea disperată.
  
1:14:35 Şi atunci când se
observă acea singurătate...
  
1:14:40 cuvântul spune că ştiu
ce înseamnă să fii singur,
  
1:14:44 fiindcă ştiu asta din trecut.
 
1:14:48 Deci trecutul este în
conflict cu prezentul.
  
1:14:52 Înţelegeţi asta ?
Deci, oare există o observare,
  
1:14:54 fără trecut ?
 
1:15:00 Desigur că poate exista.
 
1:15:03 Atunci realitatea nu mai există.
 
1:15:10 Este translatorul...
 
1:15:14 gânditorul...
 
1:15:17 interpretul, observatorul,
cel care creează realitatea.
  
1:15:22 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
1:15:24 Este ceva simplu...
 
1:15:26 Înţelegeţi ?
 
1:15:27 Realitatea este că sunt furios.
 
1:15:31 În clipa în care o sufoc cu o
mulţime de cuvinte şi idei...
  
1:15:37 îi acord importanţă, o consolidez.
 
1:15:41 Din clipa în care încetez s-o mai
racordez cu istoria trecută, se diminuează.
  
1:15:47 Înţelegeţi ?
 
1:15:50 Fă asta, încearcă !
Fă-o, domnule !
  
1:16:00 Deci noi afirmăm:
 
1:16:03 cauza dezordinii...
 
1:16:10 este acest conflict,
 
1:16:13 între ceea ce se întâmplă şi
ceea ce ar trebui să se întâmple.
  
1:16:22 Dacă nu ar fi existat
contrariul, nonviolenţa...
  
1:16:27 - Înţelegeţi ? - aş fi avut de-a
face cu realitatea, aşa cum este ea.
  
1:16:31 Mă întreb dacă progresaţi.
 
1:16:33 Înţelegeţi asta ?
 
1:16:36 Deci noi spunem:
 
1:16:39 omul a trăit în dezordine...
 
1:16:44 şi el a căutat pe altcineva,
 
1:16:48 o autoritate externă,
 
1:16:50 care să clarifice
această dezordine,
  
1:16:53 atât politică...
 
1:16:56 cât şi economică
 
1:16:57 şi religioasă,
aşa-zis spirituală.
  
1:17:02 Din clipa în care a făcut
asta, a creat dezbinarea.
  
1:17:08 Corect ?
 
1:17:10 Acolo unde există dezbinare,
trebuie să existe conflict...
  
1:17:16 evreul, arabul,
musulmanul şi hindusul...
  
1:17:20 creştinul şi necreştinul.
 
1:17:26 Deci...
 
1:17:28 nu există decât realitatea
şi nu o non-realitate.
  
1:17:35 Cât este ora ?
 
1:17:50 Mai avem încă trei discursuri...
 
1:17:56 marţi,
 
1:17:57 joi şi duminica următoare.
 
1:18:01 Şi mai avem de dezbătut
încă foarte multe lucruri.
  
1:18:05 Trebuie să rămânem împreună,
 
1:18:06 să reflectăm împreună,
 
1:18:10 pentru a afla dacă omul se
poate elibera vreodată de frică...
  
1:18:17 să se elibereze
complet de teamă...
  
1:18:23 atât de teama de lume,
 
1:18:26 cât şi de teama de ceea ce
se întâmplă, frica lăuntrică.
  
1:18:32 Şi, de asemenea, cineva
trebuie să abordeze situaţia
  
1:18:36 acestei foarte complexe
probleme a plăcerii.
  
1:18:45 Şi...
 
1:18:47 problema şi mai
complexă a morţii...
  
1:18:52 şi a sfârşitului suferinţei.
 
1:18:55 Şi, de asemenea, trebuie să
abordăm, să dezbatem împreună...
  
1:19:03 semnificaţia meditaţiei.
 
1:19:10 Deci mai avem trei discursuri
 
1:19:12 şi vom aborda toate acestea,
 
1:19:21 cât mai detaliat posibil.