Krishnamurti Subtitles

Finalul suferinţei produce iubire şi compasiune

Saanen - 17 July 1980

Public Talk 6



0:01 FINALUL SUFERINŢEI,
CARE PRODUCE
  
0:26 Mai avem o singură
prelegere, duminica viitoare.
  
0:27 După aceea...
 
0:35 vor fi cinci întâlniri pentru
întrebări şi răspunsuri.
  
0:52 Aşa cum am spus ultima
dată, când ne-am întâlnit aici...
  
0:59 vom vorbi despre moarte
 
1:04 - scuze că o facem într-o
dimineaţă atât de frumoasă -
  
1:09 despre sfârşitul suferinţei...
 
1:14 şi, poate, despre ceea
ce se poate obţine,
  
1:17 şi anume iubire şi compasiune.
 
1:21 Despre asta am
spus că vom discuta...
  
1:25 astăzi,
 
1:26 iar duminică vom discuta
despre ce este meditaţia.
  
1:31 Corect ?
 
1:49 Am vorbit destul de mult...
 
1:55 despre diferite
aspecte ale vieţii,
  
2:00 ale existenţei
noastre cotidiene...
  
2:04 cât de important este...
 
2:12 să ne înţelegem pe noi înşine...
 
2:16 şi să înţelegem structura şi
natura creierului şi a minţii.
  
2:21 Poate că unii dintre
voi au ascultat...
  
2:28 şi au cercetat asta,
destul de profund...
  
2:35 şi poate că unii dintre
voi doar sumar, superficial...
  
2:43 iar ceilalţi...
 
2:46 ar putea spune:
"Ştim asta, cu toţii...
  
2:48 am citit despre ea...
 
2:56 am fost în Asia, în
India şi în alte ţări,
  
3:02 adunând o mulţime de informaţii.
 
3:06 Şi, de asemenea, am venit aici
ca să descoperim ce aveţi de spus."
  
3:12 (Sunetul unui avion)
 
3:26 E o zi senină şi, ca atare, veţi
avea parte de mult zgomot !
  
3:42 Am vorbit despre
arta observării...
  
3:48 despre arta ascultării...
 
3:54 şi despre arta învăţării.
 
3:58 (Sunetul unui avion)
 
4:10 Să continui în
pofida acelui zgomot ?
  
4:19 E o lume minunată şi paşnică !
 
4:35 Şi, dacă se poate...
 
4:38 aş vrea să vorbesc, mai
întâi, despre arta ascultării.
  
4:50 Cuvântul "artă" înseamnă
să pui totul la locul cuvenit.
  
4:53  
 
4:59 Aceea este semnificaţia
primară a acelui cuvânt.
  
5:05 Asta înseamnă să ai ordine...
 
5:13 nu numai o ordine fizică,
 
5:17 acolo unde cineva trăieşte,
în încăperea în care trăieşte,
  
5:20 ci şi ordine lăuntrică.
 
5:28 Şi despre această ordine
am vorbit deunăzi.
  
5:33 Dar există o ordine în ascultare.
 
5:34 Noi nu doar auzim,
 
5:44 cu auzul asigurat de urechi...
 
5:52 ci, de asemenea,
auzim mult mai profund,
  
5:59 mai presus de urechi.
 
6:04 Adică noi înţelegem cuvintele,
 
6:07 dacă cineva vorbeşte în engleză sau
franceză sau germană sau italiană
  
6:13 şi cuvintele sunt
comunicate creierului
  
6:17 şi semnificaţia acelor
cuvinte este determinată
  
6:21 şi sunt fie acceptate,
fie respinse,
  
6:25 potrivit propriei
noastre condiţionări.
  
6:31 În genere, exact asta facem,
 
6:35 asta e ceea ce denumim auz...
 
6:40 auzitul cu urechile voastre...
 
6:44 transmiterea a ceea ce se spune...
 
6:49 prin nervi ş.a.m.d. către creier
 
6:52 şi interpretarea uzului cuvintelor
 
6:57 şi acceptarea sau negarea lor.
 
7:02 Dar...
 
7:03 există o altă artă a învăţării...
 
7:08 a ascultării...
 
7:12 care nu înseamnă
numai să auzi cu urechile,
  
7:18 ci şi...
 
7:20 - dacă se poate
folosi acest cuvânt -
  
7:24 inconştient...
 
7:27 profund.
 
7:30 Nu ştiu dacă aţi
încercat asta vreodată.
  
7:34 Adică să asculţi...
 
7:38 cuvintele...
 
7:41 şi...
 
7:45 să descoperi adevărul
 
7:52 oricărei declaraţii care
este făcută de vorbitor...
  
7:55 nu numai la modul teoretic...
 
7:59 nu numai având
îndoieli considerabile...
  
8:06 ci şi să asculţi fără a o
opune vreo rezistenţă...
  
8:16 ceea ce nu înseamnă acceptare...
 
8:23 ci să asculţi atât de profund,
 
8:27 cu o mare atenţie...
 
8:31 încât însuşi actul ascultării...
 
8:37 produce o totală...
 
8:42 destrămare a tiparelor cerebrale.
 
8:49 Nu ştiu dacă mă exprim
destul clar, în acest sens.
  
8:55 Deoarece creierul nostru
funcţionează în baza unor tipare...
  
9:00 fie că vorbim de un tipar
modern sau de unul străvechi,
  
9:04 tradiţional sau netradiţional...
 
9:10 după o anumită rutină...
 
9:13 religioasă, politică,
economică, socială,
  
9:20 dar ele nu se pun
niciodată de acord.
  
9:24 Adică, să asculţi...
 
9:27 cu o atenţie deplină,
 
9:30 care, prin ea însăşi...
 
9:33 destramă tiparul cerebral.
 
9:38 Urmăriţi asta ?
 
9:47 Să presupunem că cineva
ascultă o declaraţie...
  
9:52 cum ar fi:
 
9:56 trecutul - Vă rog să ascultaţi
asta, pentru un minut ! -
  
10:00 trecutul conferă
semnificaţie prezentului...
  
10:07 şi, ca atare, prezentul
nu are nici un sens.
  
10:25 Trecutul...
 
10:28 conferă semnificaţie
prezentului...
  
10:33 şi, ca atare, prezentul
nu are absolut nici un sens.
  
10:38 Cineva aude acea declaraţie
nu numai cu urechile...
  
10:44 ci, de asemenea, o ascultă...
 
10:48 pentru a descoperi
adevărul din ea...
  
10:52 sau falsitatea ei...
 
10:55 semnificaţia ei,
 
10:56 profunzimea ei.
 
11:01 Şi asta nu este posibil,
 
11:04 dacă o înţelegeţi
numai la nivel teoretic...
  
11:10 - Corect ? -
 
11:12 dacă nu faceţi decât să-i
permiteţi intelectului să domine...
  
11:21 astfel încât să
raţioneze, logic sau ilogic
  
11:27 şi să ajungă la o concluzie.
 
11:31 Dar, pe de altă parte, dacă sunteţi
dispuşi să ascultaţi acea declaraţie,
  
11:36 care tocmai a fost enunţată,
 
11:40 să ascultaţi atât de deplin...
 
11:46 atunci fie sună ca un adevărat clopoţel
în sinea voastră, ca să zicem aşa...
  
11:54 adevărul acelei declaraţii
 
11:56 fie...
 
11:58 intelectul începe să
interpreteze ceea ce s-a afirmat.
  
12:04 M-am exprimat suficient de clar ?
 
12:09 Aceea este arta ascultării...
 
12:14 care ar putea fi, în esenţă,
 
12:17 răspunsul deplin al întregii
structuri a minţii şi a creierului...
  
12:26 răspunsul...
 
12:28 total...
 
12:31 armonios,
 
12:32 fără nici o direcţionare
 
12:35 sau...
 
12:37 interpretare,
 
12:39 numai actul ascultării în sine.
 
12:46 Putem continua de aici încolo.
 
12:56 Mai întâi de toate...
 
12:59 haideţi să dezbatem împreună...
 
13:03 întrebarea dacă suferinţa...
 
13:10 se poate termina vreodată.
 
13:14 Aceasta a fost o
problemă, pentru om...
  
13:23 şi...
 
13:25 nu numai aşa-zisa
suferinţă personală...
  
13:32 ci suferinţa
universală a omenirii.
  
13:42 Suferinţa, fie a aşa-numitului
individ, fie a omenirii,
  
13:43  
 
13:48 este aceeaşi.
 
13:51 Suferinţa este aceeaşi,
 
13:53 fie că e a ta, a mea sau a altuia.
 
13:57 Poate că interpretăm acea
suferinţă într-o manieră diferită,
  
14:03 cauza acelei suferinţe poate
proveni dintr-o direcţia diferită,
  
14:08 dar, în esenţă, suferinţa este
comună tuturor oamenilor.
  
14:17 Deci nu este suferinţa voastră...
 
14:22 ci suferinţa umană.
 
14:25 Mă întreb dacă puteţi
tolera acea declaraţie...
  
14:33 fiindcă majoritatea dintre
noi suntem individualişti.
  
14:40 Asta ne este pregătirea,
educaţia, cultura,
  
14:45 că noi suntem indivizi...
 
14:49 separaţi de alţii...
 
14:52 nu numai biologic...
 
14:53 fizic,
 
14:58 ci şi...
 
15:02 lăuntric.
 
15:06 Grijile noastre sunt
diferite de ale altora,
  
15:10 neliniştile noastre,
 
15:11 temerile noastre,
 
15:13 suferinţele noastre,
disperările noastre,
  
15:14 sunt personale, ale noastre...
 
15:21 şi n-au nimic de-a
face cu ale altuia.
  
15:27 Şi...
 
15:28 acest individualism...
 
15:31 a fost accentuat de religii...
 
15:36 sufletele individuale
fiind izbăvite ş.a.m.d.
  
15:42 Iar în lumea asiatică individul
trebuie să se străduie...
  
15:48 separat de alţii, ca să atingă Nirvana,
raiul, Moksha sau cum vă place să-i spuneţi.
  
15:52  
 
15:55 Deci a existat
această condiţionare...
  
15:59 de-a lungul secolelor,
 
16:01 că noi suntem fiinţe
umane separate.
  
16:08 Acum, oare aşa o fi ?
 
16:14 Şi, fiindcă suntem
fiinţe umane separate,
  
16:20 gândim că suntem liberi...
 
16:21 să facem orice vrem...
 
16:27 să urmăm această cale sau acea
cale, acel guru sau un alt guru...
  
16:36 să urmăm anumite idealuri ş.a.m.d.
 
16:41 Deci, mai întâi, trebuie să
pui sub semnul întrebării,
  
16:44 să conteşti
 
16:46 - aşa cum am specificat deunăzi -
 
16:49 dacă eşti, cu
adevărat, un individ...
  
16:55 sau este o iluzie,
 
16:58 care a fost
întreţinută constant...
  
17:03 de ideea...
 
17:07 de educaţia că tu eşti...
 
17:09 în esenţă...
 
17:16 diferit de o altă persoană.
 
17:19 Vom contesta, ne vom îndoi de...
 
17:26 acea credinţă că suntem indivizi.
 
17:29 Cuvântul "individ"
înseamnă nedivizat...
  
17:34 indivizibil.
 
17:38 Dar noi nu suntem indivizibili,
 
17:41 suntem divizibili,
 
17:42 suntem sfărâmaţi...
 
17:46 fragmentaţi...
 
17:53 aflaţi, constant, în conflict.
 
17:57 Şi, atunci când examinezi
structura psihologică...
  
18:02 a oricărei fiinţe umane...
 
18:06 acesta este un factor constant,
 
18:08 fie că suntem în Orient, Occident
sau în orice ţară am trăi.
  
18:14 Factorul comun este că toate fiinţele
umane trec printr-o perioadă groaznică:
  
18:15  
 
18:22 sărăcie, confuzie, anxietate,
 
18:27 disperare, depresie, le
ştiţi voi pe toate celelalte,
  
18:29 fie că trăiesc în India,
America sau în această ţară.
  
18:34 Acesta este factorul
psihologic comun.
  
18:38 Ca atare, structura voastră psihologică
este comună întregii omeniri...
  
18:45 drept urmare, nu sunteţi
entităţi psihologice separate.
  
18:51 Este foarte dificil, pentru majoritatea
oamenilor, să observe asta
  
18:55 sau măcar să asculte...
 
18:59 fiindcă sunt atât
de condiţionaţi...
  
19:03 întreaga lor cultură
se bazează pe asta...
  
19:10 pe mântuirea individuală,
 
19:14 să fii izbăvit de un mântuitor...
 
19:19 străduinţa individuală
de a deveni ceva anume...
  
19:23 în competiţie cu
restul lumii ş.a.m.d.
  
19:31 Deci, dacă observaţi...
 
19:35 ascultând asta, adevărul
acestei afirmaţii...
  
19:41 fie...
 
19:45 îl respingeţi,
 
19:47 aşa cum poate că
majoritatea voastră o va face,
  
19:51 fie descoperiţi singuri...
 
19:56 prin observare...
 
20:00 nu prin analiză,
 
20:03 ci prin observare,
 
20:05 propria voastră condiţionare.
 
20:07 Şi, prin aceasta,
descoperiţi că...
  
20:10 psihologic vorbind,
 
20:13 oamenii sunt totuna.
 
20:17 Deci, dacă vă exercitaţi
capacitatea de a observa...
  
20:25 fără prejudecăţi...
 
20:29 fără condiţionarea proprie...
 
20:35 atunci putem continua împreună,
 
20:39 putem dezbate, împreună,
suferinţa omenirii.
  
20:44 Omenirea sunteţi voi.
 
20:50 Lumea înseamnă voi
şi voi sunteţi lumea.
  
20:54 S-ar putea să fii diferit,
din punct de vedere fizic:
  
20:55 înalt, scund, cu părul negru...
 
21:01 blond, piele întunecată, piele
neagră, piele albă, ştiţi voi,
  
21:05 piele purpurie, piele
galbenă şi toate celelalte.
  
21:12 Deci...
 
21:18 vorbim despre suferinţă...
 
21:22 suferinţa umană...
 
21:23 suferinţa universală...
 
21:28 suferinţa fiecărei fiinţe
umane de pe acest Pământ.
  
21:33 Nimeni nu pare să
poată scăpa de ea,
  
21:37 fie că acea suferinţă este
provocată de moartea cuiva...
  
21:43 sau...
 
21:47 de eşecul de a obţine
un anumit rezultat...
  
21:51 de a urca pe scara succesului,
 
21:54 fie în lumea religioasă, spirituală
- aşa-numita lume spirituală -
  
21:57  
 
21:58 fie în lumea fizică.
 
22:05 Sau de pierderea unei slujbe...
 
22:10 sau teama de pericolul
reprezentat de singurătatea deplină.
  
22:19 Toţi aceşti factori
contribuie la suferinţă...
  
22:27 moarte, boală, bătrâneţe...
 
22:31 mutilare, le ştiţi
voi pe toate celelalte,
  
22:35 să fii mutilat, atât
fizic, cât şi psihologic...
  
22:40 nevrozatul...
 
22:43 şi sfântul.
 
22:46 Şi, de regulă,
sfinţii sunt nevrozaţi.
  
22:53 Ştiu că este dificil pentru
lumea creştină şi cea asiatică
  
22:57 să accepte o asemenea afirmaţie...
 
23:00 dar, trebuie să o
examinaţi, cu atenţie...
  
23:05 fără vreo prejudecată,
 
23:07 această tendinţă constantă
de a deveni ceva anume...
  
23:18 fie în lumea fizică, fie
în lumea psihologică.
  
23:23 Să devii ceva anume...
 
23:26 acel ceva este
planificat de minte...
  
23:31 ca o idee, concept
 
23:34 şi te străduieşti să-l atingi.
 
23:39 Dar ceea ce este planificat,
acel ideal, este ceva construit,
  
23:44 clădit de gândire...
 
23:51 iar gândirea, în sine,
este etern limitată.
  
23:58 Iar omul care se străduieşte,
într-un domeniu limitat,
  
24:04 este fie idiot...
 
24:09 fie neatent,
 
24:11 fie oarecum dezechilibrat.
 
24:28 Acesta este primul tren.
 
24:31 Mai avem încă trei !
 
24:42 Deci dezbatem împreună,
 
24:46 dacă vreţi,
 
24:47 această problemă a
suferinţei omenirii,
  
24:51 de care aparţineţi.
 
25:00 Şi...
 
25:02 omul a trăit cu această suferinţă.
 
25:08 Au existat 5.000 de războaie,
 
25:12 în decursul acestei
perioade istorice...
  
25:17 şi vă puteţi imagina
câte lacrimi...
  
25:22 răni, dureri, griji,
brutalităţi, cruzimi...
  
25:27 au fost în aceşti 5.000 de ani...
 
25:32 şi continuăm încă.
 
25:39 Continuăm să ne
purtăm războaiele tribale.
  
25:46 Şi...
 
25:48 de asemenea,
 
25:50 în decursul acestor
multe mii de ani,
  
25:53 nu am fost capabili niciodată
să rezolvăm acea problemă...
  
25:57 să-i punem capăt,
atât de deplin...
  
26:01 astfel încât să
existe o nouă energie,
  
26:05 complet diferită de energia
gândului, a durerii, a suferinţei.
  
26:17 Deci vom încerca, împreună,
 
26:20 dacă vreţi,
 
26:22 să abordăm această problemă.
 
26:25 Ce anume este suferinţa ?
 
26:29 Şi de ce omul s-a împăcat cu ea ?
 
26:35 Oare i se poate pune
capăt, după voia noastră ?
  
26:36 Sau...
 
26:45 oare există vreo cauză a ei ?
 
26:51 Dacă există o cauză...
 
26:54 i se poate pune capăt: ceea
ce are o cauză, are un final.
  
26:55  
 
27:00 Am abordat acest lucru
în prelegerile anterioare.
  
27:05 Aceasta e o lege: dacă există o
cauză, atunci trebuie să se termine,
  
27:10 există un final al ei.
 
27:15 Deci ne întrebăm, mai întâi,
 
27:18 ca fiinţe umane...
 
27:22 nu ca indivizi...
 
27:26 ne întrebăm...
 
27:30 de ce omenirea,
de ce voi şi alţii...
  
27:35 trăiţi cu asta...
 
27:38 aşa cum trăiţi în teamă,
 
27:41 aşa cum trăiţi în conflict,
 
27:44 extern şi lăuntric.
 
27:45 Trăim cu ea...
 
27:46 nu ne eliberăm niciodată de ea,
 
27:55 chiar dacă cineva este conştient,
 
27:58 conştient în sensul...
 
28:00 observării suferinţei
reale a unei persoane.
  
28:10 Nu al unei suferinţe inventate...
 
28:15 ci disperarea reală...
 
28:19 groaznica singurătate reală...
 
28:25 sentimentul privaţiunii...
 
28:29 inutilitatea unei vieţi
care nu are nici un sens.
  
28:37 S-ar putea să-i
inventăm sensuri...
  
28:43 dar, de fapt, dacă observi...
viaţa, aşa cum este ea trăită,
  
28:47 nu are nici un sens:
 
28:52 să mergi la birou,
 
28:54 la fabrică...
 
28:56 tot timpul vieţii cuiva,
 
28:59 un concediu ocazional...
 
29:03 cu vreme rea...
 
29:08 şi ăsta e modul în
care ne ducem existenţa.
  
29:18 Ce anume este suferinţa ?
 
29:26 Cuvântul "suferinţă" este însoţit,
de asemenea, de cuvântul "pasiune".
  
29:34 Merg împreună,
aceste două cuvinte...
  
29:39 pasiune, nu senzualitate...
 
29:45 nu necesităţi sexuale...
 
29:50 ci pasiunea...
 
29:51 şi suferinţa merg împreună.
 
30:02 Când suferi foarte mult...
 
30:06 în sensul că ai pierdut pe
cineva pe care l-ai iubit
  
30:12 - "iubit" între ghilimele -
 
30:17 şi te descoperi,
subit, complet singur...
  
30:25 fără nici o legătură, izolat...
 
30:30 fiindcă ai depins, te-ai
ataşat de acea persoană...
  
30:35 sau de altceva,
 
30:37 acel sentiment, al ataşamentului
de o anumită persoană,
  
30:42 a ajuns brusc la final.
 
30:48 Aţi trăit împreună, aţi vorbit
unul cu altul, aţi râs împreună...
  
30:53 aţi mers pe câmpii şi prin
munţi, aţi urmat cursul râurilor...
  
30:58 şi, subit, eşti abandonat.
 
31:05 Sunt sigur că
ştiţi asta, cu toţii.
  
31:11 Atunci mintea...
 
31:15 incapabilă să înţeleagă
această bruscheţe...
  
31:22 această privaţiune...
 
31:25 caută alinare...
 
31:28 - Urmăriţi toate acestea ? -
 
31:30 alinare psihologică:
 
31:33 se duce la biserică,
la guru, citeşte cărţi,
  
31:38 se uită la fotbal, ştiţi
voi, toate se aseamănă,
  
31:41 fie că e o ceremonie
religioasă sau una fotbalistică.
  
31:48 Ştiu că nu veţi fi de acord, dar toate
nu sunt decât exaltări emoţionale...
  
31:50  
 
31:55 şi ne ferim de această
problemă esenţială...
  
32:01 a pierderii unei persoane
care ne-a fost dragă.
  
32:13 Şi...
 
32:18 prin acea izolare cineva începe
să se retragă în sinea sa...
  
32:26 Urmăriţi toate acestea ?
 
32:28 Reflectăm împreună ?
 
32:33 O facem ?
 
32:35 Să se retragă...
 
32:38 fie să devină ursuz...
 
32:43 să-şi piardă minţile, dacă este
cu adevărat un şoc îngrozitor...
  
32:51 fie să regreseze, bazându-se
pe reincarnare ş.a.m.d.
  
33:00 Iar preoţii şi guru sunt mult
prea dispuşi să ofere ajutor.
  
33:07 Şi sunteţi prinşi în acea capcană
şi sunteţi pierduţi pe veci.
  
33:11 Dar nu aţi sesizat sau nu aţi
înţeles rădăcinile suferinţei.
  
33:21 Corect ?
Ne înţelegem reciproc ?
  
33:28 Chiar o facem ?
Corect ?
  
33:36 Oare suferinţa este...
 
33:43 concentrarea...
 
33:50 tuturor activităţilor
izolatoare din viaţa cuiva ?
  
33:56 Înţelegeţi ce spun ?
 
34:01 Mă urmăriţi ?
 
34:03 Întreaga viaţă a cuiva...
 
34:08 prin diverse acţiuni,
 
34:10 dorinţe ş.a.m.d...
 
34:15 a îngustat această enorm
de complexă energie a vieţii
  
34:20 într-un anumit făgaş îngust.
 
34:27 Şi anume, acest făgaş
îngust este "eul"...
  
34:32 lupta mea, fericirea
mea, suferinţa mea.
  
34:38 Şi această enormă energie a vieţii
 
34:42 a fost redusă la o
entitate minusculă.
  
34:48 Mă urmăriţi ?
 
34:50 D-l Smith, "monsieur" oricare,
"signor" cutare ş.a.m.d.
  
34:59 Şi...
 
35:01 cineva nu este niciodată
conştient de toate acestea,
  
35:04 de procesul izolator
al vieţii cotidiene
  
35:09 şi anume prin ambiţie...
 
35:13 prin agresivitate...
 
35:17 acţionând numai
pentru sine însuşi,
  
35:20 urmărind îndeplinirea
propriilor dorinţe,
  
35:23 care au produs îngustarea
acestei energii extraordinare,
  
35:29 până la acest punct minuscul.
 
35:32 Şi...
 
35:37 suferinţa este
oare un indicator...
  
35:41 - Vă rog să ascultaţi ! -
 
35:43 care...
 
35:47 evidenţiază...
 
35:52 acest sentiment
teribil al separării ?
  
36:00 Urmăriţi asta ?
 
36:03 Oare e prea dificil ?
 
36:07 Nu vorbim despre
lucruri abstracte...
  
36:13 despre teorii,
 
36:14 fie teologice,
 
36:16 fie speculative.
 
36:20 Reflectăm împreună...
 
36:23 asupra modului practic...
 
36:27 de a pune capăt
acestei probleme...
  
36:30 acestei poveri imense,
pe care omul a purtat-o.
  
36:38 Şi...
 
36:41 suferinţa poate fi
indicaţia faptului...
  
36:48 că dependenţa,
 
36:49 ataşamentul...
 
36:55 înseamnă corupţie.
 
37:00 Şi moartea este, de
asemenea, o formă de corupţie.
  
37:04 Mă întreb dacă urmăriţi asta !
 
37:07 Nu, nu.
 
37:09 Sunteţi cu toţii...
Mişcă-te, domnule !
  
37:21 Scuze !
 
37:34 Dezvăluim, mai degrabă...
 
37:39 încet, pas cu pas,
cauza suferinţei.
  
37:50 Mai întâi de toate, când
moare cineva există un şoc fizic.
  
37:56 Corect ?
 
38:02 Şi, atunci când
acel şoc ia sfârşit,
  
38:05 există sentimentul mental,
emoţional, psihologic...
  
38:08 al unei totale şi
disperate singurătăţi.
  
38:24 Nu inventez eu toate astea,
ci asta este viaţa cuiva.
  
38:32 Şi...
 
38:34 dacă nu ne ferim...
 
38:38 nu evităm...
 
38:41 şi rămânem...
 
38:42 în totalitate alături de
acest sentiment al izolării,
  
38:50 rămânem cu el...
 
38:54 în loc să fugim de el...
 
39:00 ţipând, disperaţi - Înţelegeţi ? -
toate acele lucruri care au loc...
  
39:04 şi suntem pe deplin
atenţi asupra faptului...
  
39:10 că cineva a produs, totalmente, prin
diverse activităţi, această izolare...
  
39:15  
 
39:25 Acesta e al doilea tren.
 
39:38 Deci finalul suferinţei
nu se produce...
  
39:42 în momentul în care
pierzi pe cineva...
  
39:47 - Înţelegeţi ? -
 
39:51 sau când nu eşti capabil
să îndeplineşti ceva anume...
  
39:56 sau când nu încerci
să devii ceva anume,
  
40:00 urcând pe scara succesului,
 
40:03 fie cel spiritual, fie cel lumesc,
 
40:07 nu se produce în momentul...
 
40:12 morţii cuiva care v-a
plăcut sau pe care l-aţi iubit
  
40:16 sau care v-a fost pereche,
 
40:19 suferinţa nu apare
în acel moment...
  
40:22 ci a început cu mult timp în urmă.
 
40:25 Aţi înţeles ?
Aţi înţeles ce-am spus ?
  
40:27  
 
40:30 A început cu mult timp în urmă...
 
40:39 cu mult timp în urmă în sensul...
 
40:42 că toate acţiunile voastre
au produs această izolare...
  
40:49 de care nu sunteţi conştienţi,
 
40:52 pe care o luaţi de bună.
 
40:56 Şi suferinţa poate fi
indicatorul a ceea ce aţi făcut.
  
41:02 Mă urmăriţi, domnilor ?
 
41:09 Deci, oare acest proces de
izolare poate ajunge la un final,
  
41:15 nu în momentul morţii şi al
înţelegerii morţii ş.a.m.d.
  
41:19  
 
41:21 ci cauza acestei
acţiuni de izolare ?
  
41:31 Oare cauza acestei
acţiuni de izolare
  
41:34 este ideea că eu
sunt un individ...
  
41:41 nu reprezint restul omenirii...
 
41:48 sunt separat...
 
41:51 mântuirea mea se face
prin propria mea strădanie,
  
41:55 prin propria mea
investigaţie izolată...
  
42:03 activitate izolată ?
 
42:06 Acela este începutul.
 
42:08 Oare poate acea cauză, care înseamnă
începutul, să se termine acolo ?
  
42:13 Mă întreb dacă
înţelegeţi toate acestea.
  
42:20 Mergem mai departe împreună ?
 
42:24 Nu teoretic, vă rog,
 
42:26 fiindcă orice persoană poate sesiza
asta foarte clar, la modul teoretic...
  
42:33 ci să pătrundeţi în
profunzimea problemei,
  
42:37 să vă implicaţi inima
şi mintea în asta.
  
42:48 Oare poate exista o acţiune,
care nu este izolatoare ?
  
42:54 Înţelegeţi ce spun ?
 
42:56 Orice acţiune.
 
43:05 Acea acţiune poate avea loc numai
atunci când cineva înţelege natura iubirii.
  
43:09 Urmăriţi asta ?
 
43:14 Nu iubirea pentru un guru sau
pentru Dumnezeu sau pentru cărţi
  
43:17 şi soţia voastră.
 
43:24 Iubire !
 
43:29 Şi anume...
 
43:32 cea în care nu există...
 
43:38 nici un sentiment de gelozie.
 
43:44 Corect ?
 
43:46 Cum poate un bărbat,
care este agresiv
  
43:49 - sau o femeie -
 
43:51 să ştie ce este iubirea ?
 
43:55 Corect ?
 
43:56 Cum poate un om,
care este ambiţios...
  
44:02 preocupat numai de el însuşi,
 
44:04 de progresul său,
 
44:05 de nefericirea sa,
de temerile sale,
  
44:10 preocupat numai de el însuşi,
 
44:13 cum poate el iubi ?
 
44:21 Şi...
 
44:22 există această idee asiatică...
 
44:27 şi poate că există şi
aici, şi chiar există,
  
44:30 care este să te laşi
în seama lui Dumnezeu.
  
44:36 Înţelegeţi ?
 
44:38 Sau să te laşi în
seama unui guru...
  
44:42 orgoliului unui guru, înţelegeţi ?
 
44:46 Urmăriţi toate acestea ?
 
44:52 Ceea ce înseamnă că adevărul
nu este chiar atât de important,
  
44:58 din moment ce te laşi
în seama unei imagini...
  
45:04 pe care mintea a creat-o.
 
45:10 Guru tău, indiferent cum
s-ar numi el însuşi ş.a.m.d.,
  
45:15 este un concept în mintea ta...
 
45:20 o imagine pe care tu ai creat-o,
 
45:21 despre cum ar
trebui să fie un guru.
  
45:27 Corect ?
 
45:29 Şi el, fireşte, se
conformează acelei imagini.
  
45:35 Oh, sunteţi cu toţii
atât de copilăroşi.
  
45:42 Deci...
 
45:45 oare există vreo acţiune...
 
45:52 care nu este născută din dorinţă ?
 
45:56 Am abordat asta deunăzi,
 
45:58 întreaga acţiune a dorinţei.
 
46:05 Adică, oare iubirea
înseamnă dorinţă ?
  
46:10 Nu, nu spuneţi nu !
 
46:12 E uşor să spui nu,
 
46:16 dar să...
 
46:18 descoperi asta...
 
46:21 să înţelegi natura dorinţei...
 
46:24 cu toate imaginile sale
 
46:25 şi terminarea acelor imagini...
 
46:33 asta înseamnă să observi că
dorinţa nu înseamnă iubire.
  
46:44 Iar plăcerea...
 
46:48 fie că plăcerea înseamnă
să-l urmezi pe Dumnezeu,
  
46:53 un serviciu public sau
să-l ajuţi pe altul ş.a.m.d...
  
46:59 în esenţă, în sine,
căutarea plăcerii...
  
47:06 acea plăcere nu înseamnă iubire.
 
47:11 Corect ?
 
47:14 Sunteţi dispuşi să mă
urmăriţi pe mai departe ?
  
47:21 Sau plăcerea voastră sexuală...
 
47:26 plăcerea de a fi cineva în lume...
 
47:31 plăcerea de a fi capabil să
realizezi ceva, lăuntric vorbind...
  
47:38 de a te agăţa de o
anumită experienţă...
  
47:44 obţinută prin droguri...
 
47:45 prin alcool,
 
47:50 prin vreun fel de prezenţă
hipnotică a unui guru
  
47:55 şi de-a avea o experienţă şi de
a te agăţa de o acea experienţă,
  
47:57 care îţi oferă plăcere...
 
48:02 toate acelea,
 
48:04 oare înseamnă iubire ?
 
48:14 Vom aborda împreună
această problemă.
  
48:20 Este problema voastră.
 
48:24 Staţi acolo, ascultaţi,
sunteţi de acord,
  
48:25 sesizaţi logica ei...
 
48:32 sesizaţi raţiunea ei,
 
48:36 caracterul ei rezonabil,
 
48:38 accesibilitatea ei teoretică,
 
48:41 dar, atunci când plecaţi
de aici, din acest cort,
  
48:45 reveniţi la vechiul vostru joc.
 
48:52 Deci sunteţi dispuşi,
ca fiinţe umane,
  
48:56 să purtaţi, în continuare,
această povară a suferinţei.
  
49:02 Corect ?
 
49:05 Şi o minte care
trăieşte în suferinţă...
  
49:11 nu poate fi liberă niciodată.
 
49:14 Înţelegeţi ?
 
49:22 Şi numai o minte care s-a
eliberat, pe deplin, de suferinţă,
  
49:27 va şti ce anume este compasiunea.
 
49:34 Actul compasiunii...
 
49:47 este acţiunea inteligenţei.
 
49:49 Prin acel cuvânt înţelegem nu
capacitatea intelectuală de a discerne,
  
49:55 de a distinge, de a raţiona...
 
50:01 de a judeca...
 
50:04 de-a evalua.
 
50:07 Toate acelea reprezintă
capacitatea intelectului.
  
50:14 Deci intelectul are
propria sa inteligenţă.
  
50:18 Urmăriţi asta ?
 
50:21 Dar noi vorbim despre un gen
complet diferit de inteligenţă.
  
50:27 Inteligenţa intelectuală uzuală o
avem cu toţii, mai mult sau mai puţin,
  
50:29 fiindcă se presupune
că suntem educaţi,
  
50:32 că am citit cărţi,
 
50:38 că argumentăm cu talent,
 
50:41 contrazicând opiniile
altora ş.a.m.d.
  
50:46 Dar...
 
50:48 acolo unde există compasiune,
 
50:49 intelectul are un
aport foarte redus.
  
51:00 Acolo unde există compasiune,
 
51:02 aceasta capătă fiinţă
fără intervenţia voastră,
  
51:08 capătă fiinţă atunci când
se pune capăt suferinţei.
  
51:10  
 
51:18 Sfârşitul suferinţei este
începutul înţelepciunii
  
51:20 şi, ca atare, al inteligenţei.
 
51:25 Înţelegeţi toate acestea ?
 
51:27 Nu, nu, n-o faceţi !
 
51:34 Poate că voi - şi sper că nu -
sunteţi convinşi de vorbitor...
  
51:41 sunteţi dominaţi de prezenţa
lui, ceea ce este un nonsens.
  
51:48 Dar, dacă analizaţi asta,
de fapt, foarte profund...
  
51:59 veţi descoperi...
 
52:03 că energia voastră,
care este risipită acum,
  
52:07 în acţiuni idealiste...
 
52:12 în...
 
52:15 restrângerea
individuală a acţiunii...
  
52:20 toată acea risipă de energie...
 
52:24 face ca mintea să fie...
 
52:29 superficială...
 
52:35 nu permite folosirea
întregii capacităţi a creierului,
  
52:38 o imensă capacitate,
 
52:40 psihologic vorbind,
 
52:42 făcând ca acea structură psihologică
să devină tot mai restrânsă,
  
52:46 superficială.
 
52:55 Deci...
 
52:59 compasiunea merge laolaltă
cu inteligenţa şi înţelepciunea,
  
53:03 care este însăşi
natura inteligenţei.
  
53:07 Atunci când există acea
inteligenţă puteţi argumenta,
  
53:10 logic, raţional,
 
53:12 dar cu acea calitate
a compasiunii...
  
53:14 Înţelegeţi ?
 
53:17 Nu, nu înţelegeţi.
 
53:26 Deci...
 
53:29 iubire...
 
53:33 compasiune...
 
53:35 iar finalul este moartea.
 
53:42 V-aţi prins ?
Nu.
  
53:46 Vedeţi, minţile voastre
nu sunt suficient de rapide.
  
53:50 Întotdeauna vreţi explicaţii.
 
53:55 Nu sesizăm imediat
frumuseţea acelei afirmaţii.
  
54:05 Şi anume...
 
54:14 vom cerceta în continuare
ce este moartea.
  
54:16 Nu ştiu dacă sunteţi interesaţi
de această cercetare.
  
54:22 Unii oameni spun
"urăsc moartea"...
  
54:31 "urăsc sărăcia".
 
54:35 Un guru spune asta.
 
54:41 Şi putem acum...
 
54:42 când nu prea există zgomot în jur,
 
54:49 putem studia acum
ce este moartea...
  
54:54 fiindcă toţi trebuie să
ne confruntăm cu ea.
  
54:58 Fie că eşti bătrân
sau tânăr sau infirm...
  
55:04 sau trăieşti în mare
lux, având bani ş.a.m.d.
  
55:09 sfinţii şi oamenii de rând
 
55:11 şi papa şi preotul mărunt
dintr-o parohie sătească,
  
55:15 toţi trebuie să se
confrunte cu asta.
  
55:20 Până şi Marx a trebuit
să se confrunte cu ea.
  
55:25 Comuniştii trebuie
să se confrunte cu ea.
  
55:29 Psihologii trebuie
să se confrunte cu ea.
  
55:34 Deci, fiind fiinţe
umane obişnuite...
  
55:39 Nu profesionişti...
 
55:42 fiindcă acei oameni care sunt
profesionişti sunt deja dedicaţi...
  
55:45  
 
55:48 guru profesionişti,
preoţi profesionişti,
  
55:51 psihologi profesionişti, profesori,
 
55:54 sunt deja dedicaţi
 
55:56 şi, ca atare, când eşti
dedicat, legat, eşti deja corupt.
  
55:58 Deci vom cerceta ce
anume este moartea.
  
56:08 Asta înseamnă...
 
56:14 Ce este moartea...
 
56:21 de care omenirea, încă de la
începuturi, a fost înspăimântată ?
  
56:35 Ce este un final ?
 
56:38 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
Un sfârşit.
  
56:48 Finalul fumatului...
 
56:52 finalul consumului de droguri,
 
56:55 finalului consumului
de băuturi alcoolice,
  
56:59 finalul uneia sau alteia.
 
57:02 Sfârşitul !
 
57:05 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
57:10 Oare terminăm ceva, vreodată ?
 
57:17 Sau tiparul continuă,
dar cu nuanţe diferite ?
  
57:25 Renunţ la acest tipar
 
57:27 şi mă apuc de alt tipar.
 
57:30 Renunţ la această condiţionare
şi accept altă condiţionare.
  
57:36 Merg de la un psiholog la altul,
 
57:39 cel mai la modă psiholog, care
foloseşte un nou vocabular.
  
57:47 Deci, oare există
vreodată un final,
  
57:51 pentru orice, în viaţa noastră ?
 
57:54 Vă rog să cercetaţi,
alături de mine !
  
57:56 Nu staţi acolo, pur şi
simplu, şi ascultaţi.
  
58:06 Descoperiţi !
 
58:10 Sau există o continuitate, constantă,
a aceluiaşi lucru, în direcţii diferite ?
  
58:22 Chiar puneţi capăt vreunui
lucru, fără nici o motivaţie ?
  
58:29 Înţelegeţi ce spun ?
 
58:31 Fără acţiunea voinţei, care
spune: " Voi pune capăt !"
  
58:42 Cercetaţi !
 
58:44 Oare aţi renunţat firesc,
 
58:47 aţi pus capăt le ceva care
vă produce încântare ?
  
58:53 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
58:55 Puneţi capăt la ceva
dureros foarte uşor...
  
58:56 dar...
 
59:05 veţi pune capăt la ceva ce
vă produce o mare plăcere...
  
59:11 fără nici un motiv, fără
vreo acţiune a voinţei,
  
59:16 fără a planifica şi a
accepta acea planificare ?
  
59:20 Mă urmăriţi ?
 
59:23 Sfârşitul !
 
59:27 Şi moartea este sfârşitul.
 
59:37 Să zicem, de exemplu, că
eşti ataşat de ceva anume...
  
59:45 ataşat de soţia ta, de prietena
ta, de prietenul tău ş.a.m.d.
  
59:47  
 
59:50 de o credinţă, de o dogmă, de un
ritual, de o teorie, de o experienţă...
  
59:54  
 
59:56 ataşat, agăţându-te
strâns de asta.
  
1:00:03 Oare va exista un sfârşit
firesc, facil, al acelui ataşament ?
  
1:00:12 Fără conflicte...
 
1:00:14 fără a te întreba "De ce
ar trebui să fac asta ?",
  
1:00:18 fără a-i căuta o explicaţie,
 
1:00:20 ci, pur şi simplu, renunţând,
 
1:00:23 abandonând ?
 
1:00:27 O veţi face ?
 
1:00:29 Nu.
 
1:00:32 Desigur că nu.
 
1:00:35 Dacă i-ai spune
soţiei sau prietenei:
  
1:00:38 "Îmi pare rău, dar nu mă
mai simt ataşat de tine !"
  
1:00:43 ea îţi va spune:
 
1:00:46 "Dar de cine eşti ataşat ?
Ai altă femeie ?"
  
1:00:47 Mă urmăriţi ?
 
1:00:56 Deci descoperiţi...
 
1:00:59 în timp ce vă duceţi...
 
1:01:00 aşa-zisul trai...
 
1:01:07 cu toate chinurile vieţii,
 
1:01:11 dacă puteţi pune capăt unui lucru,
 
1:01:16 fericiţi, cu uşurinţă,
fără nici un conflict.
  
1:01:25 Dacă nu puteţi
s-o faceţi, fireşte...
  
1:01:29 - şi asta nu e o ameninţare,
fiindcă ar fi absurd -
  
1:01:32 fireşte că vă veţi teme de moarte.
 
1:01:40 Şi ce este moartea ?
 
1:01:43 Îmi urmăriţi întrebarea ?
 
1:01:45 Ce este moartea, de care fiinţele
umane sunt atât de înspăimântate ?
  
1:01:52 Oricine se teme de acest lucru...
 
1:01:57 chiar şi Brejnev,
sunt destul de sigur.
  
1:02:03 Oricine vrea să continue.
 
1:02:10 Continuitatea a ceea ce a fost...
 
1:02:15 - Corect ? -
 
1:02:17 cu modificări...
 
1:02:20 dar este aceeaşi acţiune,
 
1:02:22 a continuităţii, constante, a
acelui lucru care a fost modificat.
  
1:02:30 Corect ?
Asta-i viaţa noastră...
  
1:02:34 slujbele...
 
1:02:38 conflictele, războaiele,
sărăcia, confuzia,
  
1:02:40 ăsta ne este traiul.
 
1:02:47 Şi noi ne agăţăm de asta.
 
1:02:52 Ceea ce înseamnă să ne
agăţăm de conştiinţa noastră...
  
1:02:57 - Urmăriţi asta ? -
 
1:02:59 această conştiinţă care fiecare dintre
noi crede că este complet diferită.
  
1:03:01 Corect ?
Urmăriţi asta ?
  
1:03:06 Această conştiinţă...
 
1:03:08 este alcătuită
din conţinutul său.
  
1:03:17 Corect ?
Urmăriţi toate acestea ?
  
1:03:21 Conţinutul este credinţa voastră,
dogmele voastre, ritualurile voastre,
  
1:03:25 cultura voastră, cunoştinţele
voastre, disperările voastre,
  
1:03:28 depresiile,
incertitudinile voastre...
  
1:03:32 care sunt comune întregii omeniri.
 
1:03:36 Corect ?
 
1:03:37 Deci conştiinţa voastră este
conştiinţa omenirii, psihologic vorbind.
  
1:03:41 Şi...
 
1:03:53 mintea şi creierul
se agaţă de asta...
  
1:03:58 fiindcă în asta există siguranţă.
 
1:04:05 Se teme să-i dea drumul...
 
1:04:09 fiindcă nu ştie ce va urma.
 
1:04:16 Deci noi afirmăm că unul dintre
factorii determinanţi ai acestui...
  
1:04:18  
 
1:04:25 conţinut al conştiinţei
noastre, al conştiinţei umane,
  
1:04:26 este ataşamentul.
 
1:04:29 Îmi pare rău că repet asta,
 
1:04:32 din cauză că acesta este
conflictul nostru fundamental.
  
1:04:39 Comunistul este ataşat de
idealurile sale marxiste...
  
1:04:45 catolicul de ale sale ş.a.m.d.
 
1:04:51 Idealiştii, credincioşii,
 
1:04:52 oamenii care au o
anumită experienţă,
  
1:04:57 se agaţă de asta.
 
1:05:00 Acela este conţinutul
conştiinţei noastre...
  
1:05:05 fie că eşti om de ştiinţă,
 
1:05:07 psiholog
 
1:05:09 sau un guru sau ultimul papă.
 
1:05:16 Şi...
 
1:05:18 dacă iei unul
dintre aceşti factori...
  
1:05:22 unul dintre lucrurile ce
aparţin acestei conştiinţe...
  
1:05:27 care este ataşamentul
 
1:05:29 sau iei orice altceva, care este
ceva puternic şi apropiat ţie...
  
1:05:36 atunci descoperi dacă
i se poate pune capăt.
  
1:05:46 Nu luptând, înţelegeţi ?
 
1:05:49 "Trebuie să-i pun capăt,
ca să pot căpăta altceva !" ş.a.m.d.
  
1:05:53 Să-i pui capăt !
Nu te poţi certa cu moartea...
  
1:06:04 care este sfârşitul.
 
1:06:12 Există o poveste minunată,
 
1:06:15 în Upanişadele indiene.
 
1:06:18 Nu intru în amănunte, fiindcă
e o poveste foarte bună,
  
1:06:21 dar avem prea puţin
timp la dispoziţie.
  
1:06:26 Vreţi să abordăm acea poveste ?
 
1:06:29 Desigur, desigur.
 
1:06:38 Totul pentru a ne distrage atenţia,
pentru a ne depărta de noi înşine.
  
1:06:53 Un brahman...
 
1:06:54 Ştiţi ce este un brahman ?
Desigur.
  
1:06:57 În India, în vremurile străvechi,
 
1:07:00 acesta renunţa la
tot ceea ce avusese.
  
1:07:04 Exista o tradiţie veche...
 
1:07:08 că după ce ai adunat anumite
lucruri, timp de cinci ani...
  
1:07:13 prin muncă ş.a.m.d.,
 
1:07:16 după cinci ani trebuie
să dăruieşti totul.
  
1:07:22 Înţelegeţi ?
Făceţi-o !
  
1:07:23  
 
1:07:31 Ceea ce înseamnă să nu
aduni nimic, niciodată...
  
1:07:35 - Corect ? -
 
1:07:36 astfel încât să nu ai
nimic la care să renunţi.
  
1:07:44 Îşi dăruia vitele,
casa, diverse lucruri
  
1:07:49 şi el avea un fiu.
 
1:07:52 Fiul vine la el şi-i spune:
 
1:07:55 "Tată dăruieşti totul...
 
1:07:56 iar pe mine cui
ai să mă dăruieşti ?"
  
1:08:06 Înţelegeţi ?
"Pe mine cui mă vei dărui ?"
  
1:08:10 Iar tatăl îi spune: "Pleacă, te rog, e
prea copilăresc să întrebi aşa ceva."
  
1:08:11  
 
1:08:15 Dar băiatul revine,
de câteva ori...
  
1:08:19 şi, într-un final,
el spune: "Tată...
  
1:08:20 spune-mi, pe mine
cui mă vei dărui ?"
  
1:08:25 Tatăl era, deja,
foarte furios şi spuse:
  
1:08:28 "Pe tine te voi
trimite la moarte !"
  
1:08:34 Şi, fiind un brahman,
trebuia să se ţină de cuvânt.
  
1:08:42 Deci el şi-a trimis
băiatul departe.
  
1:08:46 Ăsta e al patrulea tren
- al treilea, al patrulea.
  
1:09:03 Deci băiatul trece de
la un profesor la altul...
  
1:09:09 pe drumul către moarte.
 
1:09:13 Un guru, un profesor, îi spune:
 
1:09:17 "Vei trăi după moarte !"
 
1:09:20 "În decursul multor vieţi, ajungi,
într-un final, la principiul suprem."
  
1:09:27 Şi el merge la alt
profesor şi-i spune:
  
1:09:30 "Mă îndrept către casa morţii.
Ce mai există după aceea ?"
  
1:09:34 "Nu există nimic după aceea.
 
1:09:36 Asta e o anihilare."
 
1:09:39 Aşa că el merge mai departe şi,
într-un final, ajunge la casa morţii.
  
1:09:45 Şi, atunci când ajunge
acolo, moartea era absentă.
  
1:09:52 Înţelegeţi asta ?
 
1:09:54 Observaţi frumuseţea ei, domnule !
Înţelegeţi ?
  
1:09:59 Moartea era absentă, aşa că a
aşteptat acolo timp de trei zile.
  
1:10:04 Deci, în a treia zi,
moartea vine şi spune:
  
1:10:08 "Fiindcă eşti un brahman, îmi cer
scuze că te-am făcut să aştepţi.
  
1:10:15 Şi, fiindcă ai parcurs o
distanţă atât de mare,
  
1:10:20 îţi dau, îţi ofer, orice doreşti."
 
1:10:26 "Femei, palate, avere...
 
1:10:32 orice doreşti."
 
1:10:33 Iar băiatul spuse:
"Le-aş putea avea pe toate,
  
1:10:35 dar, la final, te
voi întâlni pe tine."
  
1:10:40 Corect ?
"Vei fi mereu acolo...
  
1:10:41  
 
1:10:42 orice mi-ai dărui,
vei fi mereu acolo."
  
1:10:46 Şi moartea spuse:
"Eşti o persoană... minunată,
  
1:10:52 din moment ce eviţi toate
astea şi cauţi adevărul."
  
1:10:57 Aşa că el pune problema...
 
1:10:59 - nu am citit eu însumi
povestea, alţii mi-au spus-o -
  
1:11:05 aşa că el abordează problema timpului,
a sinelui şi a sfârşitului sinelui.
  
1:11:10 Înţelegeţi ?
Asta e povestea.
  
1:11:11 Îmi pare rău că se termină !
 
1:11:16 Dar aceea este povestea.
 
1:11:20 Deci ne întrebăm:
 
1:11:23 Oare noi putem
dărui orice lucru...
  
1:11:28 la care ţinem ?
 
1:11:36 Şi...
 
1:11:40 oare există o continuitate...
 
1:11:45 Vă rog, mai rămâneţi
puţin alături de mine ?
  
1:11:48 Nu sunteţi prea obosiţi ?
 
1:11:53 Oare există vreo continuitate
a eului, a ego-ului ?
  
1:11:58 Înţelegeţi ?
Eul !
  
1:12:04 Mor...
 
1:12:06 datorită unei boli,
bătrâneţii, unui accident...
  
1:12:12 doctorilor...
 
1:12:17 profesorilor de yoga.
 
1:12:21 Într-un final mor.
 
1:12:25 Şi hinduşii s-au gândit
 
1:12:28 - poporul antic al Indiei -
 
1:12:31 să zicem că exişti tu...
 
1:12:37 care vei continua, viaţă
după viaţă, viaţă după viaţă,
  
1:12:42 trecând prin diverse etape
ale suferinţei etc.
  
1:12:47 şi vei ajunge, într-un
final, la principiul suprem.
  
1:12:51 Corect ?
 
1:12:53 Asta este ceea ce se
numeşte reincarnare,
  
1:12:56 a te incarna în repetate rânduri.
 
1:13:03 Dar noi întrebăm:
 
1:13:05 Ce este acest lucru...
 
1:13:10 care va continua ?
 
1:13:14 Îmi înţelegeţi întrebarea ?
 
1:13:18 Ce este acest lucru, "tu"...
 
1:13:22 ce este acest "tu" ?
 
1:13:28 Oare este o realitate ?
 
1:13:34 Sau este ceva cumulat...
 
1:13:41 numele tău, forma
ta, cultura ta...
  
1:13:46 caracterul tău...
 
1:13:48 dependenţa ta, suferinţa ta
- Înţelegeţi ? - puse laolaltă.
  
1:13:54 Ceea ce a fost creat,
 
1:13:57 poate fi desfiinţat.
 
1:14:00 Înţelegeţi ?
 
1:14:02 Mă întreb dacă înţelegeţi asta.
 
1:14:07 Ceea ce a fost
inventat de gândire.
  
1:14:13 Corect ?
 
1:14:14 Eu sunt Krishnamurti,
 
1:14:16 posed asta,
 
1:14:17 sunt aia, sunt popular etc.
 
1:14:23 Mă urmăriţi ?
Toate acelea sunt create de gândire.
  
1:14:29 Corect ?
 
1:14:34 Gândirea care a creat imaginea...
 
1:14:38 eului.
 
1:14:40 Eul este imaginea...
 
1:14:45 contrară imaginii voastre.
 
1:14:50 Vă rog să urmăriţi asta,
logic, fiindcă aşa este.
  
1:14:58 Deci acest lucru a
fost creat de gândire
  
1:15:04 şi, atunci când
gândirea se termină,
  
1:15:08 lucrul care a fost
creat dispare, firesc.
  
1:15:11 Deci, înainte ca eu să mor,
 
1:15:14 oare pot, trăind încă,
să elimin acest lucru ?
  
1:15:22 Aţi înţeles ?
 
1:15:26 Nu la final, fiindcă
e ceva foarte ieftin.
  
1:15:33 Asta e ceva comun
tuturor, moartea.
  
1:15:40 Ca atare, este ceva
extrem de uzual...
  
1:15:43 "vulgus"
 
1:15:45 comun.
 
1:15:47 Pe când acest lucru
care a fost creat...
  
1:15:53 de gândire, drept cultură,
 
1:15:55 de gândire, ca nume,
 
1:15:58 de gândire, drept caracter,
 
1:16:01 imaginea pe care
gândirea a clădit-o,
  
1:16:04 timp de 80, 90, 50,
30 sau 100 de ani,
  
1:16:09 acea imagine este conştiinţa.
 
1:16:14 Corect ?
 
1:16:16 Urmăriţi asta ?
 
1:16:18 Acea conştiinţă, cu conţinutul ei,
poate fi terminată în timp ce trăiesc.
  
1:16:24 Ceea ce înseamnă că, în
timp ce trăiesc, eu mor.
  
1:16:29 Mă întreb dacă sesizaţi asta.
 
1:16:34 Înţelegi, domnule ?
 
1:16:36 Cineva nu trebuie să aştepte moartea
pentru a ajunge la finalul timpului...
  
1:16:42 ci poate trăi alături de
moarte, care înseamnă finalul.
  
1:16:48 Atunci, când există
ceea ce este real...
  
1:16:53 (Sunetul trenului)
 
1:17:15 în acel final există o
energie extraordinară.
  
1:17:20 Staţi jos, vă rog !
 
1:17:23 Ce doriţi ?
 
1:17:30 Ce încercaţi să...
 
1:17:32 Ce doriţi, doamnă ?
 
1:17:49 Vedeţi, punând
capăt acelui lucru...
  
1:17:54 cauza suferinţei...
 
1:17:57 asta este.
 
1:18:02 Şi, punându-i capăt,
există compasiune...
  
1:18:10 şi dată cu ea apare inteligenţa.
 
1:18:16 Şi dacă vreţi să mergeţi
mult mai departe...
  
1:18:20 - nu voi - ci să pătrundeţi
mult mai departe,
  
1:18:24 acela este începutul meditaţiei,
 
1:18:27 pe care o vom aborda duminică.
 
1:18:31 Corect ?
 
1:18:33 Pot să mă ridic şi să plec ?