Krishnamurti Subtitles
Arta ascultării
San Diego - 22 February 1974
Conversation with A.W. Anderson 10
| 0:13 | CONVERSAŢIA #10 |
| cu dr. A.W. Anderson | |
| 0:38 | ARTA DE A ASCULTA |
| 0:43 | Krishnamurti în dialog |
| cu dr. Allan W. Anderson. | |
| 0:46 | J. Krishnamurti s-a născut în sudul |
| Indiei şi a fost educat în Anglia. | |
| 0:48 | În ultimii 40 de ani a |
| ţinut discursuri în SUA, | |
| 0:49 | |
| 0:52 | Europa, India, Australia |
| şi în alte zone ale lumii. | |
| 0:56 | De la începutul muncii |
| sale de-o viaţă, | |
| 0:58 | a repudiat orice conexiune cu |
| religiile organizate şi ideologiile | |
| 1:00 | |
| 1:02 | şi a afirmat că singura sa grijă era de a |
| elibera omul, absolut şi necondiţionat. | |
| 1:04 | |
| 1:08 | Este autorul multor cărţi, |
| 1:11 | printre care "The Awakening |
| of Intelligence", | |
| 1:13 | "The Urgency of Change", |
| 1:17 | "Freedom from the Known" şi |
| "The Flight of the Eagle". | |
| 1:20 | Acesta este unul dintr-o |
| serie de dialoguri | |
| 1:22 | dintre Krishnamurti şi |
| dr. Allan W. Anderson, | |
| 1:25 | care este profesor de studii religioase |
| la Universitatea de Stat din San Diego, | |
| 1:27 | |
| 1:29 | unde predă scripturi indiene şi |
| chinezeşti şi tradiţia profetică. | |
| 1:32 | |
| 1:34 | Dr. Anderson, un poet publicat, |
| 1:37 | deţine diplome de la |
| Universitatea Columbia | |
| 1:39 | şi de la Union |
| Theological Seminary. | |
| 1:42 | A fost premiat cu renumitul |
| "Teaching Award", | |
| 1:45 | al Universităţii de |
| Stat a Californiei. | |
| 1:49 | D-le Krishnamurti, în ultima |
| conversaţie pe care am avut-o, împreună, | |
| 1:53 | am analizat frumuseţea |
| 1:56 | şi, exact la finalul |
| conversaţiei noastre... | |
| 2:02 | problema percepţiei şi relaţia |
| sa cu transformarea omului, | |
| 2:04 | |
| 2:09 | care nu depinde de |
| cunoaştere sau timp, | |
| 2:13 | a fost ceva ce ne-am |
| promis că vom aborda, | |
| 2:15 | data următoare când |
| ne vom întâlni. | |
| 2:23 | Domnule, ce înseamnă să vezi |
| 2:27 | şi ce înseamnă să asculţi |
| 2:30 | şi ce înseamnă să înveţi ? |
| 2:32 | Cred că cele trei sunt |
| legate între ele: | |
| 2:35 | învăţatul, ascultatul şi privitul. |
| 2:42 | Ce înseamnă să vezi, să percepi ? |
| 2:49 | Oare vedem, de fapt... |
| 2:53 | sau privim totul printr-un văl, |
| 2:58 | întunecat ? |
| 3:02 | Un văl al prejudecăţilor, |
| 3:04 | un văl al idiosincraziilor |
| şi experienţelor noastre, | |
| 3:09 | al... |
| 3:11 | dorinţelor, plăcerilor |
| şi temerilor noastre... | |
| 3:18 | şi, evident, al |
| imaginilor noastre, | |
| 3:21 | privind ceea ce observăm şi |
| privindu-ne pe noi înşine. | |
| 3:26 | Deci există văl după văl, |
| 3:30 | între noi şi obiectul... |
| 3:34 | percepţiei. |
| 3:37 | Deci, oare noi chiar vedem |
| acel lucru, vreodată ? | |
| 3:45 | Sau poate că vederea este |
| "colorată" de cunoaşterea noastră | |
| 3:52 | - din botanică, din |
| experienţă ş.a.m.d. - | |
| 3:56 | sau de imaginile noastre, pe care |
| le avem în privinţa acelui lucru... | |
| 4:03 | sau de credinţa... |
| 4:04 | prin care ne-a fost |
| condiţionată mintea | |
| 4:11 | şi care, ca atare, |
| împiedică observarea... | |
| 4:16 | sau poate că... |
| 4:24 | amintirile pe care mintea le-a |
| cultivat împiedică observarea ? | |
| 4:26 | Deci... |
| 4:28 | perceperea s-ar putea să nu |
| se producă absolut deloc. | |
| 4:37 | Şi, oare, este posibil ca mintea |
| să nu aibă aceste imagini, | |
| 4:43 | concluzii, credinţe, amintiri, |
| prejudecăţi, temeri | |
| 4:48 | şi, fără a avea acele văluri, |
| pur şi simplu să privească ? | |
| 4:57 | Cred că devine ceva |
| foarte important, fiindcă... | |
| 5:02 | atunci când există o percepere... |
| 5:06 | - a lucrurilor despre |
| care vorbesc - | |
| 5:09 | atunci când există o percepere |
| nu ai de ales decât să acţionezi. | |
| 5:16 | Nu se mai pune problema amânării. |
| 5:20 | - Sau a succesiunii. |
| - Succesiune. | |
| 5:22 | Sau a unui interval. |
| 5:24 | Fiindcă... |
| 5:26 | atunci când acţiunea |
| se bazează pe... | |
| 5:30 | o credinţă, o concluzie, o idee... |
| 5:34 | atunci acea acţiune |
| este dependentă de timp. | |
| 5:40 | Şi acea acţiune va produce, |
| inevitabil, conflict şi suferinţă... | |
| 5:47 | regrete şi toate celelalte. |
| 5:49 | Deci, devine foarte |
| important să aflăm | |
| 5:52 | ce anume înseamnă |
| să vezi, să percepi, | |
| 5:56 | ce înseamnă să asculţi. |
| 5:58 | Oare ascult vreodată ? |
| 6:02 | Când cineva este căsătorit, ca |
| soţie sau ca soţ sau băiat sau fată, | |
| 6:07 | oare îl aude vreodată |
| pe el sau o aude pe ea ? | |
| 6:12 | Sau... |
| 6:14 | o aude pe ea sau îl aude pe el |
| 6:16 | prin intermediul imaginii pe care |
| a construit-o despre ea sau el ? | |
| 6:21 | Prin vălul iritărilor, |
| 6:25 | vălul supărărilor |
| 6:27 | al dominării ş.a.m.d. |
| 6:29 | lucrurile groaznice care |
| se întâmplă într-o relaţie ? | |
| 6:36 | Deci... |
| 6:43 | oare am auzit vreodată, |
| direct, ce spui... | |
| 6:47 | fără a interpreta, fără a |
| modifica, fără a răstălmăci ? | |
| 6:49 | Oare am auzit, vreodată, |
| strigătul unei păsări... | |
| 6:54 | sau plânsul unui copil |
| 6:57 | sau un om... |
| 7:00 | ce strigă de durere ? |
| 7:02 | Înţelegeţi, domnule ? |
| Oare aud ceva, vreodată ? | |
| 7:08 | Într-o conversaţie pe care |
| am avut-o, cam acum un an, | |
| 7:12 | am... |
| 7:14 | am fost foarte frapat |
| de ceva ce aţi spus, | |
| 7:21 | un lucru pe care l-am considerat, eu |
| însumi, ca având o imensă valoare. | |
| 7:24 | Aţi spus că ascultatul |
| înseamnă să nu faci nimic | |
| 7:29 | care să stopeze sau să |
| interfereze cu privitul. | |
| 7:32 | Ascultatul înseamnă să nu faci |
| nimic care ar stopa privitul. | |
| 7:40 | Acel lucru este foarte remarcabil, |
| 7:42 | fiindcă... |
| 7:47 | în conversaţie... |
| 7:50 | noţiunea de a asculta... |
| 7:54 | este considerată ca fiind |
| asociată, intim, cu o comandă. | |
| 7:58 | Noi vom spune, nu-i aşa: |
| 7:59 | "Acum ascultă-mă, |
| 8:03 | ascultă-mă cu atenţie !" |
| 8:05 | Şi persoana... |
| 8:10 | gândeşte că trebuie |
| să se aplece înainte, | |
| 8:12 | în sensul de a face |
| ceva, voluntar. | |
| 8:15 | Exact, exact. |
| 8:16 | E ca şi cum ar trebui |
| să se implice, singuri, | |
| 8:19 | într-un fel de torsiune |
| agonizantă, aici, | |
| 8:23 | nu numai pentru a-i face pe plac |
| celui care insistă că nu este ascultat, | |
| 8:25 | |
| 8:27 | ci şi pentru a organiza |
| singuri o audiere. | |
| 8:30 | - Exact. |
| - Da, da. | |
| 8:32 | Deci, oare o fiinţă umană... |
| 8:37 | X sau Y, |
| 8:39 | ascultă vreodată ? |
| 8:44 | Şi ce anume se întâmplă |
| atunci când ascult ? | |
| 8:49 | Să ascult în sensul |
| absenţei vreunei perturbări... | |
| 8:55 | fără vreo... |
| 8:59 | interpretare, |
| 9:00 | concluzie, plăcere sau neplăcere ? |
| 9:02 | Ştiţi că toate acestea au loc. |
| 9:06 | Ce se întâmplă atunci |
| când chiar ascult ? | |
| 9:13 | Domnule, uite, |
| tocmai am afirmat... | |
| 9:18 | că nu putem înţelege ce |
| anume este frumuseţea, | |
| 9:22 | dacă nu înţelegem |
| suferinţa, pasiunea. | |
| 9:27 | Auzi acea declaraţie... |
| 9:32 | şi ce face mintea ? |
| 9:34 | Trage o concluzie. |
| 9:36 | A formulat o idee, |
| 9:39 | o idee virtuală, |
| auzind cuvintele, | |
| 9:42 | trage o concluzie şi |
| formulează o idee. | |
| 9:46 | O declaraţie de acel gen... |
| 9:50 | a devenit o idee. |
| 9:55 | Apoi spunem: "Cum oare să |
| duc la îndeplinire acea idee ?" | |
| 10:03 | Şi asta devine o problemă. |
| 10:07 | Da, desigur că devine. |
| 10:09 | Fiindcă ideea nu este |
| în acord cu natura | |
| 10:12 | şi alţi oameni au alte idei |
| 10:14 | şi ei le vor aplicate pe ale lor. |
| 10:16 | - Şi acum avem o înfruntare. |
| - Da. | |
| 10:19 | Deci... |
| 10:21 | oare pot asculta asta, |
| 10:23 | oare mintea poate |
| asculta acea declaraţie, | |
| 10:26 | fără vreo... |
| 10:31 | formulare a unei teorii ? |
| 10:33 | Numai să asculte. |
| 10:37 | Şi nu să aprobe sau să |
| dezaprobe, ci numai să asculte, | |
| 10:42 | în întregime, |
| 10:44 | acea declaraţie. |
| 10:49 | Dacă reuşesc să vă înţeleg, |
| 10:52 | ceea ce afirmaţi este... |
| 10:56 | dacă sunt capabil să ascult... |
| 11:00 | în mod adecvat... |
| 11:04 | sau, pur şi simplu, |
| să zicem că ascult, | |
| 11:06 | fiindcă nu e problema de |
| mai mult sau mai puţin, | |
| 11:08 | ascult absolut sau nu ascult absolut. |
| 11:13 | - Aşa e, domnule. |
| - Da. | |
| 11:18 | Nu ar trebui să |
| concep un răspuns. | |
| 11:22 | Nu, deja l-aţi obţinut ! |
| 11:26 | Da. |
| 11:27 | Deci, la fel ca în cazul pisicii, |
| 11:30 | acţiunea şi percepţia sunt totuna. |
| 11:35 | Da. |
| 11:36 | - Există o unică acţiune. |
| - Aşa este. | |
| 11:41 | Deci pot asculta o declaraţie... |
| 11:51 | şi să percep adevărul |
| acelei declaraţii... | |
| 11:56 | sau falsitatea acelei declaraţii... |
| 12:00 | nu... |
| 12:06 | prin comparaţie... |
| 12:12 | ci exact din structura |
| declaraţiei pe care o faci. | |
| 12:14 | - Nu ştiu dacă mă exprim clar. |
| - Da, vă exprimaţi foarte clar. | |
| 12:17 | Adică, ascult declaraţia... |
| 12:21 | frumuseţea nu poate exista |
| niciodată fără pasiune, | |
| 12:25 | iar pasiunea provine |
| din suferinţă. | |
| 12:29 | Ascult acea declaraţie, |
| 12:32 | nu formulez o idee |
| plecând de la ea | |
| 12:36 | sau nu scot o idee din ea. |
| 12:39 | Pur şi simplu ascult. |
| 12:42 | Ce are loc ? |
| 12:47 | Poate că spui adevărul |
| 12:49 | sau poate că faci o |
| declaraţie falsă. | |
| 12:53 | Nu ştiu... |
| 12:56 | fiindcă nu voi compara. |
| 12:58 | Nu. |
| 12:59 | - Veţi observa. |
| - Pur şi simplu ascult. | |
| 13:03 | Ceea ce înseamnă că-mi |
| dedic deplina atenţie... | |
| 13:08 | - numai ascultaţi, domnule |
| şi veţi vedea ce iese - | |
| 13:10 | |
| 13:11 | dedic deplina mea atenţie |
| spuselor dumneavoastră. | |
| 13:19 | Apoi nu mai contează |
| ce spui sau nu spui. | |
| 13:24 | - Înţelegeţi acest lucru ? |
| - Desigur, desigur. | |
| 13:28 | Ceea ce este important |
| este actul ascultării mele ! | |
| 13:39 | Şi acel act al ascultării |
| 13:41 | a produs un miracol, |
| 13:45 | de eliberare deplină de |
| toate declaraţiile tale... | |
| 13:52 | fie că sunt adevărate, |
| false, reale. | |
| 13:56 | Mintea mea este pe deplin atentă. |
| 13:59 | Atenţia înseamnă fără limite. |
| 14:05 | Din momentul în care am o |
| limită, încep să mă lupt cu tine... | |
| 14:10 | să fiu de acord sau nu. |
| 14:11 | Din momentul în care |
| atenţia are o frontieră... | |
| 14:16 | încep să apară conceptele. |
| 14:19 | Dar, dacă te ascult pe deplin, |
| 14:23 | fără vreun... |
| 14:27 | amestec al gândirii sau |
| al formării ideilor | |
| 14:30 | sau al abstractizării mentale, |
| 14:32 | pur şi simplu să ascult... |
| 14:35 | miracolul s-a produs. |
| 14:38 | Şi anume... |
| 14:40 | atenţia mea deplină mă |
| eliberează, îmi eliberează mintea, | |
| 14:47 | de toate declaraţiile. |
| 14:49 | - Nu ştiu dacă... |
| - Ba da. | |
| 14:51 | Ca atare, mintea mea... |
| 14:53 | este extraordinar de |
| liberă să acţioneze. | |
| 14:58 | Asta mi s-a întâmplat mie, |
| 15:01 | în această serie a |
| conversaţiilor noastre. | |
| 15:09 | Cu fiecare dintre |
| aceste conversaţii, | |
| 15:11 | din moment ce sunt |
| înregistrate video... | |
| 15:16 | cineva începe atunci |
| când i se face semn... | |
| 15:20 | şi... |
| 15:22 | ni se... |
| 15:24 | spune atunci când timpul s-a scurs |
| 15:28 | şi cineva, de regulă, în ce |
| priveşte activităţile de acest gen... | |
| 15:35 | - ... se gândeşte la producţia, în sine. |
| - Desigur. | |
| 15:41 | Dar unul dintre lucrurile pe care le-am |
| învăţat, din conversaţiile noastre... | |
| 15:44 | este că am ascultat |
| cu mare intensitate | |
| 15:51 | şi, totuşi... |
| 15:54 | n-a trebuit să-mi împart atenţia. |
| 16:02 | - Nu, domnule, aşa este. |
| - Şi, totuşi, asta este... | |
| 16:07 | dacă... |
| 16:12 | dacă răspund corect la |
| cele ce ne învăţaţi | |
| 16:15 | - ştiu că nu vă place cuvântul - |
| 16:17 | la lucrurile pe care le afirmaţi |
| 16:19 | - şi înţeleg de ce învăţatul |
| este un cuvânt eronat, aici - | |
| 16:25 | există exact acea primă întâlnire, |
| 16:31 | în care... |
| 16:38 | - ... mintea este captivată total. |
| - Da. | |
| 16:41 | Cum mi-aş putea permite |
| să nu fac distincţie | |
| 16:45 | între a acorda atenţie |
| aspectelor acestui program, | |
| 16:49 | aspectelor lui de producţie |
| 16:51 | şi, totuşi, să mă implic |
| în discuţiile noastre ? | |
| 16:56 | Exact. |
| 16:58 | Dar... |
| 17:01 | - ... cu cât discuţia devine mai intensă... |
| - O puteţi face ! | |
| 17:04 | ... cu atât mai eficient |
| devine acest mecanism. | |
| 17:13 | Nu credem aşa ceva, |
| 17:15 | adică nu numai că |
| începem prin a nu crede, | |
| 17:18 | dar nici măcar n-am încerca. |
| 17:22 | Nu există garanţii pentru |
| nimeni, în prealabil. | |
| 17:26 | Ceea ce ni s-a spus, mai |
| degrabă, este următorul lucru: | |
| 17:29 | "Ei bine, te vei obişnui." |
| 17:31 | Şi, totuşi, artiştii au trac |
| pe scenă, toată viaţa lor, | |
| 17:36 | deci e clar că nu se obişnuiesc. |
| 17:38 | Nu, domnule, nu credeţi cumva că este din |
| cauză că avem minţi atât de mercantile ? | |
| 17:41 | |
| 17:45 | Dacă nu primesc o răsplată |
| pentru asta, nu voi face nimic. | |
| 17:52 | Şi mintea mea trăieşte în |
| economia de piaţă - mintea cuiva... | |
| 17:59 | îţi dau asta, îmi dai aia. |
| 18:04 | Şi cu un interval între ele. |
| 18:06 | - Înţelegeţi ? |
| - Corect. | |
| 18:07 | Suntem atât de obişnuiţi |
| cu comercialismul... | |
| 18:12 | atât cel spiritual, |
| cât şi cel fizic, | |
| 18:15 | încât nu facem nimic fără |
| să primim o răsplată... | |
| 18:21 | fără să câştigăm ceva... |
| 18:25 | fără un... |
| 18:28 | scop anume. |
| 18:31 | Totul trebuie să fie un schimb, |
| 18:35 | nu un dar... |
| 18:38 | ci schimb: îţi dau |
| asta şi tu-mi dai aia. | |
| 18:42 | Mă torturez singur, |
| religios vorbind | |
| 18:46 | şi Dumnezeu trebuie |
| să vină la mine. | |
| 18:51 | Totul este o problemă de... |
| 18:57 | comerţ. |
| 18:58 | Fundamentaliştii au o expresie, |
| care îmi vine în minte... | |
| 19:03 | legată de viaţa lor |
| plină de devotament. | |
| 19:06 | Ei spun: "Îmi revendic |
| promisiunile lui Dumnezeu." | |
| 19:11 | Şi această expresie, în |
| contextul a ceea ce afirmaţi, | |
| 19:16 | este... |
| 19:18 | Dumnezeule, la ce nu |
| te-ar putea duce mintea. | |
| 19:21 | Ştiu, domnule. |
| 19:24 | Deci, vedeţi, când cineva |
| analizează asta, foarte profund... | |
| 19:31 | atunci când acţiunea nu se bazează |
| pe o idee, o formulă, o credinţă, | |
| 19:36 | atunci văzutul înseamnă făcut. |
| 19:40 | Atunci ce înseamnă văzutul |
| 19:43 | şi auzitul, |
| 19:44 | pe care le-am abordat ? |
| 19:47 | Atunci văzutul înseamnă |
| o atenţie deplină... | |
| 19:53 | şi făcutul este inclus |
| exact în acea atenţie. | |
| 19:59 | Şi dificultatea este |
| - vor întreba oamenii - | |
| 20:02 | "Cum anume vei |
| menţine acea atenţie ?" | |
| 20:05 | - Da, şi ei nici măcar n-au început. |
| - Nu, deci cum o vei menţine ? | |
| 20:08 | |
| 20:10 | Ceea ce înseamnă că |
| ei caută o răsplată. | |
| 20:13 | Întocmai. |
| 20:16 | Voi practica asta, voi face orice |
| pentru a menţine acea atenţie, | |
| 20:18 | numai pentru a primi ceva schimb. |
| 20:21 | Atenţia nu este un rezultat, |
| 20:25 | atenţia nu are o cauză. |
| 20:33 | Adică ceea ce are |
| cauză are şi efect | |
| 20:36 | şi efectul devine cauza. |
| 20:40 | E un cerc vicios, dar |
| atenţia nu este aşa ceva. | |
| 20:44 | Atenţia nu-ţi oferă o răsplată. |
| 20:50 | Atenţia, din contră, nu are nici |
| recompensă, nici pedeapsă... | |
| 20:53 | fiindcă nu are frontiere. |
| 21:01 | Da, asta îmi evocă o conversaţie, |
| timpurie, pe care am avut-o, | |
| 21:03 | când aţi menţionat |
| cuvântul "virtute"... | |
| 21:07 | - ... şi l-am analizat, corelat cu puterea. |
| - Da, exact. | |
| 21:09 | Şi ni s-a spus... |
| 21:11 | ceva greu de crezut de |
| către un copil raţional, | |
| 21:16 | dat fiind modul cum |
| este educat copilul | |
| 21:19 | - dar i se solicită, cumva, |
| să accepte acest lucru - | |
| 21:25 | - ... că virtutea este propria sa răsplată. |
| - Oh da. | |
| 21:28 | Şi, desigur, este |
| imposibil să vezi, | |
| 21:32 | - ... ce este corect în acea afirmaţie... |
| - Da, exact. | |
| 21:36 | ... dată fiind situaţia |
| condiţionată în care trăieşte. | |
| 21:39 | - Dar e numai o idee, domnule. |
| - E o idee. | |
| 21:41 | Deci, acum, ascundem asta şi, ulterior |
| când avem nevoie să reamintim cuiva, | |
| 21:44 | |
| 21:47 | că solicită prea multe recompense, |
| pentru faptul că a făcut ceva bun, | |
| 21:49 | |
| 21:51 | îi spunem: "E bine, ai uitat că |
| virtutea este propria sa răsplată ?" | |
| 21:53 | |
| 21:56 | Da, da. |
| 21:58 | Devine o formă de pedeapsă. |
| 22:01 | Deci... |
| 22:02 | apoi, vedeţi, avem |
| văzutul şi ascultatul. | |
| 22:08 | Atunci ce este învăţatul ? |
| 22:13 | Fiindcă sunt corelate: învăţatul, |
| văzutul şi ascultatul... | |
| 22:15 | |
| 22:19 | şi acţiunea - toate acelea - toate |
| fac parte din aceeaşi dinamică. | |
| 22:22 | Nu sunt capitole separate... |
| 22:26 | e un singur capitol. |
| 22:27 | - Se disting prin absenţa separării. |
| - Fără separare. | |
| 22:31 | Deci, ce este învăţatul ? |
| 22:37 | Oare învăţatul este un |
| proces de acumulare ? | |
| 22:48 | Şi, oare, învăţatul |
| este non-cumulativ ? | |
| 22:53 | Le punem, pe amândouă, laolaltă. |
| 22:55 | - Hai să le analizăm. |
| - Hai să le analizăm, da. | |
| 22:59 | Cineva învaţă o limbă |
| 23:00 | - italiană, franceză, |
| oricare ar fi ea - | |
| 23:04 | şi acumulează cuvinte... |
| 23:07 | şi verbe neregulate ş.a.m.d. |
| 23:10 | şi, apoi, o poate vorbi. |
| 23:11 | Asta înseamnă să înveţi o |
| limbă şi să o poţi vorbi. | |
| 23:16 | Să înveţi cum să |
| mergi pe bicicletă, | |
| 23:19 | să înveţi cum să conduci o maşină, |
| 23:23 | să înveţi cum să |
| asamblezi o maşină, | |
| 23:28 | un echipament electronic ş.a.m.d. |
| 23:30 | Toate acelea înseamnă să înveţi, să |
| acumulezi cunoştinţe pentru a acţiona. | |
| 23:32 | |
| 23:39 | Şi eu întreb dacă există |
| vreo altă formă de învăţat. | |
| 23:44 | Pe aceea o ştim, suntem familiarizaţi |
| cu acumularea de cunoştinţe. | |
| 23:47 | Acum, oare există vreun |
| alt gen de învăţat... | |
| 23:50 | învăţat care nu înseamnă... |
| 23:54 | acumulare şi acţiune ? |
| 24:03 | - Nu ştiu dacă... |
| - Da. | |
| 24:04 | Când am acumulat totul, n-am |
| înţeles prea multe în acel sens. | |
| 24:07 | Da, şi... |
| 24:09 | învăţ pentru a |
| obţine o recompensă... | |
| 24:18 | sau pentru a evita o pedeapsă. |
| 24:22 | Învăţ... |
| 24:25 | o meserie anume, |
| un meşteşug anume, | |
| 24:30 | pentru a-mi putea câştiga traiul. |
| 24:33 | Aşa ceva este absolut |
| necesar, altminteri... | |
| 24:38 | Acum întreb: "Oare există |
| vreun alt gen de învăţat ?" | |
| 24:44 | Aia e rutină... |
| 24:46 | este o cultivare e memoriei |
| 24:49 | şi memoria, |
| 24:50 | care este rezultatul |
| experienţei şi al cunoaşterii, | |
| 24:53 | este stocată în creier |
| şi ea acţionează... | |
| 24:58 | când ni se cere să mergem pe |
| bicicletă, să conducem o maşină ş.a.m.d. | |
| 25:03 | Acum, oare există vreo |
| altă formă de învăţat ? | |
| 25:07 | Sau numai aceea ? |
| 25:13 | Când cineva spune "am |
| învăţat din experienţa mea", | |
| 25:20 | înseamnă că a învăţat... |
| 25:24 | a stocat, din acea |
| experienţă, anumite amintiri | |
| 25:29 | şi, acele amintiri... |
| 25:32 | fie călăuzesc, fie |
| recompensează, fie... | |
| 25:38 | pedepsesc. |
| 25:43 | Deci... |
| 25:45 | toate asemenea forme de |
| învăţat sunt mecanice. | |
| 25:53 | Şi educaţia înseamnă |
| să antrenezi creierul | |
| 26:01 | să funcţioneze după |
| o rutină anume... | |
| 26:04 | mecanic. |
| 26:06 | Fiindcă prin asta obţii |
| o mare siguranţă. | |
| 26:14 | Atunci eşti în siguranţă. |
| 26:22 | Şi, astfel, mintea |
| noastră devine mecanică. | |
| 26:29 | Tatăl meu a făcut asta, |
| eu fac asta, înţelegeţi ? | |
| 26:31 | Tot procesul este ceva mecanic. |
| 26:34 | Acum, oare există un creier |
| absolut deloc mecanic ? | |
| 26:41 | Un creier non... |
| 26:46 | utilitar, în acel |
| sens, al învăţării... | |
| 26:55 | care nu are nici |
| viitor şi nici trecut | |
| 26:58 | şi, ca atare, nu |
| este legat de timp. | |
| 27:01 | Nu ştiu dacă am fost clar. |
| 27:03 | Oare nu spunem noi, uneori... |
| 27:06 | "am învăţat din experienţă", |
| 27:09 | când dorim să transmitem ceva, |
| 27:11 | care nu este prea bine |
| transmis de acea expresie ? | |
| 27:14 | Dorim să comunicăm o intuiţie, |
| 27:18 | care simţim că nu poate |
| fi datată, în sens strict. | |
| 27:24 | Vedeţi, domnule, oare chiar |
| învăţăm ceva din experienţă ? | |
| 27:31 | Am avut... |
| 27:33 | de când a început istoria, cea |
| scrisă, 5.000 de războaie. | |
| 27:40 | Am citit asta undeva |
| - 5.000 de războaie. | |
| 27:44 | Ucigând, ucigând, |
| ucigând, schilodind ! | |
| 27:46 | Şi oare am învăţat ceva ? |
| 27:50 | Oare am învăţat |
| ceva, din suferinţă ? | |
| 27:54 | Omul a suferit. |
| 27:56 | Oare am învăţat |
| ceva din experienţa... | |
| 28:01 | agoniei incertitudinii ş.a.m.d ? |
| 28:06 | Deci, când spunem că am învăţat, |
| eu contest asta, înţelegeţi ? | |
| 28:09 | Pare să fie un lucru groaznic, să |
| spui: "Am învăţat din experienţă !" | |
| 28:13 | Nu ai învăţat nimic ! |
| 28:16 | Cu excepţia domeniului |
| cunoaşterii. | |
| 28:21 | - Nu ştiu... |
| - Da. | |
| 28:23 | Pot aminti un lucru, aici, pe |
| care tocmai mi l-am amintit ? | |
| 28:32 | Am vorbit despre durere, anterior, |
| 28:36 | şi... |
| 28:41 | mă gândeam la o |
| declaraţie a Sf. Pavel, | |
| 28:45 | din epistola sa către romani, |
| 28:48 | în care există o succesiune |
| de cuvinte foarte neobişnuită, | |
| 28:53 | când el spune: |
| "Suferinţa ne bucură." | |
| 28:56 | Unii oamenii şi-au imaginat că trebuie să |
| fi fost masochist, ca să declare aşa ceva, | |
| 28:58 | |
| 29:02 | dar cu siguranţă că asta |
| mi s-a părut straniu. | |
| 29:05 | Suferinţa ne bucură. |
| 29:10 | Şi apoi spune "fiindcă |
| suferinţa aduce..." | |
| 29:14 | - şi în limba greacă asta înseamnă |
| că este implicată o anume energie - | |
| 29:18 | "aduce răbdare". |
| 29:20 | Răbdare-experienţă. |
| 29:21 | Asta e o succesiune |
| foarte neobişnuită, | |
| 29:24 | fiindcă, de regulă, credem că, |
| dacă avem destulă experienţă, | |
| 29:26 | învăţăm să avem răbdare. |
| 29:29 | Şi el le întoarce |
| complet pe dos, aici. | |
| 29:32 | Şi, în contextul celor |
| afirmate de dumneavoastră... | |
| 29:38 | acea succesiune a cuvintelor |
| sale are un sens remarcabil. | |
| 29:43 | - Continuaţi vă rog ! |
| - Nu, nu. | |
| 29:46 | Da, este ceva cu |
| adevărat remarcabil. | |
| 29:51 | Vedeţi, domnule, de aceea... |
| 29:54 | educaţia noastră... |
| 29:57 | civilizaţia noastră... |
| 29:59 | toate lucrurile care |
| ne caracterizează, | |
| 30:02 | ne-au făcut minţile să |
| fie atât de mecanice... | |
| 30:07 | atât de repetitive în reacţii... |
| 30:12 | repetitive în cerinţe... |
| 30:15 | repetitive în preocupări. |
| 30:17 | Acelaşi lucru fiind |
| repetat, an după an, | |
| 30:20 | timp de mii de ani: |
| 30:23 | ţara mea, ţara ta, te omor pe |
| tine şi tu mă omori pe mine. | |
| 30:26 | Înţelegeţi, domnule ? |
| Absolut totul este ceva mecanic. | |
| 30:30 | Acum... |
| 30:33 | asta înseamnă... |
| 30:35 | că mintea nu poate |
| fi liberă, niciodată. | |
| 30:41 | Gândirea nu este niciodată liberă, |
| 30:44 | gândirea este întotdeauna veche. |
| 30:47 | Nu există nici un gând nou. |
| 30:51 | Nu, există ceva foarte curios, |
| 30:56 | legat de o mişcare, |
| din domeniul religios, | |
| 30:58 | care se auto intitulează |
| "Noua Gândire". | |
| 31:02 | Da, nu râdeam decât |
| de ironia situaţiei. | |
| 31:05 | Da, Dumnezeule ! |
| 31:09 | Îmi imaginez că unele |
| persoane ar obiecta | |
| 31:13 | privind noţiunea că nu |
| învăţăm din experienţă, | |
| 31:16 | din cauza succesiunii de războaie, |
| 31:18 | fiindcă războaiele tind |
| să se producă, succesiv, | |
| 31:23 | - generaţie după generaţie - |
| şi trebuie să te maturizezi. | |
| 31:25 | Dar asta nu-i adevărat, fiindcă mai mult |
| de un război va avea loc într-o generaţie | |
| 31:28 | |
| 31:31 | Ce tot spunem aici ? |
| Au fost două războaie. | |
| 31:34 | Da, nu s-a învăţat |
| absolut nimic din ele. | |
| 31:38 | Este groaznic să auzi pe cineva |
| cum vine şi spune, pur şi simplu: | |
| 31:41 | |
| 31:45 | Nimeni nu învaţă |
| nimic din experienţă. | |
| 31:49 | Nu, cuvântul experienţă mai |
| înseamnă şi "a merge până la capăt". | |
| 31:52 | Da, da. |
| 31:53 | - Dar nu mergi niciodată până la capăt. |
| - Exact aşa e. | |
| 31:57 | Te opreşti întotdeauna la mijloc. |
| 31:59 | Sau nu începi niciodată. |
| 32:02 | Corect. |
| 32:03 | Asta înseamnă, dacă îmi |
| aduc aminte corect, | |
| 32:07 | în ce priveşte |
| rădăcinile sale radicale, | |
| 32:10 | înseamnă să testezi... |
| 32:14 | să supui la teste... |
| 32:20 | Ei bine, să testezi un lucru |
| şi să se comporte corect | |
| 32:23 | şi, în timp ce se întâmplă, |
| nu trebuie decât să observi. | |
| 32:25 | - Numai să priveşti, nu-i aşa ? |
| - Desigur. | |
| 32:29 | Deci... |
| 32:35 | civilizaţia noastră, |
| cultura noastră... | |
| 32:40 | educaţia noastră, au produs o minte |
| care devine tot mai mecanică... | |
| 32:46 | şi, ca atare, dependentă de timp |
| 32:49 | şi, ca atare, fără să aibă, |
| vreodată, sentimentul libertăţii. | |
| 32:54 | Libertatea devine, atunci, o idee, |
| cu care te joci la modul filozofic, | |
| 32:56 | |
| 32:59 | dar nu are nici un sens. |
| 33:00 | Dar, un om care spune |
| "Acum, vreau să aflu... | |
| 33:05 | vreau să analizez |
| asta, cu adevărat | |
| 33:07 | şi să descopăr dacă |
| există libertate !" | |
| 33:10 | acesta trebuie să înţeleagă... |
| 33:13 | limitele... |
| 33:16 | cunoaşterii... |
| 33:23 | unde anume se |
| termină cunoaşterea... | |
| 33:25 | sau, mai degrabă, finalul cunoaşterii |
| şi începutul a ceva cu totul nou. | |
| 33:30 | - Nu ştiu dacă transmit ceva. |
| - Ba da, chiar o faceţi. | |
| 33:32 | |
| 33:34 | Adică, domnule: |
| "Ce este învăţatul ?" | |
| 33:37 | Dacă nu este ceva mecanic, |
| atunci ce este învăţatul ? | |
| 33:45 | Oare există vreun învăţat ? |
| 33:47 | Să înveţi despre ce anume ? |
| 33:53 | Învăţ cum să ajung pe Lună... |
| 33:57 | cum să fabric una sau alta şi |
| cum să conduc o maşină ş.a.m.d. | |
| 34:00 | Numai în acel |
| domeniu există învăţat. | |
| 34:04 | Oare există învăţat |
| în orice alt domeniu, | |
| 34:06 | psihologic... |
| 34:14 | spiritual ? |
| 34:21 | Oare mintea poate învăţa despre |
| ceea ce ei numesc Dumnezeu ? | |
| 34:23 | Dacă în învăţat, în sensul în |
| care aţi pus această întrebare... | |
| 34:26 | Nu, trebuie să reformulez asta, |
| renunţând la atâţia "dacă". | |
| 34:30 | Când cineva face ceea |
| ce am de gând să spun, | |
| 34:34 | când cineva învaţă despre Dumnezeu |
| sau cum să ajungă pe Lună, | |
| 34:39 | în contextul întrebării |
| pe care aţi pus-o... | |
| 34:44 | nu poate face ceea ce sugeraţi, |
| 34:48 | dacă... |
| 34:50 | nu este decât încă |
| ceva adăugat pe listă. | |
| 34:52 | - Domnule, este atât de clar. |
| - Da, chiar este. | |
| 34:56 | Învăţ o limbă sau să merg pe bicicletă, |
| să conduc o maşină, să fac o maşină. | |
| 34:59 | E ceva esenţial. |
| 35:01 | Acum vreau să învăţ |
| despre Dumnezeu. | |
| 35:04 | Pur şi simplu ascultaţi asta. |
| 35:07 | Dumnezeu este invenţia mea. |
| 35:11 | Nu Dumnezeu m-a făcut |
| pe mine după chipul lui. | |
| 35:18 | Eu l-am făcut pe |
| el după chipul meu. | |
| 35:21 | Şi, acum, vreau |
| să învăţ despre el. | |
| 35:26 | Da, voi vorbi cu mine însumi. |
| 35:28 | Să învăţ despre imaginea |
| pe care am clădit-o, | |
| 35:32 | despre Hristos, despre |
| Buddha sau oricare ar fi. | |
| 35:35 | Imaginea pe care am construit-o. |
| 35:38 | Deci, ce anume învăţ ? |
| 35:40 | Să vorbesc vorbe. |
| 35:43 | Da. |
| 35:47 | Să învăţ despre imaginea |
| pe care am construit-o. | |
| 35:48 | Aşa e. |
| 35:51 | Ca atare, mai există vreun alt tip de |
| învăţat, cu excepţia învăţatului mecanic ? | |
| 35:54 | Nu ştiu dacă... |
| 35:58 | - Îmi înţelegeţi întrebarea ? |
| - Da, o înţeleg. | |
| 36:00 | Da, o înţeleg, cu siguranţă că da. |
| 36:05 | Deci... |
| 36:07 | nu există decât învăţarea |
| 36:10 | procesului mecanic al vieţii. |
| 36:16 | - Nu există alt fel de învăţat. |
| - Da. | |
| 36:19 | Vedeţi ce înseamnă asta, domnule ? |
| 36:26 | - Înseamnă libertate. |
| - Pot învăţa despre mine însumi. | |
| 36:31 | Sinele meu este cunoscut. |
| 36:37 | Cunoscut în sensul că, poate nu-l cunosc, |
| dar îl pot afla, analizându-mă singur. | |
| 36:39 | Îmi pot cunoaşte sinele. |
| 36:46 | Deci, sinele meu este cunoaşterea |
| acumulată a trecutului. | |
| 36:54 | Atunci "eul" spune |
| "sunt lacom, sunt invidios, | |
| 36:57 | am succes, sunt înspăimântat, |
| 37:00 | am trădat, am regrete", |
| 37:02 | toate acelea înseamnă "eul"... |
| 37:05 | inclusiv sufletul, pe care l-am |
| inventat în cadrul "eului"... | |
| 37:09 | sau Brahman, Atman - |
| toate înseamnă tot "eul". | |
| 37:15 | "Eul" a creat imaginea lui Dumnezeu şi |
| am de gând să învăţ despre Dumnezeu, | |
| 37:18 | ceea ce n-are nici un sens ! |
| 37:20 | Deci... |
| 37:23 | dacă există, când există... |
| 37:28 | Nu, voi folosi cuvântul "dacă". |
| 37:30 | Dacă nu există alt |
| fel de învăţat... | |
| 37:34 | ce anume se întâmplă ? |
| 37:36 | Înţelegeţi ? |
| 37:40 | Mintea este folosită pentru acumularea |
| de cunoştinţe despre materie... | |
| 37:46 | ca s-o spunem altfel. |
| 37:48 | E implicată în lucruri mecanice. |
| 37:54 | Şi, atunci când mintea... |
| 37:56 | este folosită acolo... |
| 37:59 | mai există vreun alt |
| proces de învăţat ? | |
| 38:06 | Ceea ce înseamnă psihologic, |
| lăuntric, mai există altceva ? | |
| 38:11 | Lăuntricul este invenţia gândirii, |
| 38:15 | în opoziţie cu exteriorul. |
| 38:17 | Nu ştiu dacă înţelegeţi. |
| 38:21 | Dacă am înţeles exteriorul, |
| am înţeles şi lăuntricul. | |
| 38:22 | |
| 38:25 | Fiindcă lăuntricul a |
| creat exteriorul. | |
| 38:30 | Exteriorul în sensul |
| structurii societăţii, | |
| 38:33 | sancţiunilor religioase, |
| 38:35 | tot ceea ce s-a inventat |
| 38:37 | sau a fost creat de gândire... |
| 38:41 | Iisus, Hristos, Buddha |
| - toate acelea. | |
| 38:48 | Şi ce-i de învăţat din asta ? |
| 38:53 | Ascultându-vă... |
| 38:55 | - Vedeţi frumuseţea a ceea ce rezultă ? |
| - Oh da, da. | |
| 38:57 | |
| 39:00 | Mă face să revin la remarca |
| dumneavoastră despre "vedanta", | |
| 39:05 | ca final al cunoaşterii. |
| 39:09 | Aşa mi s-a spus. |
| 39:11 | Da. |
| 39:12 | Lucrul interesant pentru mine, în |
| ce priveşte structura sanscritei, | |
| 39:15 | este că... |
| 39:18 | dacă nu mă înşel, cumva, |
| 39:20 | nu înseamnă finalul ei ca |
| punct terminus, ca limită, | |
| 39:23 | fiindcă asta ar iniţia, pur |
| şi simplu, o nouă serie. | |
| 39:27 | Este desăvârşirea ei, |
| 39:30 | care este finalul suprem, |
| 39:33 | în sensul că... |
| 39:36 | un început, cu totul nou, |
| este creat exact în acel punct. | |
| 39:40 | Asta înseamnă, domnule, ştiu eu... |
| 39:43 | mintea cunoaşte |
| activitatea cunoscutului. | |
| 39:48 | Aşa este, da. |
| 39:50 | Este desăvârşirea cunoaşterii, da. |
| 39:53 | A cunoaşterii. |
| 39:54 | Acum, care este starea mentală, |
| 39:58 | care s-a eliberat de aşa ceva |
| 40:01 | şi, totuşi, funcţionează |
| în cadrul cunoaşterii ? | |
| 40:03 | Şi, totuşi, funcţionează |
| în cadrul ei. | |
| 40:05 | - Mă înţelegeţi ? |
| - Da, da. | |
| 40:07 | Se observă perfect. |
| 40:12 | Nu abordaţi problema, fiindcă veţi |
| vedea că se petrec lucruri stranii. | |
| 40:13 | |
| 40:18 | Oare este posibil, mai întâi ? |
| 40:22 | Înţelegeţi, domnule ? |
| 40:24 | Deoarece creierul |
| funcţionează mecanic... | |
| 40:31 | doreşte să aibă siguranţă... |
| 40:34 | altminteri nu poate funcţiona. |
| 40:36 | Dacă n-am fi avut siguranţă, |
| n-am fi stat aici, împreună. | |
| 40:39 | |
| 40:42 | Fiindcă avem siguranţă, |
| putem purta un dialog. | |
| 40:49 | Creierul poate funcţiona numai |
| într-o siguranţă deplină. | |
| 40:54 | Fie că acea siguranţă este |
| găsită într-o credinţă nevrotică | |
| 41:01 | - toate credinţele şi toate ideile |
| sunt nevrotice, în acel sens - | |
| 41:05 | deci o găseşte undeva: |
| 41:08 | în acceptarea naţiunii ca |
| forma benefică supremă... | |
| 41:14 | succesul este virtutea supremă. |
| 41:18 | Descoperă o credinţă |
| şi siguranţă în ea. | |
| 41:21 | Acum, îi ceri creierului... |
| 41:28 | care a devenit mecanic... |
| 41:31 | instruit, astfel, |
| vreme de secole... | |
| 41:36 | să observe un alt domeniu, |
| care nu este mecanic. | |
| 41:42 | Oare există un alt domeniu ? |
| 41:48 | Nu. |
| 41:49 | - Urmăriţi raţionamentul ? |
| - Da, o fac. | |
| 41:52 | Da, tocmai asta este |
| complet devastator. | |
| 41:56 | Oare există - aşteptaţi, aşteptaţi - |
| oare există un alt domeniu ? | |
| 42:01 | Deci... |
| 42:06 | dacă mintea şi creierul nu înţeleg |
| întreg domeniul - nu domeniu - | |
| 42:10 | nu înţeleg dinamismul |
| cunoaşterii... | |
| 42:13 | - ... fiindcă există o dinamică. |
| - Există o dinamică, da. | |
| 42:15 | Nu este tocmai statică, se adaugă |
| ceva, se elimină ceva ş.a.m.d. | |
| 42:17 | |
| 42:20 | Dacă nu înţelege |
| toate acele lucruri, | |
| 42:23 | nu-şi poate pune |
| cealaltă întrebare. | |
| 42:26 | Întocmai. |
| 42:27 | Întocmai. |
| 42:28 | Şi, atunci când pune |
| acea întrebare, | |
| 42:31 | ce se întâmplă ? |
| 42:40 | Domnule, asta e adevărata |
| meditaţie, ştiţi asta ? | |
| 42:42 | Asta e, da, da. |
| 42:44 | Pe care o vom dezbate |
| cu altă ocazie. | |
| 42:46 | Deci... |
| 42:47 | vedeţi că asta înseamnă. |
| 42:51 | Cineva ascultă, întotdeauna... |
| 42:56 | prin filtrul cunoaşterii... |
| 42:59 | vede prin filtrul cunoaşterii. |
| 43:04 | E ca şi cum ai privi |
| printr-o sticlă fumurie. | |
| 43:08 | Deci, oare există o ascultare |
| în deplină tăcere ? | |
| 43:17 | Şi aceea este atenţia. |
| 43:23 | Şi nu depinde de timp... |
| 43:26 | fiindcă, în acea tăcere, |
| nu-mi doresc nimic. | |
| 43:31 | Nu e ca şi cum aş învăţa |
| ceva despre mine însumi, | |
| 43:33 | nu e ca şi cum voi fi |
| pedepsit sau recompensat. | |
| 43:37 | În acea tăcere absolută, ascult. |
| 43:44 | Nu e de mirare că |
| aşa ceva nu este... | |
| 43:46 | nu este ceva practicat, |
| 43:52 | această meditaţie, în succesiune. |
| 43:55 | Domnule, când vom vorbi despre |
| meditaţie, vom analiza profund asta, | |
| 43:57 | |
| 43:58 | fiindcă au distrus acel cuvânt ! |
| 44:01 | Aceşti omuleţi inferiori, venind |
| din India sau din altă parte, | |
| 44:05 | au distrus acel lucru. |
| 44:10 | Am auzit, deunăzi, |
| despre cineva care... | |
| 44:14 | învăţa meditaţia transcendentală. |
| 44:16 | - Oh, învăţa, e absurd ! |
| - Desigur. | |
| 44:20 | Şi trebuia s-o facă |
| la ora 3 după-amiază. | |
| 44:24 | Plăteşti 35$ sau 100$ |
| ca să înveţi asta. | |
| 44:27 | - Da. |
| - E un sacrilegiu. | |
| 44:30 | Dar... |
| 44:31 | dacă... |
| 44:33 | Adică la ora 3 după-amiază |
| era ziua judecăţii. | |
| 44:39 | Dacă nu o făceai, |
| potrivit programului tău, | |
| 44:43 | atunci lumea, evident, |
| s-ar fi sfârşit. | |
| 44:46 | Dar, aparent, o faci ca |
| să scapi de aşa ceva. | |
| 44:50 | Continuaţi, continuaţi ! |
| 44:52 | Deci, vedeţi, domnule, |
| asta se întâmplă. | |
| 44:56 | Am început dimineaţa asta |
| vorbind despre frumuseţe... | |
| 44:59 | Da. |
| 45:00 | ... apoi despre pasiune, |
| despre suferinţă şi acţiune. | |
| 45:06 | Acţiunea bazată pe o |
| idee este inacţiune. | |
| 45:11 | Sună monstruos, dar exact aşa e. |
| 45:15 | Şi, plecând de la asta, am spus: |
| "Ce înseamnă să vezi şi să auzi ?" | |
| 45:18 | |
| 45:22 | Văzutul şi ascultatul |
| au devenit mecanice. | |
| 45:30 | Nu vedem niciodată ceva nou. |
| 45:33 | Nici măcar floarea nu |
| este niciodată nouă, | |
| 45:36 | cea care a înflorit peste noapte. |
| 45:39 | Spunem: "Da, e un trandafir, |
| mă aşteptam să apară, | |
| 45:42 | a apărut acum, ce minunat e !" |
| 45:46 | Trecem, întotdeauna, |
| din cunoscut în cunoscut. | |
| 45:52 | O mişcare în timp şi, ca |
| atare, dependentă de timp | |
| 45:56 | şi, drept urmare, |
| niciodată liberă. | |
| 46:00 | Şi, totuşi, vorbim |
| despre libertate | |
| 46:02 | ştiţi dumneavoastră, filozofie, |
| 46:05 | prelegerile despre |
| libertate ş.a.m.d. | |
| 46:09 | Şi comuniştii îl numesc un |
| lucru burghez, ceea ce şi este, | |
| 46:13 | în acel sens. |
| 46:17 | Când îl limitezi la cunoaştere, este o |
| prostie să vorbeşti despre libertate. | |
| 46:22 | Dar există o libertate, |
| 46:24 | atunci când înţelegi... |
| 46:27 | întreaga dinamică a cunoaşterii. |
| 46:31 | Deci, oare poţi observa |
| din starea de tăcere... | |
| 46:40 | şi să observi şi să acţionezi |
| în domeniul cunoaşterii, | |
| 46:45 | astfel ca ambele să |
| fie în armonie ? | |
| 46:51 | Observarea, atunci, nu |
| mai este programată. | |
| 46:55 | Nu. |
| 46:56 | Da, desigur, desigur. |
| 47:13 | Tocmai mă gândeam la... |
| 47:16 | cred că aţi putea spune la |
| definiţia clasică a libertăţii, | |
| 47:19 | în contextul progresului |
| cunoaşterii... | |
| 47:23 | care ar fi că este o |
| proprietate a acţiunii, | |
| 47:26 | o proprietate sau |
| calitate a acţiunii. | |
| 47:31 | În folosirea uzuală, |
| ambele cuvinte s-ar potrivi, | |
| 47:35 | proprietate sau calitate. |
| 47:38 | Şi mi-am dat seama, |
| 47:41 | în contextul a ceea |
| ce s-a afirmat, | |
| 47:46 | ce groaznic e că cineva ar |
| putea citi acea declaraţie... | |
| 47:52 | şi... |
| 47:54 | şi nu ar permite să |
| ţi se dezvăluie şi ţie. | |
| 47:58 | - Exact. |
| - Dacă ţi s-a dezvăluit şi ţie, | |
| 48:01 | ai fi într-o situaţie dificilă, |
| 48:04 | trebuie să fii serios. |
| 48:07 | Eşti student la filozofie |
| şi ai citit asta | |
| 48:10 | şi acel lucru începe |
| să lucreze în sinea ta | |
| 48:13 | şi ai spune: "Trebuie să lămuresc |
| asta, înainte de a mai continua. | |
| 48:18 | Poate nu voi mai absolvi, |
| asta nu-i important." | |
| 48:20 | Nu e important, este adevărat. |
| 48:22 | Şi mă gândeam... |
| 48:25 | în Occident, la fel |
| ca şi în Orient, | |
| 48:27 | trebuie să mergi la |
| fabrică sau la birou, | |
| 48:31 | în fiecare zi a vieţii tale. |
| 48:36 | Te trezeşti la ora 8, la ora 6... |
| 48:40 | conduci sau mergi pe jos... |
| 48:42 | muncă, muncă, muncă... |
| 48:45 | timp de 50 de ani, |
| 48:47 | aceeaşi rutină |
| 48:49 | şi eşti dat afară, |
| 48:51 | insultat... |
| 48:53 | venerezi succesul. |
| 48:58 | Din nou, o repetiţie. |
| 49:01 | Şi, ocazional, vorbeşti despre |
| Dumnezeu, dacă este oportun ş.a.m.d. | |
| 49:03 | Aceea este o viaţă monstruoasă ! |
| 49:10 | Şi exact pentru asta |
| ne educăm şi copiii. | |
| 49:15 | Asta înseamnă, cu |
| adevărat, să mori de viu. | |
| 49:20 | Şi nimeni nu zice: "Pentru |
| numele lui Dumnezeu, | |
| 49:21 | haideţi să schimbăm |
| complet perspectiva ! | |
| 49:27 | Haideţi să ne limpezim |
| ochii, scăpând de trecut | |
| 49:30 | şi să analizăm ceea ce facem, |
| 49:32 | să dăm atenţie, să ne |
| pese de ceea ce facem !" | |
| 49:37 | Nu, în schimb noi punem |
| această întrebare: | |
| 49:39 | Ce să facem în privinţa asta ? |
| 49:41 | Da, asta-i întrebarea şi apoi ăsta |
| devine următorul lucru adăugat pe listă. | |
| 49:42 | |
| 49:45 | |
| 49:47 | E o continuare a |
| trecutului, sub altă formă. | |
| 49:48 | |
| 49:52 | Şi lanţul se înşiruie, la infinit. |
| 49:54 | Cauza devine efect şi |
| efectul devine cauză. | |
| 49:55 | |
| 49:58 | Deci este un lucru foarte |
| serios, pe care-l discutăm, | |
| 50:03 | fiindcă viaţa devine |
| cumplit de serioasă. | |
| 50:08 | Şi numai această persoană |
| serioasă este cea care trăieşte, | |
| 50:12 | nu aceşti oameni care |
| umblă după distracţii, | |
| 50:16 | religioase sau de altă natură. |
| 50:20 | Am avut o ocazie |
| foarte interesantă, | |
| 50:22 | să înţeleg ceea ce spuneţi, |
| 50:25 | ieri, pe când eram la clasă. |
| 50:29 | Încercam să... |
| 50:32 | ajut studenţii să înţeleagă, |
| 50:36 | că accepţiunea clasică a celor |
| patru cauze (Aristotel) ce acţionează | |
| 50:38 | este că ele nu sunt |
| corelate temporar. | |
| 50:44 | Şi am spus că, atunci când |
| olarul îşi bagă mâinile în lut, | |
| 50:49 | mâna care atinge lutul |
| 50:53 | nu reacţionează în prezenţa |
| lutului, după ce mâna l-a atins. | |
| 50:55 | Şi... |
| 50:58 | o persoană... |
| 51:02 | care asista la ore... |
| 51:07 | - această persoană era... |
| 51:11 | o persoană bine educată |
| 51:15 | şi... |
| 51:18 | chiar profesor - |
| 51:20 | şi... |
| 51:21 | asta l-a şocat, de parcă |
| n-ar fi fost adevărat | |
| 51:25 | şi aş fi putut spune, după |
| expresia de pe chipul lui, | |
| 51:28 | că se chinuia puţin, |
| 51:32 | aşa că am spus: "Ei bine... |
| 51:34 | radarul meu îmi spune că |
| sunt nişte probleme, aici. | |
| 51:36 | Ce se întâmplă ?" |
| 51:38 | "Ei bine, se pare că ar |
| exista un interval temporal." | |
| 51:42 | Aşa că l-am rugat să ridice |
| ceva, care se afla pe catedră. | |
| 51:46 | Şi am spus: "Acum, |
| atinge-l cu degetul, | |
| 51:48 | şi spune-mi, în momentul |
| atingerii cu degetul, | |
| 51:51 | dacă... |
| 51:54 | lucrul reacţionează faţă de |
| deget, după ce este atins. | |
| 52:00 | Fă-o acum !" |
| 52:02 | Ei bine, până să şi ceri cuiva să |
| facă un astfel de test practic, | |
| 52:05 | |
| 52:07 | în ce priveşte o |
| informaţie convenţională, | |
| 52:10 | cum ar fi că "cele patru |
| cauze sunt bla, bla, bla...", | |
| 52:12 | înseamnă să întrerupi procesul |
| educaţional, aşa cum îl cunoaştem. | |
| 52:18 | Fiindcă înveţi un student |
| despre cele patru cauze | |
| 52:20 | şi el se gândeşte la ele. |
| 52:22 | Nu se duce niciodată să se uite la lucruri |
| sau să facă ceva concret, în acest sens. | |
| 52:24 | |
| 52:26 | Şi, astfel, noi culegem |
| informaţii la cursuri | |
| 52:30 | |
| 52:32 | şi facem asta până când, într-un |
| final, pare să fie ceva ca o revelaţie. | |
| 52:39 | Cuvântul "a observa" s-a afirmat |
| - în accepţiunea sa clasică, | |
| 52:43 | care desigur că este respinsă |
| în societatea modernă - | |
| 52:48 | că se întâmplă să fie problema. |
| 52:50 | Şi am spus că acest lucru |
| trebuie să fie văzut, observat. | |
| 52:55 | - Asta vreţi să spuneţi. |
| - Da, domnule. | |
| 52:58 | - Să vezi, desigur. |
| - Desigur, desigur. | |
| 53:03 | Dar... |
| 53:09 | am reveni la acel moment: |
| 53:11 | Oare de ce era acea persoană - şi atât |
| de mulţi studenţi care-i urmau exemplul - | |
| 53:15 | chinuit moral la momentul în care |
| se punea o problemă practică ? | |
| 53:19 | Exista un... |
| 53:24 | exista un sentiment, presupun, |
| 53:30 | că se afla pe marginea stâncii. |
| 53:33 | Exact, exact. |
| 53:35 | Şi... |
| 53:42 | fireşte că era necesară vigilenţa. |
| 53:47 | Dar vigilenţa realizează |
| că eşti pe marginea stâncii | |
| 53:49 | şi, ca atare, cel mai bun lucru |
| e să te întorci şi să fugi înapoi. | |
| 53:52 | Da, da. |
| 53:58 | Domnule, eu cred că... |
| 54:01 | suntem atât de prinşi |
| în capcana cuvintelor. | |
| 54:07 | Pentru noi... |
| 54:09 | cuvântul nu înseamnă |
| lucrul în sine. | |
| 54:14 | Descrierea nu este |
| obiectul descris. | |
| 54:18 | Pentru noi descrierea |
| este tot ce contează... | |
| 54:23 | fiindcă suntem sclavii cuvintelor. |
| 54:26 | - Şi al ritualurilor. |
| - Ritualuri ş.a.m.d. | |
| 54:28 | |
| 54:32 | Deci, atunci când spui: "Uite, lucrul |
| contează mai mult decât cuvântul !", | |
| 54:37 | atunci ei spun: "Cum |
| oare să scap de cuvânt... | |
| 54:43 | cum voi putea comunica, |
| dacă nu voi avea cuvinte ?" | |
| 54:46 | Vedeţi de la ce pleacă ? |
| Nu sunt preocupaţi de lucrul în sine, | |
| 54:47 | ci de cuvânt. |
| 54:52 | Da. |
| 54:53 | Şi uşa nu este cuvântul. |
| 55:00 | Deci... |
| 55:01 | când suntem prinşi |
| în capcana cuvintelor, | |
| 55:04 | cuvântul "uşă" devine |
| extraordinar de important... | |
| 55:10 | şi nu uşa în sine. |
| 55:13 | Şi nici nu prea am nevoie să mă |
| folosesc de uşă, îmi spun în sinea mea, | |
| 55:17 | fiindcă am cuvântul. |
| 55:21 | Am tot ce trebuie. |
| 55:23 | Deci, educaţia este |
| cea care a făcut asta. | |
| 55:30 | O mare parte a educaţiei |
| constă în acceptarea cuvintelor, | |
| 55:37 | ca o abstractizare a realităţii, |
| 55:43 | a "ceea ce există". |
| 55:48 | Toate filozofiile se |
| bazează pe asta: | |
| 55:51 | teoretizezi, teoretizezi, teoretizezi, la |
| nesfârşit, cum ar trebui să trăiască cineva. | |
| 55:52 | Şi filozoful, însuşi, nu trăieşte. |
| 55:57 | - Da, ştiu. |
| - Vezi asta peste tot. | |
| 56:00 | În special unii filozofi mi s-au |
| părut destul de bizari, în acest sens. | |
| 56:03 | Mi-am întrebat colegii, |
| din când în când: | |
| 56:06 | "Dacă tu crezi un |
| asemenea lucru... | |
| 56:09 | de ce nu-l aplici ?" |
| 56:15 | Şi m-au privit de parcă |
| nu eram în toate minţile, | |
| 56:17 | de parcă nimeni n-ar pune această |
| întrebare, la modul serios. | |
| 56:21 | - Exact, exact. |
| - Dar, dacă nu poţi pune acea întrebare, | |
| 56:24 | ce întrebare mai merită să pui ? |
| 56:26 | Foarte adevărat. |
| 56:28 | Mă gândeam la acea minunată |
| poveste pe care aţi spus-o, | |
| 56:32 | într-o conversaţie anterioară, |
| 56:33 | despre maimuţă. |
| 56:36 | În timp ce vorbeaţi despre asta... |
| 56:41 | cum a dat ea mâna |
| cu dumneavoastră... | |
| 56:44 | nimeni nu i-a spus cum |
| să dea mâna cu cineva. | |
| 56:48 | - Nu, ea s-a întins spre mine. |
| - Da. | |
| 56:51 | Şi eu i-am luat mâna. |
| 56:53 | N-a fost ceva ce fusese învăţată cum |
| să facă, printr-o comunicare verbală, | |
| 56:56 | ci a fost lucrul |
| potrivit la acel moment. | |
| 56:59 | La moment, da. |
| 57:02 | Fără ca cineva să-i |
| aprecieze potrivirea. | |
| 57:05 | Exact, exact. |
| 57:07 | Nu-i aşa că e grozav ? |
| 57:10 | Da. |
| 57:17 | Nu vă pot spune cât |
| de recunoscător sunt, | |
| 57:21 | să am... |
| 57:24 | posibilitatea de a împărtăşi |
| asta cu dumneavoastră. | |
| 57:27 | Am... |
| 57:30 | am văzut... |
| 57:33 | în propria mea |
| activitate de profesor, | |
| 57:37 | că trebuie să |
| supun unei terapii... | |
| 57:45 | - ... până şi propriul meu limbaj... |
| - Exact, exact. | |
| 57:46 | ... astfel încât să nu-i ofer |
| studentului ocazia să creadă | |
| 57:52 | că nu fac decât să adaug |
| ceva la acest lanţ nesfârşit. | |
| 57:57 | - Verigă, după verigă, după verigă. |
| - Exact. | |
| 58:02 | Există două terapii, în acest caz: |
| 58:04 | există acea terapie care |
| se bazează pe cuvinte | |
| 58:07 | şi care decurge la modul firesc. |
| 58:13 | Nu e o constrângere, |
| ci decurge firesc, | |
| 58:17 | dacă v-am înţeles corect, |
| 58:19 | din... |
| 58:21 | terapia noastră lăuntrică. |
| 58:25 | Asta este legată direct, aşa cum |
| afirmaţi mai devreme, de meditaţie. | |
| 58:29 | |
| 58:32 | - Credeţi că suntem pregătiţi... |
| - Cred că e prea complicat. | |
| 58:35 | Nu chiar acum, dar poate într-una |
| dintre conversaţiile noastre viitoare. | |
| 58:39 | Oh da, dar trebuie să |
| discutăm unele lucruri... | |
| 58:41 | Da. |
| 58:42 | ... ce-i iubirea, ce-i |
| moartea, ce-i meditaţia, | |
| 58:45 | ce înseamnă întreaga |
| dinamică a vieţii. | |
| 58:48 | - Avem multe de făcut. |
| - Oh, abia aştept să le facem. | |
| 58:49 | Splendid, corect. |