Krishnamurti Subtitles
Să fii rănit şi să-i răneşti pe alţii
San Diego - 25 February 1974
Conversation with A.W. Anderson 11
| 0:12 | CONVERSAŢIA #11 |
| cu dr. A.W. Anderson | |
| 0:37 | NATURA TRAUMEI |
| 0:41 | Krishnamurti în dialog |
| cu dr. Allan W. Anderson. | |
| 0:44 | J. Krishnamurti s-a născut în sudul |
| Indiei şi a fost educat în Anglia. | |
| 0:46 | În ultimii 40 de ani a |
| ţinut discursuri în SUA, | |
| 0:48 | |
| 0:50 | Europa, India, Australia |
| şi în alte zone ale lumii. | |
| 0:54 | De la începutul muncii |
| sale de-o viaţă, | |
| 0:56 | a repudiat orice conexiune cu |
| religiile organizate şi ideologiile | |
| 0:58 | |
| 1:01 | şi a afirmat că singura sa grijă era de a |
| elibera omul, absolut şi necondiţionat. | |
| 1:03 | |
| 1:07 | Este autorul multor cărţi, |
| 1:09 | printre care "The Awakening |
| of Intelligence", | |
| 1:12 | "The Urgency of Change", |
| 1:15 | "Freedom from the Known" şi |
| "The Flight of the Eagle". | |
| 1:18 | Acesta este unul dintr-o |
| serie de dialoguri | |
| 1:21 | dintre Krishnamurti şi |
| dr. Allan W. Anderson, | |
| 1:24 | care este profesor de studii religioase |
| la Universitatea de Stat din San Diego, | |
| 1:26 | |
| 1:27 | unde predă scripturi indiene şi |
| chinezeşti şi tradiţia profetică. | |
| 1:30 | |
| 1:32 | Dr. Anderson, un poet publicat, |
| 1:35 | deţine diplome de la |
| Universitatea Columbia | |
| 1:38 | şi de la Union |
| Theological Seminary. | |
| 1:40 | A fost premiat cu renumitul |
| "Teaching Award", | |
| 1:43 | al Universităţii de |
| Stat a Californiei. | |
| 1:48 | D-le Krishnamurti... |
| 1:51 | din conversaţiile noastre, pentru |
| mine a ieşit la iveală un lucru, | |
| 1:58 | cu... |
| 2:01 | cu o forţă izbitoare, aş spune. |
| 2:03 | Adică, pe de o parte, am vorbit |
| despre gând şi cunoaştere, | |
| 2:06 | în sensul existenţei unei |
| relaţii disfuncţionale între ele, | |
| 2:09 | dar n-aţi spus niciodată, măcar, |
| că ar trebui să eliminăm gândul | |
| 2:11 | şi n-aţi spus, niciodată, că |
| această cunoaştere, ca atare, | |
| 2:13 | în esenţa ei, |
| 2:19 | are ceva profund |
| problematic în ea. | |
| 2:22 | Ca atare, apare relaţia |
| dintre inteligenţă şi gândire... | |
| 2:25 | şi problema a ceea |
| ce pare să fie... | |
| 2:29 | cea care... |
| 2:35 | menţine o relaţie creatoare |
| între inteligenţă şi gândire, | |
| 2:39 | |
| 2:41 | probabil o activitate |
| primordială, care persistă. | |
| 2:47 | Şi, gândindu-mă la asta, |
| m-am întrebat dacă... | |
| 2:51 | aţi fi poate de acord... |
| 2:56 | că, în istoria existenţei umane... |
| 3:01 | conceptul de Dumnezeu |
| a fost generat dintr-o... | |
| 3:08 | relaţie cu această |
| activitate persistentă, | |
| 3:12 | de al cărei concept s-a |
| abuzat extrem de mult. | |
| 3:16 | Şi ridică întreaga problemă a |
| fenomenului religios, în sine. | |
| 3:18 | Mă întreb dacă am |
| putea discuta asta, azi ? | |
| 3:21 | Da, domnule. |
| 3:27 | Ştiţi... |
| 3:30 | un cuvânt ca "religie"... |
| 3:34 | "iubire" sau "Dumnezeu", |
| 3:37 | şi-a pierdut aproape |
| orice semnificaţie. | |
| 3:43 | S-a abuzat atât de mult |
| de aceste cuvinte... | |
| 3:49 | şi religia a devenit o |
| mare superstiţie... | |
| 3:54 | o mare propagandă... |
| 3:58 | credinţe şi superstiţii |
| incredibile, | |
| 4:02 | venerarea unor imagini create |
| de mâna sau de mintea omului. | |
| 4:09 | Deci... |
| 4:11 | atunci când vorbim despre religie, |
| 4:13 | mi-ar plăcea, dacă se poate, |
| 4:16 | să fie foarte clar |
| că noi, amândoi... | |
| 4:22 | folosim cuvântul "religie"... |
| 4:26 | în sensul real al acelui cuvânt, |
| 4:29 | nu în sensul creştin sau |
| hindus sau musulman sau budist | |
| 4:34 | sau al tuturor acelor lucruri |
| stupide, care au loc în această ţară, | |
| 4:39 | în numele religiei. |
| 4:42 | Cred că acest cuvânt, "religie"... |
| 4:47 | înseamnă... |
| 4:49 | să aduni laolaltă... |
| 4:53 | toate energiile... |
| 4:56 | de la toate nivelele - fizic, |
| moral, spiritual - toate nivelele, | |
| 5:02 | să acumulezi toate |
| aceste energii... | |
| 5:07 | care vor produce o mare... |
| 5:13 | atenţie. |
| 5:15 | Şi, în acea atenţie, nu |
| există vreo frontieră | |
| 5:19 | şi, apoi, de acolo |
| treci mai departe. | |
| 5:24 | Pentru mine aceea este... |
| 5:28 | semnificaţia acelui cuvânt... |
| 5:32 | acumularea tuturor energiilor, |
| 5:35 | pentru... |
| 5:38 | a înţelege... |
| 5:42 | ceea ce gândirea nu poate capta. |
| 5:48 | Gândirea... |
| 5:50 | nu e niciodată nouă, |
| niciodată liberă | |
| 5:53 | şi, ca atare, este mereu |
| condiţionată şi fragmentată ş.a.m.d. | |
| 5:56 | problemă pe care am discutat-o. |
| 6:00 | Deci, religia... |
| 6:03 | nu este... |
| 6:05 | un lucru generat de gândire |
| 6:08 | sau de teamă |
| 6:10 | sau de urmărirea |
| satisfacţiei şi a plăcerii, | |
| 6:17 | ci ceva cu mult mai |
| presus de toate acestea, | |
| 6:22 | care nu este un romantism... |
| 6:28 | o credinţă speculativă sau... |
| 6:35 | un sentimentalism. |
| 6:39 | Şi cred că, dacă vom rămâne |
| axaţi pe semnificaţia acelui cuvânt, | |
| 6:41 | dând la o parte întreg |
| nonsensul superstiţiilor, | |
| 6:46 | care au loc în lume, |
| în numele religiei, | |
| 6:49 | care a devenit, de fapt, chiar |
| un circ, oricât de frumos ar fi, | |
| 6:51 | atunci, cred eu că am putea... |
| 6:55 | să pornim de acolo... |
| 7:02 | dacă doriţi, dacă sunteţi de |
| acord cu semnificaţia celui cuvânt. | |
| 7:06 | Mă gândeam, în timp |
| ce vorbeaţi, că... | |
| 7:10 | în tradiţia biblică, |
| 7:12 | există, de fapt, declaraţii... |
| 7:18 | ale profeţilor, |
| 7:20 | care par să sugereze |
| ceea ce afirmaţi. | |
| 7:23 | Îmi vin în minte asemenea lucruri, |
| ca Isaia luând partea divinului, | |
| 7:26 | |
| 7:30 | când spune: "Gândurile mele nu sunt |
| ale tale, căile mele nu sunt ale tale, | |
| 7:33 | |
| 7:34 | la fel de înalte precum cerul deasupra |
| Pământului, sunt gândurile mele." | |
| 7:36 | |
| 7:38 | aşa că nu te mai gândi la |
| mine, ăsta ar fi sensul. | |
| 7:40 | |
| 7:41 | Şi nu încerca să descoperi căi către |
| mine, pe care tu le-ai născocit, | |
| 7:43 | |
| 7:45 | din moment ce căile mele |
| sunt superioare alor tale. | |
| 7:48 | Şi, apoi, gândeam, |
| în timp ce vorbeaţi, | |
| 7:50 | în ceea ce priveşte |
| acest act al atenţiei, | |
| 7:53 | această acumulare, laolaltă, a |
| tuturor energiilor fiinţei umane... | |
| 7:59 | ceva foarte simplu... |
| 8:05 | "Tăceţi şi aflaţi că |
| eu sunt Dumnezeu." | |
| 8:08 | Tăceţi. |
| 8:11 | Este uimitor că i s-a dat atât de puţină |
| atenţie unui lucru din istoria religiei... | |
| 8:14 | - ... prin comparaţie cu ritualul. |
| - Dar eu cred că... | |
| 8:15 | |
| 8:20 | atunci când pierdem |
| contactul cu natura... | |
| 8:27 | cu Universul... |
| 8:31 | cu norii, lacurile, păsările, |
| 8:33 | când pierdem contactul |
| cu toate acelea, | |
| 8:35 | atunci intervin preoţii. |
| 8:39 | Atunci toate superstiţiile, |
| temerile, exploatările, | |
| 8:42 | toate acestea au început. |
| 8:48 | Preotul a devenit mediatorul... |
| 8:54 | între om şi aşa-zisul divin. |
| 9:01 | Şi eu... |
| 9:03 | cred... |
| 9:05 | dacă aţi citit... |
| 9:10 | Rig Veda... |
| 9:14 | - mi s-a spus despre asta, |
| fiindcă eu nu citesc aşa ceva - | |
| 9:16 | că acolo, în prima Veda, |
| 9:19 | nu este menţionat |
| Dumnezeu, absolut deloc. | |
| 9:25 | Nu există decât această |
| veneraţie pentru ceva imens... | |
| 9:32 | exprimat în natură, |
| 9:34 | în Pământ, în nori, în copaci, |
| 9:37 | în frumuseţea vederii. |
| 9:40 | Dar... |
| 9:42 | acest lucru fiind |
| extrem de simplu... | |
| 9:46 | preoţii au spus că |
| este prea simplu. | |
| 9:51 | - Hai să le răvăşim, un pic ! |
| - Hai să le amestecăm, | |
| 9:52 | hai să le zăpăcim niţel ! |
| 9:56 | Şi, apoi, a început. |
| 9:58 | Cred că acest lucru |
| poate fi descoperit... | |
| 10:01 | din vremurile vedice |
| antice şi până în prezent, | |
| 10:06 | atunci când preotul a |
| devenit interpretul... | |
| 10:11 | mediatorul, |
| 10:15 | cel ce explică, |
| 10:20 | exploatatorul... |
| 10:23 | omul care spune asta-i |
| corect, asta-i greşit, | |
| 10:26 | trebuie să crezi asta, altfel o vei |
| lua pe calea pierzaniei ş.a.m.d. | |
| 10:28 | El a generat frică... |
| 10:34 | nu adorarea frumuseţii... |
| 10:39 | nu adorarea... |
| 10:44 | vieţii, |
| 10:45 | trăită în întregime, pe |
| deplin, fără conflicte... | |
| 10:51 | ci adorarea a ceva |
| aflat, undeva, în exterior, | |
| 10:55 | dincolo şi mai presus de... |
| 11:00 | ceea ce considera |
| el a fi Dumnezeu | |
| 11:02 | şi a făcut din asta o propagandă. |
| 11:07 | Deci, cred că am putea, |
| încă de la început... | |
| 11:14 | să folosim cuvântul "religie"... |
| 11:18 | în cel mai simplu mod... |
| 11:21 | adică acumularea |
| tuturor energiilor, | |
| 11:24 | astfel încât să existe |
| o atenţie deplină... | |
| 11:29 | şi, prin acel atribut al atenţiei, |
| 11:32 | necuprinsul capătă fiinţă. |
| 11:39 | Fiindcă, aşa cum am spus deunăzi, |
| 11:42 | ceea ce se poate măsura |
| este ceva mecanic. | |
| 11:46 | Da. |
| 11:49 | Pe care Occidentul l-a... |
| 11:53 | cultivat, |
| 11:55 | l-a transformat în ceva minunat, |
| 11:57 | tehnologic, |
| 11:59 | fizic |
| 12:00 | - medicină, ştiinţă, |
| biologie ş.a.m.d. - | |
| 12:05 | care a făcut ca lumea să |
| fie atât de superficială, | |
| 12:10 | mecanică, lumească... |
| 12:12 | materialistă. |
| 12:15 | Şi asta se răspândeşte |
| în lumea întreagă. | |
| 12:20 | Şi... |
| 12:22 | ca reacţie la aşa ceva... |
| 12:27 | - la această atitudine |
| materialistă - | |
| 12:30 | există toate aceste |
| religii, superstiţioase, | |
| 12:33 | lipsite de sens... |
| 12:35 | nemotivate, |
| 12:37 | care există. |
| 12:41 | Nu ştiu dacă aţi |
| observat, deunăzi, | |
| 12:43 | absurditatea acestor |
| guru, venind din India | |
| 12:47 | şi care învaţă Occidentul cum să |
| mediteze, cum să-şi ţină respiraţia. | |
| 12:50 | Ei spun: "Eu sunt |
| Dumnezeu, venerează-mă !" | |
| 12:54 | şi să le cazi la picioare. |
| 12:56 | A devenit ceva atât de absurd... |
| 12:59 | Da. |
| 13:02 | ... şi copilăresc, |
| 13:06 | atât de imatur. |
| 13:13 | Toate acelea indică degradarea |
| cuvântului "religie"... | |
| 13:17 | şi a minţii umane, care poate |
| accepta acest gen de circ prostesc. | |
| 13:24 | Mă gândeam la o remarcă |
| a lui Sri Aurobindo, | |
| 13:29 | dintr-un studiu făcut |
| de el despre Vede, | |
| 13:31 | în care i-a subliniat declinul, |
| prin această propoziţie. | |
| 13:36 | El a spus că a fost formulat, |
| ca limbaj, de către înţelepţi, | |
| 13:41 | apoi a ajuns la |
| îndemâna preoţilor, | |
| 13:44 | apoi, după preoţi, la îndemâna |
| cărturarilor sau a academicienilor. | |
| 13:46 | |
| 13:48 | Dar, în acel studiu, n-am |
| descoperit nici o afirmaţie | |
| 13:53 | privind modul în care a ajuns, |
| vreodată, la îndemâna preoţilor. | |
| 13:57 | Şi mă întrebam dacă... |
| 13:59 | Cred că e foarte simplu, domnule. |
| 14:03 | Da, vă rog. |
| 14:04 | Cred că e foarte simplu cum au pus |
| preoţii mâna pe întreaga afacere, | |
| 14:09 | fiindcă omul... |
| 14:16 | este atât de preocupat de |
| problemele sale mărunte... | |
| 14:19 | de dorinţele şi ambiţiile sale |
| meschine, de superficialitatea sa, | |
| 14:23 | încât doreşte ceva mai mult... |
| 14:28 | doreşte ceva puţin mai |
| romantic, ceva puţin mai... | |
| 14:35 | sentimental, |
| 14:36 | ceva mai mult decât afurisita |
| de rutină a traiului zilnic. | |
| 14:40 | Aşa că el caută |
| altundeva şi preoţii spun: | |
| 14:42 | "Hei, ia vino încoace, |
| că zeii sunt la mine !" | |
| 14:47 | Cred că modul în care au intervenit |
| preoţii este foarte simplu. | |
| 14:53 | Îl puteţi observa în India, |
| 14:56 | îl puteţi observa în Occident, |
| 14:57 | îl puteţi observa în |
| orice loc în care omul... | |
| 15:02 | începe să fie preocupat |
| de traiul zilnic... | |
| 15:08 | de asigurarea mijloacelor |
| zilnice de trai, | |
| 15:12 | de casă şi toate celelalte. |
| 15:14 | El solicită ceva mai mult de atât. |
| 15:19 | Ei zice, la urma urmei voi muri, |
| dar trebuie să existe ceva mai mult. | |
| 15:21 | |
| 15:24 | Deci, în esenţă, este o problemă |
| de a-şi asigura, pentru sine... | |
| 15:27 | ceva... |
| 15:32 | - Graţie divină. |
| - ... ceva graţie divină, | |
| 15:34 | care-l va împiedica să cadă |
| 15:35 | |
| 15:39 | în acest ciclu jalnic al |
| naşterii şi al morţii. | |
| 15:42 | Gândindu-vă la trecut, pe de o parte, |
| anticipând viitorul, pe de altă parte, | |
| 15:45 | |
| 15:47 | afirmaţi că se exclude, |
| acum, din prezent. | |
| 15:50 | - Da, aşa este. |
| - Înţeleg. | |
| 15:54 | Deci, dacă am putea rămâne la acea |
| semnificaţie a cuvântului "religie"... | |
| 15:57 | atunci, plecând de acolo... |
| 16:01 | se ridică problema: |
| 16:07 | Oare mintea poate... |
| 16:12 | să fie atât de atentă, |
| în sens deplin... | |
| 16:18 | astfel încât nenumitul |
| să capete fiinţă ? | |
| 16:25 | Vedeţi... |
| 16:30 | eu, personal, n-am citit |
| niciodată aceste lucruri: | |
| 16:32 | Vede, Bhagavad Gita, Upanişade, |
| Biblie şi toate celelalte | |
| 16:34 | sau vreo filozofie. |
| 16:40 | Dar am pus totul |
| sub semnul întrebării. | |
| 16:44 | Da. |
| 16:47 | Nu numai le-am contestat, |
| ci le-am şi observat. | |
| 16:51 | Şi... |
| 16:58 | cineva remarcă |
| necesitatea, absolută, | |
| 17:07 | a unei minţi care să |
| fie complet tăcută. | |
| 17:10 | Fiindcă, numai din acea linişte, |
| poţi percepe ceea ce se întâmplă. | |
| 17:15 | Dacă flecăresc, nu vă voi asculta. |
| 17:22 | Dacă mintea mea |
| sporovăieşte, continuu, | |
| 17:25 | nu voi da atenţie |
| la ceea ce spuneţi. | |
| 17:29 | Să dai atenţie |
| înseamnă să fii tăcut. | |
| 17:35 | Se pare că au existat unii preoţi |
| 17:39 | - care au ajuns în mare necaz, |
| de regulă, din cauza asta - | |
| 17:42 | au existat unii preoţi care şi-au |
| dat seama de asta, se pare. | |
| 17:44 | |
| 17:48 | Mă gândeam la remarca |
| lui Meister Eckhart, | |
| 17:52 | că oricine este capabil să |
| citească din cartea naturii... | |
| 17:55 | - ... n-are nevoie, deloc, de scripturi. |
| - Deloc, exact aşa este. | |
| 17:57 | |
| 17:58 | Desigur, c-a ajuns să |
| aibă foarte mari probleme. | |
| 18:03 | Desigur c-a avut probleme, spre |
| sfârşitul vieţii şi după ce a murit... | |
| 18:05 | |
| 18:09 | - ... fiindcă biserica l-a acuzat public. |
| - Desigur, desigur. | |
| 18:11 | Credinţa organizată, cum ar fi |
| biserica şi toate celelalte, | |
| 18:15 | este ceva mult prea evident ! |
| 18:19 | Nu e deloc subtilă, n-are calitatea |
| unei profunzimi sau spiritualităţi reale. | |
| 18:23 | |
| 18:26 | - Ştiţi ce este. |
| - Da, ştiu. | |
| 18:28 | Deci, întreb: |
| 18:33 | Care este însuşirea unei minţi... |
| 18:36 | - ca atare şi a inimii |
| şi a creierului - | |
| 18:39 | care este însuşirea |
| unei minţi, ce... | |
| 18:44 | poate percepe ceva aflat |
| dincolo de limitele gândirii ? | |
| 18:48 | |
| 18:56 | Care este calitatea acelei minţi ? |
| 18:59 | Fiindcă acea însuşire |
| este mintea religioasă. | |
| 19:06 | Acea însuşire a unei |
| minţi, care este... | |
| 19:12 | capabilă, |
| 19:18 | care are, în ea însăşi, |
| acest sentiment al sacrului... | |
| 19:21 | şi, ca atare, este capabilă să |
| observe ceva nemăsurat de sacru. | |
| 19:27 | Cuvântul "evlavie" pare |
| să implice acest fapt, | |
| 19:30 | atunci când este perceput |
| în sens adecvat, | |
| 19:34 | ca să folosesc expresia |
| dumneavoastră, anterioară: | |
| 19:36 | "acumularea, laolaltă, |
| către un unic sens... | |
| 19:44 | atenţia." |
| 19:47 | Oare aţi spune că atenţia |
| are o unică direcţie ? | |
| 19:50 | Nu, n-am dorit să sugerez o |
| focalizare, când am spus sens unic. | |
| 19:54 | - Da, asta mă întrebam. |
| - Am sugerat, mai degrabă... | |
| 19:57 | că e integrată, în ea însăşi, |
| 20:01 | fiind complet liniştită |
| 20:02 | şi... |
| 20:05 | nepreocupată de... |
| 20:12 | a gândi ce anume se află în |
| faţă şi ce a rămas în urmă. | |
| 20:16 | Pur şi simplu există acolo. |
| 20:19 | Nici cuvântul "acolo" nu este bun, |
| 20:21 | fiindcă sugerează că există |
| un "acolo" şi un "aici" | |
| 20:23 | şi toate celelalte. |
| 20:28 | Este foarte dificil să |
| descoperi, pare-se, un limbaj, | |
| 20:33 | pentru a aprecia adecvat |
| ceea ce spuneţi... | |
| 20:37 | tocmai din cauză că, |
| atunci când vorbim, | |
| 20:40 | exprimarea se face în |
| timp şi în mod progresiv, | |
| 20:44 | are o calitate observată mai mult |
| în muzică, decât în arta grafică. | |
| 20:47 | |
| 20:49 | Poţi sta în faţa unei picturi, |
| 20:52 | în timp ce pentru a auzi |
| muzica şi a-i percepe tematica | |
| 20:56 | practic trebuie să aştepţi să ajungi |
| la final şi să pui totul laolaltă. | |
| 20:58 | |
| 21:01 | - Exact. |
| - Şi cu limbajul avem aceleaşi probleme. | |
| 21:02 | |
| 21:05 | Nu, eu spun, domnule, nu-i aşa... |
| 21:10 | atunci când cercetăm |
| această problemă... | |
| 21:15 | Care este natura şi |
| structura unei minţi... | |
| 21:23 | şi, ca atare, însuşirea |
| unei minţi... | |
| 21:27 | care este... |
| 21:30 | nu numai sacră şi |
| sfântă, în esenţa sa, | |
| 21:33 | ci este capabilă să |
| observe ceva imens ? | |
| 21:43 | Fiindcă vorbeam, |
| deunăzi, despre suferinţă... | |
| 21:50 | - cea personală şi durerea lumii - |
| 21:54 | că nu înseamnă că |
| trebuie să suferim... | |
| 22:00 | ci suferinţa se află acolo. |
| 22:03 | Fiecare fiinţă umană s-a |
| confruntat, teribil, cu aşa ceva. | |
| 22:08 | Şi mai există şi suferinţa lumii. |
| 22:11 | Şi... |
| 22:12 | nu înseamnă că cineva |
| trebuie să treacă prin ea, | |
| 22:15 | ci... |
| 22:19 | fiindcă există, cineva trebuie s-o |
| înţeleagă şi să treacă dincolo de ea. | |
| 22:21 | Şi aceea este una |
| dintre calităţile... | |
| 22:24 | unei minţi religioase, |
| 22:27 | în sensul în care |
| folosim acel cuvânt, | |
| 22:29 | care... |
| 22:31 | este incapabilă să sufere. |
| 22:37 | A trecut dincolo de suferinţă. |
| 22:40 | Ceea ce nu înseamnă că |
| a devenit insensibilă. | |
| 22:47 | Din contră, este o |
| minte pasională. | |
| 22:57 | Unul dintre lucrurile la care m-am gândit |
| mult, în timpul conversaţiilor noastre, | |
| 23:01 | este limbajul, în sine. |
| 23:06 | Pe de o parte spunem că o asemenea |
| minte, aşa cum aţi descris-o... | |
| 23:08 | este una care... |
| 23:12 | se află în prezenţa suferinţei. |
| 23:18 | Nu face nimic pentru |
| a o da la o parte... | |
| 23:24 | pe de o parte... |
| 23:26 | şi, totuşi... |
| 23:29 | este, cumva... |
| 23:34 | capabilă s-o conţină |
| 23:38 | - nu punând-o într-o vază sau un |
| butoi şi s-o conţină în acel sens - | |
| 23:41 | şi, totuşi, însuşi acel |
| cuvânt, "a suferi", | |
| 23:43 | înseamnă să suporte ceva. |
| 23:49 | Şi pare apropiat de "a înţelege". |
| 23:53 | Tot mereu, în conversaţiile |
| noastre, mă gândeam la... | |
| 23:55 | |
| 23:59 | modul uzual în care |
| folosim limbajul, | |
| 24:03 | ca utilizare care ne lipseşte de |
| capacitatea de a percepe, de fapt, | |
| 24:12 | splendoarea modului în care cuvântul |
| îşi sugerează, el însuşi, înţelesul. | |
| 24:17 | Mă gândeam la cuvântul "religie", |
| 24:19 | când discutam mai devreme. |
| 24:22 | Cărturarii se contrazic |
| privind originea lui: | |
| 24:25 | pe de o parte, unii spun |
| că înseamnă a te ataşa. | |
| 24:29 | - Ataşare - legare. |
| - Părinţii bisericii au menţionat asta. | |
| 24:32 | Şi, apoi, alţii spun că |
| nu, înseamnă numinos | |
| 24:37 | sau splendoarea care nu |
| poate fi cuprinsă prin gândire. | |
| 24:40 | Mie mi se pare, nu-i aşa, |
| 24:45 | că... |
| 24:51 | că "legare" mai are un sens, |
| 24:53 | care nu este unul negativ, |
| 24:56 | în sensul că, dacă cineva... |
| 25:01 | se supune acestui act al atenţiei, |
| 25:03 | cineva nu este legat, ca |
| şi cum ar fi cu frânghii. | |
| 25:06 | Ci acea persoană se |
| află acolo sau aici. | |
| 25:11 | Domnule, repet, |
| haideţi să clarificăm. | |
| 25:15 | Când folosim cuvântul "atenţie"... |
| 25:19 | există o diferenţă între |
| concentrare şi atenţie. | |
| 25:23 | Da, da. |
| 25:25 | Concentrarea înseamnă excludere. |
| 25:30 | Mă concentrez ! |
| 25:34 | Adică îmi îndrept întreaga |
| gândire într-o anumită direcţie... | |
| 25:42 | şi, ca atare, |
| înseamnă excludere... | |
| 25:47 | clădirea unei bariere, |
| 25:49 | astfel încât îşi poate focaliza întreaga |
| atenţie asupra acelei probleme, | |
| 25:52 | întreaga concentrare |
| asupra acelei probleme. | |
| 25:56 | Pe când atenţia... |
| 26:00 | este ceva total diferit |
| de concentrare. | |
| 26:03 | În ea nu există excludere, |
| 26:06 | în ea nu se opune rezistenţă, |
| 26:08 | în ea nu se depune efort... |
| 26:12 | şi, ca atare, nu există |
| frontiere sau limite. | |
| 26:20 | Ce aţi... |
| 26:23 | ce aţi spune despre cuvântul |
| "receptiv", în acest sens ? | |
| 26:27 | Repet, cine anume este |
| persoana care este receptivă ? | |
| 26:35 | - Am făcut deja o separare. |
| - Separare. | |
| 26:37 | - Cu acel cuvânt. |
| - Da. | |
| 26:40 | Cred că acel cuvânt, "atenţie", |
| este, de fapt, un cuvânt foarte bun... | |
| 26:46 | fiindcă nu numai că |
| presupune concentrarea... | |
| 26:51 | nu numai că sesizează |
| dualitatea receptării | |
| 26:55 | - receptorul şi recepţia - |
| 26:58 | ci, de asemenea, sesizează |
| natura acelei dualităţi | |
| 27:02 | şi conflictul contrariilor. |
| 27:07 | Şi atenţie înseamnă... |
| 27:10 | nu numai creierul |
| care-şi rezervă... | |
| 27:15 | energia, |
| 27:16 | ci, de asemenea, mintea, inima, |
| nervii, întreaga entitate, | |
| 27:21 | întreaga minte umană care-şi rezervă |
| întreaga energie pentru a percepe. | |
| 27:29 | Cred că acela... |
| 27:32 | este sensul acelui cuvânt, |
| cel puţin pentru mine... | |
| 27:35 | să fii atent, |
| 27:37 | să fii prezent. |
| 27:40 | Nu... |
| 27:43 | să te concentrezi, |
| ci să fii prezent. | |
| 27:44 | Asta înseamnă să asculţi... |
| 27:45 | să vezi, |
| 27:50 | din toată inima, |
| 27:52 | cu întreaga minte, |
| 27:54 | cu întreaga ta fiinţă, |
| 27:57 | pentru a fi prezent. |
| 27:59 | Altminteri nu poţi fi prezent. |
| 28:01 | Dacă mă gândesc la |
| altceva, nu pot fi atent. | |
| 28:05 | Nu. |
| 28:06 | Dacă-mi aud propria |
| voce, nu pot fi prezent. | |
| 28:13 | Există o utilizare metaforică |
| a cuvântului "aşteptare", | |
| 28:17 | în scriptură. |
| 28:19 | Este interesant că şi în limba |
| engleză folosim cuvântul "însoţitor"... | |
| 28:21 | |
| 28:26 | în sensul persoanei care aşteaptă. |
| 28:30 | Încerc să percep sensul |
| noţiunii de aşteptare... | |
| 28:38 | şi de răbdare, legat |
| de acest lucru. | |
| 28:41 | Cred, domnule, că |
| aşteptare înseamnă, repet: | |
| 28:46 | "cineva care aşteaptă ceva anume". |
| 28:50 | Din nou există o |
| dualitate în asta. | |
| 28:53 | Şi, atunci când aştepţi, |
| speri ceva anume. | |
| 29:01 | Din nou o dualitate. |
| 29:04 | Cel care aşteaptă este pe |
| cale să primească ceva. | |
| 29:11 | Deci, dacă... |
| 29:13 | am putea, pe moment, să |
| ne rezumăm la acel cuvânt... | |
| 29:20 | "atenţie", |
| 29:22 | apoi... |
| 29:24 | ar trebui să ne întrebăm: |
| 29:26 | Care anume este |
| însuşirea unei minţi, | |
| 29:29 | care este atât de atentă... |
| 29:32 | încât a înţeles... |
| 29:37 | trăieşte, |
| 29:38 | acţionează... |
| 29:41 | în relaţii şi responsabilitate, |
| comportamental vorbind... | |
| 29:47 | şi... |
| 29:52 | nu manifestă teamă, psihologică, |
| despre care am vorbit | |
| 29:54 | şi, ca atare, înţelege |
| dinamica plăcerii ? | |
| 29:59 | Apoi ajungem la întrebarea: |
| 30:01 | Ce anume este o asemenea minte ? |
| 30:04 | Cred că ar merita |
| să putem discuta... | |
| 30:09 | natura traumei. |
| 30:13 | A traumei ? |
| 30:15 | Da. |
| 30:22 | De ce sunt rănite fiinţele umane ? |
| 30:25 | Toţi oamenii sunt răniţi. |
| 30:27 | - Vă referiţi şi fizic şi psihologic ? |
| - Psihologic, în special. | |
| 30:29 | În special la latura |
| psihologică, da. | |
| 30:31 | - Fizic vorbind, putem tolera. |
| - Da. | |
| 30:34 | Putem face faţă durerii |
| 30:37 | şi să spunem că n-o vom |
| lăsa să ne afecteze gândirea. | |
| 30:40 | N-o voi lăsa să-mi corodeze |
| calitatea psihologică a minţii. | |
| 30:47 | Mintea se poate |
| proteja de aşa ceva. | |
| 30:49 | Dar rănile psihologice |
| sunt mult mai importante | |
| 30:53 | şi e mai dificil să lupţi |
| cu ele şi să le înţelegi. | |
| 30:56 | Da, da, da. |
| 30:57 | Cred că este necesar, fiindcă... |
| 31:01 | o minte, care este rănită, |
| nu este o minte inocentă. | |
| 31:10 | Însuşi cuvântul "inocent" vine |
| de la "innocere", a nu răni. | |
| 31:14 | |
| 31:16 | O minte care este |
| incapabilă să fie rănită. | |
| 31:20 | - Şi există o mare frumuseţe în asta. |
| - Da, există. | |
| 31:22 | Este un cuvânt superb. |
| 31:29 | Noi l-am folosit, de regulă, pentru |
| a indica lipsa a ceva anume. | |
| 31:33 | - Ştiu. |
| - Da şi a fost complet răstălmăcit. | |
| 31:36 | Şi creştinii au făcut din el |
| un lucru atât de absurd. | |
| 31:39 | Da, înţeleg asta. |
| 31:42 | Deci... |
| 31:43 | cred că este necesar, atunci |
| când dezbatem religia, | |
| 31:48 | trebuie să cercetăm, |
| extrem de profund, | |
| 31:51 | natura traumei... |
| 31:53 | fiindcă o minte, |
| care nu este rănită, | |
| 31:57 | este o minte inocentă. |
| 31:59 | Şi ai nevoie de această |
| calitate, a inocenţei... | |
| 32:06 | pentru a fi atât de |
| atent, pe deplin. | |
| 32:15 | Dacă v-am înţeles |
| corect, cred că poate... | |
| 32:20 | că aţi spune că |
| cineva devine rănit, | |
| 32:22 | |
| 32:24 | când începe să |
| creadă că este rănit. | |
| 32:30 | Uite, domnule, este ceva mai |
| profund de atât, nu-i aşa ? | |
| 32:34 | Încă din copilărie... |
| 32:38 | părinţii compară copilul |
| cu un alt copil. | |
| 32:44 | - Atunci apare acel gând. |
| - Aşa este. | |
| 32:48 | - Atunci când compari, răneşti. |
| - Da. | |
| 32:52 | - Nu, dar noi chiar o facem ! |
| - Oh da, desigur c-o facem. | |
| 32:57 | Ca atare, oare este posibil să educi |
| un copil fără a face comparaţii... | |
| 32:59 | |
| 33:04 | fără imitaţie ? |
| 33:08 | Şi, ca atare, să nu fii |
| niciodată rănit, în acel mod ? | |
| 33:15 | Şi cineva este rănit, fiindcă şi-a |
| clădit o imagine despre el însuşi. | |
| 33:17 | |
| 33:21 | Imaginea, pe care cineva |
| a clădit-o despre sine, | |
| 33:23 | este o formă de rezistenţă... |
| 33:28 | un zid între tine şi mine. |
| 33:32 | Şi, atunci când atingi acel zid, |
| în punctul său cel mai sensibil, | |
| 33:36 | sunt rănit. |
| 33:40 | Deci... |
| 33:42 | să nu compari, în educaţie... |
| 33:47 | să nu... |
| 33:50 | ai o imagine despre tine însuţi, |
| 33:53 | acesta este unul dintre cele |
| mai importante lucruri în viaţă. | |
| 33:58 | Să nu ai o imagine |
| despre tine însuţi. | |
| 34:01 | Dacă ai, inevitabil vei fi rănit. |
| 34:08 | Să presupunem că cineva are o |
| imagine, despre sine, că este foarte bun | |
| 34:13 | sau că ar trebui să |
| aibă mare succes | |
| 34:15 | sau că cineva are |
| mari aptitudini, daruri | |
| 34:19 | - ştiţi voi, imaginile pe |
| care şi le clădeşte cineva - | |
| 34:22 | inevitabil va |
| ajunge să dea greş. | |
| 34:26 | Inevitabil au loc accidente şi |
| incidente care vor afecta imaginea | |
| 34:31 | |
| 34:32 | şi acea persoană este rănită. |
| 34:36 | Oare asta nu ridică |
| şi problema numelui ? | |
| 34:39 | - Oh da. |
| - Folosirea numelui. | |
| 34:41 | Nume, formă. |
| 34:44 | Copilului i se pune un nume, copilul |
| se identifică apoi cu acel nume. | |
| 34:46 | |
| 34:48 | Da, copilul se poate |
| identifica cu acel nume, | |
| 34:52 | dar, fără o imagine, |
| numai cu numele... | |
| 34:57 | - Brown, domnul Brown - |
| 35:00 | nu-i nimic în asta. |
| 35:01 | Dar, din momentul în |
| care clădeşte o imagine, | |
| 35:04 | că d-l Brown este |
| diferit, social, moral, | |
| 35:07 | că este superior sau inferior, |
| 35:12 | are un nume vechi sau provine |
| dintr-o familie foarte veche, | |
| 35:17 | aparţine vreunei |
| clase superioare... | |
| 35:21 | aristocraţiei, |
| 35:23 | exact în acel moment |
| 35:25 | - şi asta atunci când este |
| încurajat şi sprijinit de gândire... | |
| 35:30 | snobism, ştiţi cum se |
| manifestă aşa ceva - | |
| 35:33 | va fi rănit, inevitabil. |
| 35:39 | Ceea ce afirmaţi, cred eu, este |
| că există o confuzie radicală, aici, | |
| 35:40 | care este implicată în... |
| 35:44 | confundarea cuiva cu |
| propriul său nume. | |
| 35:51 | Da, identificarea cu |
| numele, cu trupul, | |
| 35:54 | cu ideea că eşti diferit, din |
| punct de vedere social... | |
| 36:00 | că părinţii şi bunicii tăi au |
| fost lorzi sau una sau alta. | |
| 36:03 | |
| 36:04 | Cunoaşteţi întreg |
| snobismul englez ş.a.m.d... | |
| 36:10 | şi snobismul de alt gen, |
| ce există în această ţară. | |
| 36:14 | Ne referim, în limbaj, |
| la păstrarea numelui. | |
| 36:17 | Da. |
| 36:20 | Şi în India există brahmanii sau |
| non-brahmanii şi toate celelalte. | |
| 36:23 | Deci... |
| 36:25 | prin educaţie, |
| 36:27 | prin tradiţie, |
| 36:29 | prin propagandă, |
| 36:36 | ne-am clădit o imagine |
| despre noi înşine. | |
| 36:37 | Oare aţi spune că există vreo |
| relaţie aici, în ce priveşte religia, | |
| 36:40 | cu refuzul, de exemplu, |
| din tradiţia ebraică, | |
| 36:46 | de a pronunţa numele |
| lui Dumnezeu ? | |
| 36:50 | Cuvântul nu înseamnă |
| oricum lucrul, în sine. | |
| 36:52 | Da. |
| 36:53 | Aşa că poţi sau nu să-l pronunţi, |
| 36:56 | dacă ştii că acel cuvânt nu |
| reprezintă, niciodată, lucrul în sine. | |
| 37:00 | Descrierea nu e, niciodată, |
| obiectul descris. | |
| 37:02 | Atunci nu contează. |
| 37:05 | Nu, dar unul dintre motivele |
| pentru care am fost, în timp, | |
| 37:07 | profund atras de studiul |
| rădăcinilor cuvintelor | |
| 37:10 | a fost, pur şi simplu, fiindcă... |
| 37:16 | în mare parte, indică |
| ceva foarte concret. | |
| 37:21 | Este vorba fie de un lucru, |
| 37:23 | fie de o... |
| 37:26 | postură... |
| 37:28 | fie, în mod obişnuit, |
| de o anumită acţiune. | |
| 37:31 | - Exact. |
| - Vreo acţiune anume. | |
| 37:35 | Când am folosit expresia |
| "credeam că gândesc", anterior, | |
| 37:38 | ar fi trebuit să-mi aleg |
| mai grijuliu cuvintele | |
| 37:41 | şi m-am referit la a fi |
| preocupat de imagine. | |
| 37:44 | Care ar fi fost o exprimare |
| mult mai potrivită, nu-i aşa ? | |
| 37:46 | - Da. |
| - Deci... | |
| 37:47 | oare poate... |
| 37:52 | un copil... |
| 37:55 | să fie educat astfel încât |
| să nu fie rănit, niciodată ? | |
| 38:03 | Şi am auzit profesori |
| şi cărturari spunând: | |
| 38:07 | "Copilul trebuie să fie rănit pentru |
| a învăţa să trăiască în lume". | |
| 38:14 | Şi, când l-am întrebat: |
| 38:16 | "Dumneata doreşti |
| să-ţi fie rănit copilul ?" | |
| 38:20 | a rămas absolut tăcut. |
| 38:23 | El vorbea numai teoretic. |
| 38:27 | Acum... |
| 38:32 | din nefericire, prin educaţie, |
| 38:35 | prin structura socială şi |
| natura societăţii în care trăim, | |
| 38:38 | am fost răniţi |
| 38:40 | avem imagini despre noi înşine, |
| 38:43 | care vor fi rănite. |
| 38:46 | Şi... |
| 38:48 | oare este posibil să nu |
| creăm, deloc, imagini ? | |
| 38:53 | - Nu ştiu dacă am fost clar. |
| - Ba da, aţi fost. | |
| 38:55 | Să presupunem că am o |
| imagine despre mine însumi... | |
| 39:01 | pe care n-o am, din fericire. |
| 39:04 | Dacă am o imagine, oare |
| este posibil s-o elimin... | |
| 39:13 | s-o înţeleg şi, ca |
| atare, s-o anulez | |
| 39:16 | şi să nu mai creez, vreodată, o |
| nouă imagine despre mine însumi ? | |
| 39:22 | Înţelegeţi ? |
| 39:23 | Trăind într-o societate, |
| fiind educat, | |
| 39:26 | mi-am clădit o imagine, |
| 39:30 | inevitabil. |
| 39:36 | Oare acea imagine |
| poate fi eliminată ? | |
| 39:38 | Oare n-ar dispărea prin |
| acest act, deplin, al atenţiei ? | |
| 39:39 | Acolo vreau să ajung, treptat. |
| 39:41 | Va dispărea complet ! |
| 39:44 | Dar trebuie să înţeleg cum |
| s-a născut acea imagine. | |
| 39:50 | Nu pot numai să spun: |
| "Ei bine, o voi elimina !" | |
| 39:55 | - Da, trebuie să... |
| - Foloseşte atenţia, | |
| 39:56 | |
| 40:00 | ca mijloc de-a o elimina |
| - nu merge în acel mod. | |
| 40:03 | Prin înţelegerea imaginii, |
| prin înţelegerea suferinţei, | |
| 40:06 | prin înţelegerea educaţiei, |
| 40:09 | pe care cineva a primit-o în |
| familie, în societate ş.a.m.d. | |
| 40:11 | |
| 40:14 | prin înţelegerea acelor lucruri, |
| 40:16 | exact din acea |
| înţelegere apare atenţia. | |
| 40:19 | Nu apare mai întâi atenţia şi |
| apoi le eliminăm pe celelalte. | |
| 40:24 | Şi nu poţi fi atent, |
| dacă eşti rănit. | |
| 40:29 | Dacă sunt rănit, cum |
| aş putea fi atent ? | |
| 40:35 | Fiindcă acea suferinţă |
| mă va împiedica | |
| 40:37 | - la modul conştient |
| sau inconştient - | |
| 40:40 | să fiu, pe deplin, atent. |
| 40:45 | Lucrul uimitor, dacă |
| vă înţeleg corect, | |
| 40:48 | este că, chiar prin studierea |
| istoriei, disfuncţionale... | |
| 40:56 | - presupunând că-i acord |
| o atenţie deplină - | |
| 41:00 | va exista o relaţie non-temporală |
| între acel act al atenţiei... | |
| 41:02 | |
| 41:04 | - ... şi vindecarea ce are loc. |
| - Da, corect. | |
| 41:07 | În timp ce sunt atent... |
| 41:09 | - Problema dispare. |
| - ... problema dispare. | |
| 41:11 | - Da, aşa e. |
| - E o "dematerializare" în timp. | |
| 41:12 | Da, întocmai. |
| 41:15 | Deci... |
| 41:17 | sunt implicate două probleme: |
| 41:26 | Oare rănile pot fi vindecate, |
| 41:29 | astfel încât să nu mai |
| rămână nici o urmă ? | |
| 41:34 | Şi... |
| 41:37 | oare traumele viitoare ar |
| putea fi prevenite, pe deplin, | |
| 41:42 | fără a opune vreo rezistenţă ? |
| 41:44 | Înţelegeţi ? |
| 41:47 | Sunt două probleme. |
| 41:49 | Şi pot fi înţelese şi rezolvate, |
| 41:53 | numai atunci când acord atenţie... |
| 41:58 | înţelegerii traumelor mele. |
| 42:02 | Când le observ, |
| 42:04 | nu le analizez, nu |
| doresc să le elimin, | |
| 42:07 | ci numai le observ - aşa cum am |
| dezbătut acea problemă a percepţiei - | |
| 42:09 | numai să-mi observ rănile. |
| 42:12 | Suferinţele care |
| mi-au fost provocate: | |
| 42:16 | insultele, |
| 42:20 | neglijenţa... |
| 42:21 | cuvintele obişnuite... |
| 42:27 | gesturile... |
| 42:30 | toate acelea rănesc. |
| 42:32 | Şi limbajul folosit de cineva, |
| 42:39 | mai ales în această ţară. |
| 42:42 | - Înţelegeţi ? |
| - Oh da, da. | |
| 42:44 | Pare să existe o relaţie |
| între ceea ce afirmaţi | |
| 42:46 | şi unul dintre... |
| 42:49 | sensurile cuvântului "mântuire". |
| 42:55 | "Salvare" - a salva. |
| 42:56 | - A salva. |
| - A salva. | |
| 42:58 | - A reîntregi. |
| - A reîntregi. | |
| 43:01 | Cum poţi fi întreg, |
| domnule, dacă eşti rănit ? | |
| 43:05 | Imposibil. |
| 43:06 | Ca atare, este extraordinar de |
| important să înţelegi această problemă. | |
| 43:08 | |
| 43:09 | Da, este. |
| 43:11 | Dar mă gândesc la copilul |
| ce ajunge la şcoală | |
| 43:13 | şi care a primit, deja, o |
| porţie integrală de traume. | |
| 43:15 | Ştiu, răni. |
| 43:17 | Nu mai avem de-a face cu |
| micuţul din pătuţ, acum... | |
| 43:20 | - ... ci este deja... |
| - Este deja rănit. | |
| 43:24 | Deja rănit. |
| 43:26 | Şi suferă, fiindcă e rănit. |
| 43:28 | - Şi se multiplică, la nesfârşit. |
| - Desigur. | |
| 43:31 | - Prin acea traumă, devine violent. |
| - Da. | |
| 43:33 | Prin acea traumă, este înspăimântat |
| şi, ca atare, se retrage în sinea sa, | |
| 43:39 | prin acea traumă, va face |
| lucruri specifice nevrozelor. | |
| 43:43 | Prin acea traumă, va accepta |
| orice lucru care-i oferă siguranţă... | |
| 43:45 | Dumnezeu. |
| 43:50 | Ideea lui, despre Dumnezeu, este |
| a unui zeu ce nu va răni niciodată. | |
| 44:00 | Uneori se face o distincţie între |
| noi şi animale, în această privinţă. | |
| 44:03 | |
| 44:06 | Un animal, de exemplu, |
| care a fost grav rănit... | |
| 44:13 | va... |
| 44:18 | va fi dispus să atace pe |
| oricine, în caz extrem. | |
| 44:22 | - Atac, corect. |
| - Dar, după o vreme | |
| 44:25 | - s-ar putea să dureze 3-4 ani - |
| 44:27 | dacă animalul este iubit... |
| 44:30 | şi... |
| 44:31 | Deci vedeţi, domnule, |
| aţi spus "iubit". | |
| 44:35 | Nu am primit aşa ceva. |
| 44:40 | - Nu. |
| - Adică părinţii nu şi-au iubit copiii. | |
| 44:44 | Poate că au vorbit despre iubire. |
| 44:48 | Dar... |
| 44:49 | din momentul în care compară |
| copilul mai mic cu cel mai mare, | |
| 44:54 | deja au rănit copilul. |
| 44:59 | "Tatăl tău era atât de deştept, |
| 45:02 | tu eşti un copil atât de prost." |
| 45:05 | Atunci a şi început. |
| 45:07 | În şcoli, atunci |
| când îţi pun note, | |
| 45:09 | este o rănire, nu o notare, |
| ci o rănire deliberată ! | |
| 45:18 | Şi asta se acumulează şi |
| de acolo apare violenţa, | |
| 45:22 | apar tot felul de agresiuni, |
| 45:23 | ştiţi toate câte se întâmplă. |
| 45:25 | Deci, cum poate o minte... |
| 45:31 | O minte nu poate fi întregită |
| sau nu este întreagă | |
| 45:34 | decât dacă se înţelege |
| asta, extrem de profund. | |
| 45:42 | Întrebarea care-mi venise |
| în minte, mai devreme, | |
| 45:46 | privind ceea ce discutăm... |
| 45:49 | este că acest animal, |
| dacă este iubit | |
| 45:53 | - presupunând că n-avem de-a face |
| cu leziuni cerebrale sau ceva similar - | |
| 45:56 | va returna, în timp, |
| aceeaşi iubire. | |
| 46:03 | Dar întrebarea este dacă, |
| în cazul persoanei umane, | |
| 46:06 | iubirea nu poate |
| fi, în acel sens... | |
| 46:10 | impusă ? |
| 46:11 | Cineva nu poate obliga |
| animalul să iubească, | |
| 46:14 | ci animalul, fiindcă este inocent, |
| 46:16 | în timp, pur şi simplu, |
| acceptă, răspunde. | |
| 46:22 | Dar, apoi, o fiinţă umană face ceva, |
| ceea ce animalul nu cred că face. | |
| 46:26 | |
| 46:28 | Nu, fiinţa umană este |
| rănită şi răneşte tot timpul. | |
| 46:32 | Întocmai, întocmai. |
| 46:35 | În timp ce cugetă |
| la propriile răni, | |
| 46:40 | atunci este posibil să interpreteze eronat |
| simplul act al generozităţii şi al iubirii, | |
| 46:45 | la care este supus. |
| 46:46 | Deci suntem implicaţi în |
| ceva foarte îngrozitor, aici: | |
| 46:50 | până când copilul ajunge la |
| şcoală, are deja şapte ani... | |
| 46:53 | Este deja dus, terminat, torturat. |
| 46:56 | Asta este tragedia, |
| domnule, la asta mă refer. | |
| 46:59 | Da, ştiu. |
| 47:02 | Şi atunci puneţi întrebarea, |
| aşa cum o faceţi: | |
| 47:05 | Oare există vreo cale |
| de a educa acel copil, | |
| 47:10 | astfel încât acel copil... |
| 47:11 | Să nu fie niciodată rănit ! |
| 47:17 | Asta face parte din educaţie, |
| face parte din cultură. | |
| 47:22 | Civilizaţia răneşte ! |
| 47:29 | Uite, domnule... |
| 47:32 | observaţi asta peste |
| tot, în întreaga lume... | |
| 47:37 | această comparare constantă, |
| 47:40 | imitare constantă, |
| 47:41 | spunându-se, constant, tu |
| eşti aşa şi trebuie să fiu ca tine. | |
| 47:49 | Trebuie să fiu ca Krishna, |
| ca Buddha, ca Iisus. | |
| 47:52 | Înţelegeţi ? |
| 47:53 | Aia e o traumă ! |
| 47:58 | Religia a rănit oameni. |
| 48:02 | Copilul este născut de |
| un părinte traumatizat | |
| 48:05 | şi este trimis la o şcoală, unde este |
| educat de un profesor traumatizat. | |
| 48:10 | Acum întrebaţi: |
| "Oare există o cale, | |
| 48:14 | de a educa acest copil... |
| 48:17 | astfel încât copilul |
| să-şi revină ?" | |
| 48:21 | - Afirm că este posibil, domnule. |
| - Da, vă rog ! | |
| 48:22 | Adică... |
| 48:24 | atunci când profesorul |
| îşi dă seama, | |
| 48:26 | atunci când educatorul |
| îşi dă seama, | |
| 48:28 | că atât el cât şi copilul |
| sunt traumatizaţi... | |
| 48:32 | este conştient de |
| propria sa traumă | |
| 48:35 | şi este conştient şi |
| de trauma copilului, | |
| 48:37 | atunci relaţia se schimbă. |
| 48:41 | Atunci el, tocmai |
| prin actul educării | |
| 48:45 | - în matematică sau orice ar fi - |
| 48:47 | nu numai că se eliberează, |
| singur, de trauma sa, | |
| 48:52 | dar ajută şi copilul să se |
| elibereze de trauma sa. | |
| 48:56 | La urma urmei, asta |
| este educaţia ! | |
| 48:59 | Să văd că eu, care sunt profesor, |
| 49:03 | sunt traumatizat, |
| 49:05 | am trecut prin agonia rănirii mele |
| 49:07 | şi vreau să ajut acel |
| copil ca să nu fie rănit | |
| 49:12 | şi el ajunge la şcoală |
| fiind traumatizat. | |
| 49:15 | Deci, spun: "În regulă, |
| amândoi avem traume, prietene... | |
| 49:21 | hai să vedem, hai să ne |
| ajutăm reciproc să le eliminăm." | |
| 49:28 | Acesta este actul iubirii. |
| 49:38 | Comparând organismul uman... |
| 49:43 | cu cel animal, |
| 49:45 | mă întorc la problema: |
| 49:47 | Dacă... |
| 49:49 | este cazul... |
| 49:52 | ca această relaţie cu |
| o altă fiinţă umană... | |
| 49:59 | să producă obligatoriu |
| această vindecare ? | |
| 50:03 | Evident, domnule, |
| dacă relaţia există. | |
| 50:05 | Noi spunem că |
| relaţia poate exista, | |
| 50:07 | numai atunci când nu există |
| o imagine între tine şi mine. | |
| 50:10 | |
| 50:12 | Hai să zicem că există |
| un profesor, care a... | |
| 50:17 | realizat asta, în sinea |
| sa, extrem de profund, | |
| 50:21 | a intrat, aşa cum v-aţi exprimat, |
| tot mai profund în acea problemă... | |
| 50:26 | a ajuns la un moment în care... |
| 50:29 | nu mai este afectat |
| de acea traumă. | |
| 50:33 | Da, domnule. |
| 50:36 | Copilul pe care-l întâlneşte sau |
| tânărul elev pe care-l întâlneşte | |
| 50:39 | sau chiar un student |
| de propria sa vârstă | |
| 50:44 | - fiindcă avem şi |
| educaţia adulţilor - | |
| 50:49 | este o persoană |
| afectată de traumă... | |
| 50:54 | - ... şi oare el nu va... |
| - Transmite acea traumă altcuiva ? | |
| 50:56 | Nu, el n-o va face, fiindcă |
| este afectat de traumă... | |
| 51:01 | dar va fi înclinat să interpreteze eronat |
| activitatea celui neafectat de traumă ? | |
| 51:05 | Dar nu există... |
| 51:08 | persoană neafectată de traumă... |
| 51:14 | decât cu extrem de |
| puţine excepţii. | |
| 51:21 | Uite, domnule, multe lucruri |
| mi s-au întâmplat, personal, | |
| 51:24 | dar n-am fost rănit niciodată. |
| 51:28 | Spun asta cu toată... |
| 51:34 | umilinţa, în adevăratul |
| sens al cuvântului, | |
| 51:38 | că nu ştiu ce înseamnă |
| să fii rănit. | |
| 51:39 | Mi s-au întâmplat destule, oamenii |
| mi-au făcut tot felul de lucruri: | |
| 51:43 | m-au aclamat, m-au flatat, |
| m-au dat afară, de toate. | |
| 51:49 | Este posibil ! |
| 51:51 | Şi... |
| 51:53 | ca profesor, |
| 51:55 | ca educator... |
| 52:00 | trebuie să observi copilul. |
| 52:04 | Şi este responsabilitatea mea, de dascăl, |
| să mă asigur că nu este rănit niciodată, | |
| 52:07 | nu doar să-i predau |
| vreun subiect nesuferit. | |
| 52:11 | Este cu mult mai important. |
| 52:15 | Cred că înţeleg, |
| cumva, la ce vă referiţi. | |
| 52:19 | Cred că n-aş putea spune, vreodată, nici |
| în cele mai îndrăzneţe vise ale mele, | |
| 52:25 | că n-am fost rănit niciodată. |
| 52:27 | Deşi... |
| 52:29 | chiar am probleme - şi asta |
| încă de când eram copil | |
| 52:33 | şi am fost chiar luat |
| la rost pentru asta - | |
| 52:38 | fiindcă am stăruit |
| pe acest subiect. | |
| 52:42 | Îmi aduc aminte de un coleg, |
| care mi-a spus, cumva irascibil, | |
| 52:46 | atunci când discutam o situaţie |
| conflictuală, apărută la facultate: | |
| 52:49 | "Ei bine, problema ta este, |
| vezi tu, că nu poţi urî !" | |
| 52:54 | Şi era considerat ceva |
| în genul unei dereglări, | |
| 52:59 | ca fiind incapabil să mă |
| focalizez asupra inamicului, | |
| 53:04 | în asemenea manieră încât să acord |
| deplina mea atenţie acelui fapt. | |
| 53:07 | Echilibrul mental este |
| considerat dezechilibru. | |
| 53:10 | Da. |
| 53:12 | Deci, răspunsul pe care i |
| l-am dat a fost simplu: | |
| 53:16 | "Ei bine, aşa e şi ar |
| trebui să acceptăm asta | |
| 53:19 | şi nu intenţionez să fac |
| nimic în privinţa asta." | |
| 53:21 | - Exact. |
| - Dar n-a ajutat situaţia în sine, | |
| 53:23 | ca relaţie reciprocă. |
| 53:25 | Problema se pune, atunci: "Oare, în |
| educaţie, poate un profesor, un educator, | |
| 53:27 | să-şi observe traumele, să |
| devină conştient de ele | |
| 53:32 | şi... |
| 53:34 | în... |
| 53:37 | relaţia sa cu elevul, |
| 53:39 | să elimine atât traumele |
| sale cât şi ale elevului ?" | |
| 53:43 | Asta e o problemă. |
| 53:45 | E posibil, dacă profesorul chiar este |
| educator, în sensul profund al cuvântului... | |
| 53:48 | |
| 53:52 | adică este cultivat. |
| 53:58 | Şi din asta, domnule, |
| apare următoarea problemă: | |
| 54:01 | Oare mintea este... |
| 54:03 | capabilă să nu fie rănită, |
| 54:07 | ştiind că a fost rănită ? |
| 54:10 | Înţelegeţi ? |
| 54:11 | Să nu adauge mai multe traume. |
| 54:14 | - Corect ? |
| - Da. | |
| 54:16 | Am aceste două probleme: |
| 54:18 | una, că sunt traumatizat... |
| 54:22 | - acesta-i trecutul - |
| 54:23 | şi să nu mai fiu rănit, niciodată. |
| 54:27 | Ceea ce nu înseamnă clădirea |
| unui zid de rezistenţă, | |
| 54:29 | că mă închid în sinea mea, |
| că mă retrag la mănăstire | |
| 54:32 | sau că devin dependent de droguri |
| sau vreo prostie de genul ăsta, | |
| 54:37 | ci fără traume. |
| 54:38 | Oare e posibil ? |
| 54:41 | Observaţi cele două probleme ? |
| 54:43 | Acum... |
| 54:49 | ce anume este trauma ? |
| 54:52 | Ce este acel lucru |
| care este rănit ? | |
| 54:56 | Înţelegeţi ? |
| 55:00 | Am afirmat că trauma fizică |
| nu este la fel cu cea psihică. | |
| 55:01 | Nu. |
| 55:04 | Avem de-a face cu |
| trauma psihologică. | |
| 55:06 | Ce este acel lucru |
| care este rănit ? | |
| 55:11 | Psihicul ? |
| 55:14 | Imaginea pe care o am |
| despre mine însumi ? | |
| 55:19 | Am investit ceva în asta. |
| 55:21 | Da, este investiţia |
| mea în mine însumi. | |
| 55:25 | Da. |
| 55:27 | - M-am separat singur de mine însumi. |
| - Da, în sinea mea. | |
| 55:31 | Asta înseamnă: |
| 55:32 | De ce aş investi în mine însumi ? |
| 55:35 | Ce anume este sinele ? |
| 55:38 | - Înţelegeţi ? |
| - Da, înţeleg. | |
| 55:40 | În care trebuie să investesc ceva. |
| 55:45 | Ce-i sinele ? |
| 55:46 | Toate cuvintele, numele, |
| calităţile, educaţia, | |
| 55:50 | conturile bancare, |
| mobila, casa, traumele | |
| 55:52 | - toate acelea sunt eu. |
| 56:00 | Încercând să răspund |
| întrebării "Ce este sinele ?", | |
| 56:03 | trebuie să mă refer, imediat, |
| la toate aceste chestii. | |
| 56:05 | - Evident. |
| - Nu există nici o altă cale. | |
| 56:08 | Şi atunci tot n-am priceput. |
| 56:10 | Apoi, mă laud singur, fiindcă |
| trebuie că sunt atât de minunat, | |
| 56:14 | că am scăpat, cumva, de asta. |
| 56:16 | - Exact, exact. |
| - Înţeleg la ce vă referiţi. | |
| 56:20 | Mă gândeam, doar |
| cu o clipă în urmă, | |
| 56:24 | când vă întrebaţi dacă |
| este posibil ca profesorul | |
| 56:28 | să intre într-o |
| relaţie cu elevul... | |
| 56:32 | astfel încât... |
| 56:37 | să aibă loc efortul |
| sau actul vindecării... | |
| 56:39 | Vedeţi, domnule, asta aş |
| face eu, dacă aş fi la clasă. | |
| 56:41 | Exact cu asta aş începe, nu |
| cu vreun subiect oarecare ! | |
| 56:43 | Aş spune: "Uite, şi tu şi eu suntem |
| traumatizaţi, amândoi suntem." | |
| 56:46 | |
| 56:47 | Şi aş arăta ce anume |
| face acea traumă... | |
| 56:51 | cum omoară oameni, |
| cum distruge oameni, | |
| 56:54 | cum face să apară |
| violenţa şi brutalitatea, | |
| 56:55 | |
| 56:57 | cum mă face să vreau |
| să rănesc oameni. | |
| 56:59 | Înţelegeţi ? |
| Toate acelea urmează. | |
| 57:01 | Aş petrece zece minute |
| vorbind despre asta... | |
| 57:05 | în fiecare zi, în |
| diferite moduri... | |
| 57:10 | până când amândoi |
| am înţelege asta. | |
| 57:13 | Apoi... |
| 57:17 | ca educator voi folosi cuvântul potrivit |
| şi elevul va folosi cuvântul potrivit, | |
| 57:19 | nu vor mai exista gesturi, iritări, |
| am fi implicaţi, amândoi, în aşa ceva. | |
| 57:21 | |
| 57:27 | Dar nu facem asta. |
| 57:28 | Imediat ce intrăm în clasă, punem |
| mâna pe o carte şi totul o ia razna. | |
| 57:30 | |
| 57:34 | Dacă aş fi fost un educator, |
| 57:38 | fie pentru adulţi, |
| fie pentru tineri, | |
| 57:39 | aş fi stabilit această relaţie. |
| 57:44 | E datoria mea, e meseria |
| mea, este funcţia mea... | |
| 57:50 | nu numai să transmit |
| nişte informaţii. | |
| 57:58 | Da, este cu adevărat profund. |
| 58:04 | Cred că unul dintre |
| motivele pentru care... | |
| 58:09 | ceea ce aţi afirmat |
| este atât de dificil... | |
| 58:15 | pentru un educator prins în |
| întreg angrenajul academic... | |
| 58:17 | Da, fiindcă suntem |
| atât de orgolioşi. | |
| 58:21 | Întocmai. |
| 58:24 | Vrem nu numai să auzim că este |
| posibil să aibă loc această transformare, | |
| 58:27 | dar am dori să fie considerată |
| ca fiind demonstrată, la propriu | |
| 58:31 | şi, ca atare, nu numai posibilă, |
| ci sigură şi previzibilă. | |
| 58:35 | - Sigură. |
| - Şi, apoi, revenim la ce a fost. | |
| 58:36 | |
| 58:38 | - Revenim la vechea putreziciune. |
| - Aşa e ! | |
| 58:40 | Data viitoare am putea analiza |
| relaţia dintre iubire şi acest lucru ? | |
| 58:41 | - Da. |
| - Mi-ar plăcea mult acest lucru | |
| 58:43 | - ... şi am senzaţia... |
| - Că toate se vor potrivi. | |
| 58:47 | ... se vor potrivi, |
| adunându-se laolaltă. | |
| 58:52 | |
| 58:53 | |