Krishnamurti Subtitles
Ordinea se produce prin înţelegerea dezordinii noastre
San Diego - 20 February 1974
Conversation with A.W. Anderson 5
| 0:11 | CONVERSAŢIA #5 |
| cu dr. A.W. Anderson | |
| 0:36 | ORDINE |
| 0:41 | Krishnamurti în dialog |
| cu dr. Allan W. Anderson | |
| 0:44 | J. Krishnamurti s-a născut în sudul |
| Indiei şi a fost educat în Anglia. | |
| 0:46 | În ultimii 40 de ani a |
| ţinut discursuri în SUA, | |
| 0:47 | |
| 0:50 | Europa, India, Australia |
| şi în alte zone ale lumii. | |
| 0:54 | De la începutul muncii |
| sale de-o viaţă, | |
| 0:56 | a repudiat orice conexiune cu |
| religiile organizate şi ideologiile | |
| 0:58 | |
| 1:00 | şi a afirmat că singura sa grijă era de a |
| elibera omul, absolut şi necondiţionat. | |
| 1:02 | |
| 1:07 | Este autorul multor cărţi, |
| 1:09 | printre care "The Awakening |
| of Intelligence", | |
| 1:11 | "The Urgency of Change", |
| 1:13 | "Freedom from the Known" şi |
| "The Flight of the Eagle". | |
| 1:18 | Acesta este unul dintr-o |
| serie de dialoguri | |
| 1:20 | dintre Krishnamurti şi |
| dr. Allan W. Anderson, | |
| 1:23 | care este profesor de studii religioase |
| la Universitatea de Stat din San Diego, | |
| 1:25 | |
| 1:27 | unde predă scripturi indiene şi |
| chinezeşti şi tradiţia profetică. | |
| 1:30 | |
| 1:32 | Dr. Anderson, un poet publicat, |
| 1:34 | deţine diplome de la |
| Universitatea Columbia | |
| 1:37 | şi de la Union |
| Theological Seminary. | |
| 1:40 | A fost premiat cu renumitul |
| "Teaching Award", | |
| 1:43 | al Universităţii de |
| Stat a Californiei. | |
| 1:49 | D-le Krishnamurti, când |
| am vorbit ultima dată, | |
| 1:52 | mi s-a părut că am ajuns |
| împreună la un punct, | |
| 1:54 | când eraţi pe cale să... |
| 1:58 | discutaţi despre ordine, |
| 2:04 | să conversaţi despre ordine |
| 2:06 | şi m-am gândit că poate am |
| putea începe cu asta, astăzi, | |
| 2:11 | dacă sunteţi de acord. |
| 2:14 | Cred că noi discutam despre... |
| 2:18 | libertate... |
| 2:20 | responsabilitate... |
| 2:22 | şi relaţii. |
| 2:26 | Şi, înainte de a trece mai |
| departe, ne-am gândit... | |
| 2:29 | că am putea discuta, împreună, |
| această problemă a ordinii. | |
| 2:35 | Ce anume înseamnă |
| ordine, în libertate ? | |
| 2:44 | Aşa cum cineva observă... |
| 2:47 | în întreaga lume, |
| 2:49 | există o asemenea |
| dezordine extraordinară. | |
| 2:54 | - Oh, da. |
| - Exterioară şi lăuntrică. | |
| 2:59 | Cineva se întreabă de ce |
| există o asemenea dezordine. | |
| 3:07 | Mergi în India şi vezi... |
| 3:11 | străzile pline de oameni, |
| 3:14 | o explozie populaţională. |
| 3:18 | Şi vezi, de asemenea... |
| 3:21 | atât de multe secte, |
| 3:23 | atât de mulţi guru, atât |
| de mulţi învăţători, | |
| 3:26 | atât de multe minciuni |
| contradictorii, | |
| 3:30 | atâta suferinţă. |
| 3:31 | Şi apoi vii în Europa, unde |
| există ceva mai multă ordine, | |
| 3:34 | dar, vedeţi, atunci când treci |
| dincolo de ordinea superficială, | |
| 3:38 | există dezordine, în egală măsură. |
| 3:41 | Şi vii în această ţară |
| 3:43 | - şi ştiţi cum este, |
| mai bine decât mine - | |
| 3:47 | unde este o dezordine deplină. |
| 3:51 | Poate că vă conduceţi |
| cu mare grijă... | |
| 3:55 | dar, treceţi dincolo de |
| faţada aşa-zisei ordini... | |
| 3:59 | şi descoperiţi haos... |
| 4:06 | nu numai în relaţiile personale, |
| 4:07 | ci sexual, |
| 4:12 | moral |
| 4:14 | şi este atât de multă corupţie. |
| 4:17 | Toate guvernele sunt corupte, în |
| mai mică sau mai mare măsură. | |
| 4:23 | Dar, acest întreg |
| fenomen al dezordinii, | |
| 4:28 | cum de a apărut ? |
| 4:33 | Oare este vina... |
| 4:37 | religiilor, care au spus |
| 4:39 | faceţi asta şi nu faceţi aia ? |
| 4:42 | Şi acum se revoltă împotriva |
| tuturor acestor lucruri ? | |
| 4:45 | Da. |
| 4:46 | Oare guvernele sunt |
| atât de corupte... | |
| 4:52 | încât nimeni nu mai are |
| vreo încredere în guverne ? | |
| 4:58 | Oare există atât de multă |
| corupţie în afaceri, | |
| 5:03 | încât nimeni nici măcar |
| nu mai vrea s-o observe, | |
| 5:05 | orice om inteligent, orice om |
| care este, cu adevărat, serios ? | |
| 5:10 | Şi analizezi viaţa de familie |
| 5:12 | şi există atât de multă dezordine. |
| 5:16 | Deci, luând în considerare |
| întreg fenomenul dezordinii... | |
| 5:22 | oare de ce există |
| atâta dezordine ? | |
| 5:25 | Ce anume a produs-o ? |
| 5:29 | Nu prea pare să fie ceva necesar, |
| 5:34 | aproape o progresie intrinsecă, |
| 5:37 | în sensul în care am menţionat |
| necesitatea, mai devreme. | |
| 5:40 | Odată ce ordinea, |
| concepută ca atare, | |
| 5:44 | este... |
| 5:46 | suprapusă peste o |
| situaţie existentă, | |
| 5:51 | nu numai că nu are |
| efectul scontat, | |
| 5:55 | dar creează o nouă situaţie, |
| 5:56 | care noi credem că |
| necesită o nouă abordare. | |
| 5:59 | Desigur. |
| 6:03 | Şi noua abordare constă |
| tot într-o suprapunere. | |
| 6:06 | Aşa cum fac comuniştii, |
| în Rusia şi China. | |
| 6:09 | Au impus o anumită ordine... |
| 6:12 | - ceea ce ei numesc ordine - |
| 6:13 | asupra unei minţi dezordonate. |
| 6:16 | Da. |
| 6:18 | Şi, ca atare, există o revoltă. |
| 6:20 | Deci, analizând toate acestea, |
| este foarte interesant, | |
| 6:24 | analizând tot acest |
| fenomen al dezordinii... | |
| 6:31 | atunci ce anume este ordinea ? |
| 6:36 | Oare ordinea este ceva impus, |
| 6:39 | ordine la fel ca în armată, |
| ordine impusă asupra soldaţilor, | |
| 6:44 | o disciplină care înseamnă... |
| 6:45 | un conformism... |
| 6:50 | reprimare... |
| 6:51 | mimetism ? |
| 6:54 | Oare... |
| 6:57 | ordinea înseamnă conformism ? |
| 7:03 | Nu în sensul unei impuneri |
| artificiale a ei, da. | |
| 7:06 | În orice sens ! |
| 7:11 | Dacă mă conformez... |
| 7:15 | unei anumite ordini, |
| 7:17 | creez dezordine. |
| 7:20 | Da, da, înţeleg la ce vă referiţi. |
| 7:24 | În utilizarea noastră a |
| cuvântului "conformare"... | |
| 7:29 | uneori înţelegem prin |
| el o relaţie naturală, | |
| 7:34 | dintre natura unui lucru |
| 7:37 | şi activităţile care i se |
| potrivesc sau care-i aparţin. | |
| 7:43 | Dar, atunci, acea folosire |
| a cuvântului "conformare" | |
| 7:46 | nu este cea uzuală şi nici cea |
| care ne îngrijorează, aici. | |
| 7:48 | Nu, nu. |
| 7:50 | Deci, ordinea |
| înseamnă conformism ? | |
| 7:54 | Oare ordinea înseamnă mimetism ? |
| 7:55 | Oare ordinea înseamnă acceptare, |
| 7:59 | supunere ? |
| 8:04 | Sau... |
| 8:05 | fiindcă ne-am conformat, |
| fiindcă ne-am supus, | |
| 8:09 | fiindcă am acceptat, |
| 8:11 | am creat această dezordine ? |
| 8:18 | Fiindcă disciplina... |
| 8:21 | - în sensul uzual, acceptat, |
| al acelui cuvânt - | |
| 8:28 | înseamnă să te conformezi. |
| 8:31 | Da, spunem în engleză, nu-i aşa, |
| cuiva care pare să fie indisciplinat | |
| 8:34 | sau care, de fapt, este indisciplinat, |
| îi spunem: "Îndreaptă-te !". | |
| 8:36 | Îndreaptă-te, da. |
| 8:40 | Imaginile pe care le folosim, |
| referindu-ne la acea corecţie, | |
| 8:46 | sunt întotdeauna |
| rigide, nu-i aşa ? | |
| 8:48 | - Da. |
| - Da, da. | |
| 8:49 | Deci acea... |
| 8:52 | autoritate... |
| 8:56 | fie că este autoritatea |
| comunistă a celor puţini | |
| 9:00 | sau autoritatea preotului... |
| 9:03 | sau autoritatea cuiva care |
| zice "eu ştiu şi tu nu ştii", | |
| 9:05 | |
| 9:08 | reprezintă unul dintre factorii |
| care au produs dezordine. | |
| 9:16 | Şi unul dintre factorii |
| decisivi ai acestei dezordini | |
| 9:19 | este lipsa unei |
| culturi reale la noi. | |
| 9:24 | Suntem foarte sofisticaţi... |
| 9:28 | foarte aşa-zis civilizaţi, |
| 9:31 | în sensul că suntem curaţi, avem |
| băi, avem hrană mai bună ş.a.m.d. | |
| 9:33 | |
| 9:35 | dar, lăuntric, noi |
| nu suntem cultivaţi. | |
| 9:42 | Noi nu suntem fiinţe umane |
| sănătoase şi întregi. | |
| 9:47 | Fragmentarea noastră lăuntrică se |
| revarsă în activităţile noastre externe. | |
| 9:49 | Deci... |
| 9:53 | dacă nu înţelegem dezordinea... |
| 10:00 | natura dezordinii, |
| structura dezordinii, | |
| 10:02 | nu putem afla niciodată |
| ce anume este ordinea. | |
| 10:07 | Ordinea poate rezulta numai |
| din înţelegerea dezordinii. | |
| 10:12 | Nu, mai întâi, caut ordine, |
| 10:15 | apoi impun acea ordine |
| peste dezordine. | |
| 10:18 | - Nu ştiu dacă m-am exprimat clar. |
| - Ba da. | |
| 10:20 | Mă gândeam, în timp ce vorbeaţi, |
| 10:22 | la fenomenul... |
| 10:23 | din... |
| 10:29 | lumea studiului şi din lumea |
| predatului şi învăţatului, | |
| 10:32 | aşa cum îl înţelegem, |
| la modul convenţional. | |
| 10:36 | Am remarcat, în |
| conversaţiile noastre, | |
| 10:38 | că sugeraţi, întotdeauna, |
| 10:40 | că noi studiem ceva disfuncţional. |
| 10:46 | Nu am fost invitaţi niciodată, |
| de fapt, să facem asta; | |
| 10:48 | ni s-a oferit noţiunea |
| 10:49 | că lucrul care trebuie studiat |
| 10:52 | este... |
| 10:57 | principiul implicat. |
| 11:01 | Argumentul pentru asta |
| este, desigur, că... | |
| 11:08 | cineva se referă la sănătate, |
| pentru a putea înţelege boala. | |
| 11:13 | - Exact, exact. |
| - Dar, atunci, referirea la sănătate... | |
| 11:16 | când se afirmă asta, |
| 11:17 | este receptată pur conceptual. |
| 11:21 | Exact. |
| 11:22 | Deci, ceea ce studiem noi, |
| acum, este un concept. | |
| 11:25 | Este un concept mai degrabă şi nu |
| realitatea, anume "ceea ce există". | |
| 11:27 | Şi ne depărtăm de sarcina reală. |
| 11:28 | |
| 11:35 | Există o dificultate |
| în a percepe sugestia | |
| 11:40 | că noi studiem dezordinea, |
| 11:42 | pur şi simplu fiindcă dezordinea, |
| prin însăşi natura sa, | |
| 11:47 | nu deţine un principiu ordonator. |
| 11:48 | Exact, exact. |
| 11:51 | Ca atare sună, când |
| este formulat, | |
| 11:53 | de parcă mi s-ar cere să studiez |
| ceva ce este de nestudiat. | |
| 11:55 | |
| 12:01 | Dar, din contră. |
| 12:02 | - Din contră ! |
| - Da şi mă voi opri, acum. | |
| 12:06 | Continuaţi ! |
| 12:08 | - Voiaţi să spuneţi ceva. |
| - Din contră. | |
| 12:12 | Trebuie să existe o |
| înţelegere a dezordinii... | |
| 12:16 | a motivului apariţiei sale. |
| 12:22 | Unul dintre factori, domnule, |
| este cred eu, în esenţă... | |
| 12:29 | că gândirea... |
| 12:30 | contează... |
| 12:36 | şi gândirea... |
| 12:37 | prin însăşi natura sa, |
| 12:42 | este fragmentată. |
| 12:46 | Gândirea... |
| 12:47 | dezbină... |
| 12:52 | "eu" şi "non-eu", noi şi ei, |
| 12:55 | ţara mea şi ţara ta, ideile |
| mele şi ideile tale, | |
| 12:58 | religia mea şi religia ta ş.a.m.d. |
| 13:00 | Însăşi dinamica gândirii |
| provoacă separare... | |
| 13:08 | fiindcă gândirea este |
| răspunsul memoriei... | |
| 13:14 | răspunsul experienţei, |
| 13:16 | care este trecutul. |
| 13:19 | Şi dacă nu analizăm, de fapt, această |
| problemă, extrem de profund... | |
| 13:24 | dinamica gândirii |
| 13:27 | şi dinamica dezordinii... |
| 13:33 | Acela mi se pare mie |
| un cuvânt cheie, | |
| 13:34 | aşa cum înţeleg eu, |
| în timp ce vă ascult, | |
| 13:38 | "dinamică". |
| 13:42 | Pentru a studia |
| dinamica dezordinii | |
| 13:47 | mi se pare mie că trebuie |
| pătruns mai profund, | |
| 13:49 | dincolo de expresia "a |
| studia dezordinea". | |
| 13:51 | Odată cu cuvântul "dinamică", |
| avem de-a face cu acţiunea. | |
| 13:52 | - Dinamica. |
| - Întocmai. | |
| 13:56 | - Cariera dezordinii. |
| - Dinamica ei. | |
| 13:57 | Da, dacă în acea direcţie |
| suntem îndreptaţi, | |
| 14:01 | atunci, cred eu că... |
| 14:07 | obiecţiunea că... |
| 14:12 | studiul dezordinii înseamnă să |
| întreprinzi o căutare imposibilă | |
| 14:16 | este exprimată fără nici |
| un fel de fundament. | |
| 14:19 | Acea obiecţiune îşi pierde forţa, |
| 14:22 | exact la momentul |
| când cineva spune: | |
| 14:26 | "Nu, nu cu conceptul de dezordine |
| avem noi de-a face aici, | |
| 14:27 | |
| 14:29 | |
| 14:30 | ci cu dinamica ei, propria ei |
| carieră, propria sa călătorie, | |
| 14:32 | cu întreaga corupţie a |
| acţiunii, ca atare". | |
| 14:34 | |
| 14:38 | Da, da, întocmai. |
| 14:40 | Mă tot refer la acest |
| aspect al acţiunii, mereu... | |
| 14:42 | - ... şi poate că pare o repetiţie. |
| - Oh, este absolut corect. | |
| 14:44 | Dar, ştiţi dumneavoastră... |
| 14:46 | |
| 14:49 | abia dacă asta este luată |
| vreodată în serios... | |
| 14:52 | - Ştiu, domnule. |
| - ... de către specia noastră. | |
| 14:55 | Desigur că animalele ştiau asta, |
| de la început, dar nu şi noi. | |
| 14:57 | Nu. |
| 15:00 | Vedeţi, noi avem |
| de-a face cu concepte, | |
| 15:03 | nu cu "ceea ce există", de fapt, |
| 15:04 | în loc să discutăm formule, |
| 15:09 | concepte şi idei: |
| 15:13 | Ce anume "este" dezordinea ? |
| 15:18 | Şi acea dezordine se |
| răspândeşte în întreaga lume, | |
| 15:23 | este o mişcare, o dezordine vie. |
| 15:27 | Nu este o dezordine moartă. |
| 15:29 | Este un lucru viu, mişcându-se, |
| corupând, distrugând. | |
| 15:30 | Da, întocmai. |
| 15:36 | Întocmai. |
| 15:42 | Dar necesită - aşa cum aţi |
| subliniat, atât de des - | |
| 15:46 | o concentrare extremă a atenţiei, |
| 15:51 | pentru a-i urma mişcarea |
| 15:54 | şi există o revoltă în noi, îndreptată |
| împotriva urmăririi acestei mişcări, | |
| 15:55 | care, probabil, |
| că se datorează... | |
| 16:00 | atitudinii noastre ostile, |
| 16:07 | faţă de intuiţia pe care o avem, |
| 16:10 | că tranziţia este de neînţeles. |
| 16:13 | - Exact. |
| - Şi nu vrem asta. | |
| 16:15 | Nu suportăm gândul că |
| există ceva de neînţeles. | |
| 16:17 | |
| 16:21 | Şi, ca atare, pur şi simplu nu-i |
| acordăm acea atenţie activă. | |
| 16:25 | Este ca şi cum ai sta |
| pe malul unui râu, | |
| 16:28 | urmărind curgerea apelor. |
| 16:32 | Nu poţi influenţa apa, |
| 16:35 | nu poţi schimba natura |
| sau mişcarea apei. | |
| 16:37 | |
| 16:39 | În acelaşi mod, această dinamică |
| a dezordinii face parte din noi | |
| 16:43 | şi se revarsă din noi. |
| 16:48 | Deci, cineva trebuie |
| s-o analizeze. | |
| 16:51 | Şi nu există confuzie, |
| deloc, în actul în sine. | |
| 16:52 | Evident că nu. |
| 16:55 | |
| 17:00 | În primul rând, domnule, haideţi să |
| abordăm asta, cu foarte mare atenţie. | |
| 17:06 | Care este factorul |
| determinant al dezordinii ? | |
| 17:07 | Dezordinea înseamnă |
| contradicţie, corect ? | |
| 17:11 | Da şi conflict, da. |
| 17:15 | Contradicţie, adică asta |
| se opune celeilalte. | |
| 17:17 | Corect. |
| 17:20 | Sau... |
| 17:21 | dualitatea: |
| 17:26 | acest lucru opus celuilalt. |
| 17:29 | Disputa dintre două lucruri, |
| care se exclud reciproc. | |
| 17:31 | - Da. |
| - Da. | |
| 17:33 | Şi... |
| 17:34 | ce anume produce această |
| dualitate şi conflictul ? | |
| 17:41 | |
| 17:48 | Oare chiar există vreo dualitate ? |
| 17:52 | Cu siguranţă că în acţiune |
| nu există o dualitate. | |
| 17:57 | Pur şi simplu nu ar putea exista. |
| 18:01 | Desigur că s-ar putea spune, |
| nici măcar cu respect, nu-i aşa, | |
| 18:02 | despre gândirea însăşi |
| şi funcţionarea sa, | |
| 18:07 | că există un dualism. |
| 18:10 | Dar dualitatea, desigur, |
| este prezentă, | |
| 18:13 | în ceea ce priveşte distincţia, |
| dar nu şi separarea. | |
| 18:17 | - Separare, corect. |
| - Dar nu şi separarea. | |
| 18:20 | - Da, da, vă urmăresc. |
| - La urma urmei, există bărbat, femeie... | |
| 18:21 | |
| 18:22 | negru şi alb ş.a.m.d. |
| 18:25 | dar... |
| 18:27 | oare există un contrariu |
| al violenţei ? | |
| 18:35 | - M-aţi înţeles ? |
| - Da, vă ascult cu foarte mare atenţie. | |
| 18:38 | Sau numai violenţa ? |
| 18:42 | Dar noi i-am creat contrariul. |
| 18:45 | Gândirea i-a creat |
| contrariul, ca nonviolenţă... | |
| 18:46 | şi apoi conflictul |
| dintre cele două. | |
| 18:51 | Nonviolenţa este o abstracţiune... |
| 18:54 | a "ceea ce există". |
| 19:02 | Şi gândirea a făcut acest lucru. |
| 19:03 | Exact. |
| 19:05 | Ieri am trecut prin momente dificile |
| la clasă, din această cauză. | |
| 19:08 | Am făcut observaţia... |
| 19:11 | că... |
| 19:15 | viciul nu este opusul virtuţii, |
| 19:16 | virtutea nu este opusa viciului |
| 19:19 | şi... |
| 19:22 | cumva nu am putut, pur şi simplu, |
| să comunic asta, se pare... | |
| 19:30 | din cauza insistenţei, |
| din partea studenţilor, | |
| 19:35 | de a trata problema numai din punctul |
| de vedere al structurii conceptuale. | |
| 19:37 | |
| 19:43 | Vedeţi, domnule... |
| 19:45 | nu ştiu dacă vreţi să abordăm asta, |
| acum, dacă este ocazia potrivită. | |
| 19:47 | Din Grecia antică... |
| 19:54 | - trebuie că ştiţi - |
| 20:03 | măsura le-a fost |
| neapărat necesară. | |
| 20:07 | Măsura. |
| 20:09 | Şi întreaga civilizaţie occidentală |
| este bazată pe măsură... | |
| 20:12 | care înseamnă o idee. |
| 20:19 | Asta este, cu siguranţă, |
| adevărat, în practica curentă. | |
| 20:26 | Este cu siguranţă adevărat. |
| 20:31 | Şi ironia acelui fapt |
| este că un istoric, | |
| 20:32 | analizând operele |
| marilor gânditori greci, | |
| 20:36 | |
| 20:41 | s-ar întoarce şi ar |
| spune, la acest moment: | |
| 20:43 | "Ei bine, staţi aşa un pic !" |
| 20:44 | Şi noi am spune unele lucruri |
| despre Aristotel şi Platon, | |
| 20:47 | |
| 20:51 | care ar sugera că: "Nu, nu, nu, |
| 20:53 | există o mult mai mare |
| consistenţă organică a lucrurilor, | |
| 20:54 | |
| 20:57 | decât abordarea, pur şi |
| simplu, la modul tehnic." | |
| 21:01 | Dar aşa ceva nu s-ar |
| potrivi cu cea ce afirmaţi. | |
| 21:04 | Eu cred că aşa este. |
| 21:06 | Puteţi vedea ceea |
| ce se întâmplă... | |
| 21:11 | în lume, în lumea occidentală: |
| 21:14 | tehnologia, |
| 21:16 | comercialismul |
| 21:17 | şi consumerismul |
| 21:18 | reprezintă activitatea |
| supremă, ce are loc acum. | |
| 21:22 | Întocmai. |
| 21:23 | - Care se bazează pe măsură. |
| - Da, aşa e. | |
| 21:24 | Oh, da. |
| 21:29 | Care înseamnă o idee. |
| 21:32 | Acum, analizaţi asta puţin şi veţi |
| remarca faptul că se întâmplă ceva ciudat. | |
| 21:34 | Orientul, în special India |
| 21:38 | |
| 21:43 | - India a explodat în întreg |
| Orientul, într-un sens diferit - | |
| 21:44 | afirmă că măsura este o iluzie. |
| 21:45 | Pentru a descoperi |
| incomensurabilul... | |
| 21:52 | |
| 21:57 | măsura trebuie să-şi |
| găsească sfârşitul. | |
| 22:00 | Tratez asta foarte brut şi rapid. |
| 22:04 | Nu, fiindcă mie mi se pare |
| că o trataţi foarte potrivit, | |
| 22:06 | în ce priveşte această grijă |
| pe care o avem, a acţiunii. | |
| 22:09 | - Da. |
| - Da, nu este deloc brut. | |
| 22:11 | Este ceva foarte interesant, |
| fiindcă am analizat asta. | |
| 22:13 | În Occident, |
| 22:17 | tehnologia, |
| 22:19 | comercialismul |
| 22:20 | şi consumerismul; |
| 22:24 | Dumnezeu, mântuitor, biserică |
| - toate acelea sunt excluse. | |
| 22:27 | Religia e doar o jucărie. |
| 22:28 | Şi te joci cu ea numai |
| sâmbăta şi duminica, | |
| 22:31 | dar în restul săptămânii... |
| 22:34 | Da. |
| 22:37 | Şi mergi în India |
| şi vezi aşa ceva. | |
| 22:38 | Cuvântul "ma" înseamnă |
| a măsura, în sanscrită. | |
| 22:43 | - Înţelegeţi ? |
| - Oh, da, corect. | |
| 22:53 | Şi ei afirmă că realitatea |
| este incomensurabilă. | |
| 22:59 | - Analizaţi asta şi observaţi-i frumuseţea. |
| - Da, oh da, vă urmăresc. | |
| 23:03 | Măsura nu poate |
| descoperi, niciodată... | |
| 23:07 | O minte care măsoară sau o minte |
| care este blocată în a măsura... | |
| 23:09 | |
| 23:13 | nu poate găsi, |
| niciodată, adevărul. | |
| 23:16 | O formulez astfel, ei n-o |
| spun chiar aşa, dar eu o fac. | |
| 23:18 | Deci, ei afirmă că, pentru |
| a descoperi realitatea... | |
| 23:22 | imensitatea... |
| 23:26 | măsura trebuie să înceteze. |
| 23:27 | Dar ei folosesc gândirea |
| ca o metodă de a... | |
| 23:30 | Gândirea trebuie |
| controlată, afirmă ei. | |
| 23:36 | Da, da. |
| 23:41 | - Mă urmăriţi ? |
| - Da. | |
| 23:42 | Deci, pentru a putea |
| descoperi incomensurabilul, | |
| 23:44 | |
| 23:48 | trebuie să controlezi gândirea. |
| 23:50 | Şi pentru a o controla, cine |
| este controlorul gândirii ? | |
| 23:54 | Un alt fragment al gândirii. |
| 23:56 | - Nu ştiu dacă mă urmăriţi ? |
| - Oh, vă urmăresc perfect, chiar o fac. | |
| 23:57 | Deci, ei folosesc măsura... |
| 23:59 | pentru a trece dincolo de măsură. |
| 24:03 | Şi, ca atare, nu pot să treacă |
| dincolo de ea, niciodată. | |
| 24:06 | Da. |
| 24:11 | Ei sunt prinşi într-o |
| iluzie de o altă natură, | |
| 24:13 | dar tot produsul gândirii este. |
| 24:14 | - Nu ştiu dacă... |
| - Da, da, da. | |
| 24:19 | |
| 24:22 | Ceea ce mi-a fulgerat în |
| minte, în timp ce vorbeaţi, | |
| 24:25 | era ironia incredibilă a... |
| 24:26 | faptului că au exact în faţa lor |
| 24:32 | |
| 24:34 | - mă gândesc la |
| Brihadaranyaka Upanishad - | |
| 24:37 | această declaraţie profundă: |
| 24:38 | "Acela este întregul !" |
| 24:42 | însemnând că tot ce |
| gândesc se află acolo, | |
| 24:45 | e întreg. |
| 24:47 | Acesta - pe care l-am divizat |
| din aceea - este întregul. | |
| 24:48 | "Din plenitudine în plenitudine |
| răsar problemele." | |
| 24:52 | |
| 24:56 | Şi, apoi, în versetul următor... |
| 25:00 | "Dacă plenitudinea este |
| îndepărtată din întreg... | |
| 25:01 | plenitudinea rămâne, |
| totuşi, la fel." | |
| 25:07 | Vedeţi, ei citesc aşa ceva, |
| 25:10 | dar, dacă ei o abordează în maniera |
| pe care aţi descris-o atât de bine, | |
| 25:14 | nu au citit-o, |
| 25:18 | în sensul de a pricepe |
| ceea ce este afirmat, | |
| 25:19 | fiindcă asta este o respingere |
| totală a acelei declaraţii, | |
| 25:23 | |
| 25:27 | care ar fi implicată |
| în controlul gândirii. | |
| 25:28 | Da, desigur, desigur. |
| 25:29 | Vedeţi, la asta încercam să ajung. |
| 25:31 | Vedeţi... |
| 25:34 | gândirea a dezbinat |
| lumea, fizic vorbind... | |
| 25:43 | America, India, Rusia, China |
| 25:47 | - Mă urmăriţi ? - |
| a dezbinat lumea. | |
| 25:50 | Gândirea a fragmentat |
| activităţile efectuate de om: | |
| 25:55 | afaceristul, artistul, politicianul, |
| cerşetorul, înţelegeţi ? | |
| 25:56 | A fragmentat omul. |
| 26:00 | |
| 26:02 | Gândirea a creat o societate, |
| 26:03 | bazată pe această fragmentare. |
| 26:05 | Şi gândirea a creat zeii, |
| 26:09 | mântuitorii, Iisuşii, |
| Histoşii, Krishna, Buddha... | |
| 26:13 | şi... |
| 26:18 | toate acelea sunt măsurabile... |
| 26:22 | în sensul că "trebuie să |
| devii asemenea lui... | |
| 26:24 | Hristos" |
| 26:28 | sau "trebuie să fii bun". |
| 26:31 | Toate acestea sunt aprobate de o |
| cultură, care se bazează pe măsură. | |
| 26:39 | Odată ce ai început cu prognozele, aşa |
| cum am făcut-o noi, clasic vorbind, | |
| 26:43 | atunci obligatoriu trebuie să ajungi la |
| 5, 6, 7, 400, 4.000, o divizare indefinită. | |
| 26:45 | Şi totul în interesul, cel |
| puţin declarat, al clarităţii. | |
| 26:51 | |
| 26:54 | Totul în interesul clarităţii. |
| 26:55 | Deci, dacă nu înţelegem |
| dinamica gândirii... | |
| 26:56 | nu putem să înţelegem dezordinea. |
| 27:03 | |
| 27:10 | Exact gândirea este cea |
| care a produs dezordinea ! | |
| 27:14 | Sună contradictoriu, |
| dar chiar aşa este, | |
| 27:15 | fiindcă gândirea |
| este fragmentară... | |
| 27:19 | |
| 27:23 | gândirea înseamnă timp... |
| 27:26 | şi, atât timp cât |
| funcţionăm în acel domeniu, | |
| 27:27 | trebuie să existe dezordine. |
| 27:32 | |
| 27:38 | Ceea ce înseamnă că fiecare fragment |
| lucrează pentru sine, însuşi... | |
| 27:45 | în opoziţie cu |
| celelalte fragmente. | |
| 27:52 | Eu, un creştin, sunt în |
| contradicţie cu hindusul, | |
| 27:57 | deşi vorbesc despre iubire şi |
| bunătate şi toate celelalte. | |
| 27:58 | Îl iubesc atât de mult, că |
| vreau să-l văd mântuit. | |
| 28:00 | - Aşa că mă duc să-l aduc în biserică. |
| - Mântuit, adică adus în tabăra mea. | |
| 28:02 | Da, da, da. |
| 28:04 | Deci, unul dintre... |
| 28:12 | probabil că motivul |
| esenţial al dezordinii | |
| 28:14 | este fragmentarea gândirii. |
| 28:16 | Mi s-a spus, deunăzi... |
| 28:22 | că, într-o anumită cultură... |
| 28:25 | gândirea înseamnă exteriorul. |
| 28:29 | E foarte interesant. |
| 28:36 | Atunci când folosesc |
| cuvântul "exterior", | |
| 28:38 | folosesc, de fapt, |
| cuvântul "gândire". | |
| 28:41 | Şi noi credem că este în interior. |
| 28:44 | Ăsta-i tot farmecul... |
| înţelegeţi ? | |
| 28:46 | Ce minunat, ce minunat. |
| 28:49 | |
| 28:52 | Deci gândirea se referă, |
| întotdeauna, la ceva extern. | |
| 28:54 | Poţi spune că "mă |
| gândesc în sinea mea". | |
| 28:56 | Gândirea a dezbinat |
| exteriorul şi lăuntricul. | |
| 29:00 | Deci, pentru a înţelege această |
| întreagă contradicţie, | |
| 29:07 | măsură, |
| 29:11 | timp, |
| 29:13 | dezbinarea, fragmentarea, |
| haosul şi dezordinea, | |
| 29:17 | cineva trebuie să abordeze, |
| cu adevărat, această problemă, | |
| 29:19 | a ce anume este gândul, |
| ce anume este gândirea. | |
| 29:22 | Oare poate mintea, care a fost atât |
| de condiţionată, pe fragmente... | |
| 29:27 | în fragmentare, |
| 29:33 | oare poate acea minte, |
| 29:35 | să observe această întreagă |
| dinamică a dezordinii... | |
| 29:37 | dar nu fragmentat ? |
| 29:43 | - Nu, ci mişcarea însăşi. |
| - Mişcarea însăşi. | |
| 29:46 | Mişcarea însăşi, da. |
| 29:47 | Dar asta este atât |
| de înfricoşător, | |
| 29:50 | să... |
| 29:52 | analizezi acea dinamică. |
| 29:57 | Este interesant că... |
| 30:01 | aţi pus această întrebare într-un |
| mod care continuă să penetreze... | |
| 30:04 | fiindcă... |
| 30:07 | măsura este... |
| 30:14 | - şi voi integra ceva acum, la |
| modul foarte concis, concentrat - | |
| 30:17 | o posibilitate... |
| 30:21 | care poate fi divizată la infinit. |
| 30:24 | Nu ajunge să se sfârşească, |
| decât acţionând. | |
| 30:25 | Atât timp cât rămân... |
| 30:32 | nesigur, în privinţa acţiunii... |
| 30:38 | mă consider, pe mine însumi, ca |
| pe un gânditor foarte profund. | |
| 30:40 | Ştiu. |
| 30:44 | Stau în expectativă, |
| explorând alternativele, | |
| 30:50 | care sunt complet |
| imaginare, iluzorii. | |
| 30:54 | Şi în lumea afacerilor oamenii sunt |
| plătiţi cu salarii extrem de mari, | |
| 30:56 | pentru a veni cu ceea ce |
| se numeşte un nou concept. | |
| 30:59 | |
| 31:03 | Da, cu un nou concept. |
| 31:06 | Şi este numit corect |
| pe nume, desigur, | |
| 31:09 | dar nu este luat corect în |
| considerare, potrivit naturii sale. | |
| 31:16 | Nu este înţeles decât prin ceea |
| ce s-a spus că se va întâmpla. | |
| 31:18 | Asta ne conduce la |
| o idee şi anume... | |
| 31:20 | măsura înseamnă comparaţie. |
| 31:23 | Da. |
| 31:27 | Societatea noastră... |
| 31:28 | şi civilizaţia noastră se |
| bazează pe comparaţie. | |
| 31:37 | Din copilărie, la şcoală, colegiu |
| şi universitate totul se compară. | |
| 31:42 | Aşa este. |
| 31:45 | Şi... |
| 31:46 | comparaţie între |
| inteligenţă şi obtuzitate, | |
| 31:53 | între înălţime şi culoare a pielii, |
| 31:54 | alb şi violet şi |
| toate celelalte... | |
| 31:55 | comparaţie ca succes obţinut. |
| 31:59 | Şi haideţi să analizăm |
| şi religiile noastre. | |
| 32:04 | Preotul, |
| 32:08 | episcopul... |
| 32:11 | - Înţelegeţi ? - |
| concepţia ierarhică, | |
| 32:13 | ajungând în cele din urmă |
| la papă sau arhiepiscop... | |
| 32:15 | întreaga structură se |
| bazează pe acea comparaţie, | |
| 32:20 | care înseamnă măsură, |
| adică, în esenţă, o idee. | |
| 32:25 | Da. |
| 32:28 | Protestanţii se plâng |
| de ierarhia catolică | |
| 32:31 | şi, totuşi, scriptura |
| lor, biblia lor, | |
| 32:34 | |
| 32:39 | este ceea ce unii catolici |
| numesc "papa lor scriptic". | |
| 32:43 | - Desigur. |
| - Desigur, da. | |
| 32:46 | Tocmai prin respingerea |
| a ceva anume... | |
| 32:51 | altceva îi ia locul, devenind |
| astfel şi mai învrăjbitor. | |
| 32:53 | Da. |
| 32:57 | Deci, oare este posibil... |
| 32:59 | să analizezi fără a măsura... |
| 33:01 | |
| 33:07 | adică fără comparaţie ? |
| 33:12 | Oare este posibil |
| să-ţi trăieşti viaţa... | |
| 33:16 | - viaţă, trai, acţiune, râset, |
| întreaga viaţă, trai, plânset - | |
| 33:20 | fără ca umbra vreunei |
| comparaţii să intervină în ea ? | |
| 33:23 | Domnule... |
| 33:30 | - nu mă laud, ci numai |
| enunţ o realitate - | |
| 33:35 | nu m-am comparat niciodată, |
| pe mine însumi, cu altcineva. | |
| 33:42 | Ăsta este cel mai remarcabil lucru |
| posibil, cel mai remarcabil lucru. | |
| 33:47 | Nici măcar nu m-am gândit că |
| cineva e mult mai isteţ decât mine, | |
| 33:49 | cineva este mult mai |
| "strălucit", mai inteligent, | |
| 33:51 | cineva e mult mai grozav, spiritual |
| vorbind - pur şi simplu n-am gândit asta. | |
| 33:55 | Drept urmare, îmi |
| spun în sinea mea, | |
| 34:02 | oare măsura... |
| 34:04 | comparaţia... |
| 34:07 | mimetismul, |
| 34:09 | nu sunt factorii de |
| esenţiali ai dezordinii ? | |
| 34:11 | M-am gândit foarte mult la... |
| 34:20 | ceea ce aţi spus, cu câteva |
| conversaţii în urmă, | |
| 34:23 | despre copilăria dumneavoastră |
| 34:25 | şi faptul că n-aţi acceptat |
| niciodată diferenţele, | |
| 34:27 | care erau folosite... |
| 34:30 | la... |
| 34:35 | modul învrăjbitor... |
| 34:41 | - Oh, desigur, desigur. |
| - ... în cadrul ordinii sociale. | |
| 34:42 | Şi a trebuit să mă gândesc |
| la propria mea maturizare | |
| 34:45 | şi... |
| 34:51 | să mă împac cu faptul că eu |
| am acceptat această distincţie, | |
| 34:57 | din punct de vedere |
| al dezbinării... | |
| 34:59 | dar nu am făcut la fel cu natura. |
| 35:02 | Dar asta a stârnit |
| un conflict în mine... | |
| 35:05 | - Desigur. |
| - ... fiindcă n-am putut... | |
| 35:08 | ... n-am putut să înţeleg cum |
| s-ar fi aplicat şi în cazul meu, | |
| 35:14 | faptul că şi eu fac |
| parte din natură, | |
| 35:16 | ca fiinţă a acestei lumi... |
| 35:20 | dar nu mă raportez, |
| cumva, la unele lucruri, | |
| 35:22 | aşa cum sunt lucrurile în |
| ceea ce noi numim natură. | |
| 35:27 | Apoi, mi-am dat |
| seama subit, ulterior, | |
| 35:29 | că, gândind în acel mod, deja |
| mă separam singur de natură | |
| 35:31 | |
| 35:33 | şi n-aş fi scăpat niciodată |
| de acea problemă. | |
| 35:35 | |
| 35:37 | Şi ceva mi-a trecut prin |
| minte, cu câţiva ani în urmă | |
| 35:38 | - ca o străfulgerare |
| extraordinară - | |
| 35:43 | atunci când mă aflam la |
| Bangkok, în grădina unui templu. | |
| 35:50 | Şi... |
| 35:56 | într-o dimineaţă, |
| devreme, mă plimbam, | |
| 36:01 | şi... |
| 36:02 | privirea mi-a fost atrasă |
| de o picătură de rouă, | |
| 36:03 | stând nemişcată pe |
| o frunză de lotus... | |
| 36:09 | şi era perfect sferică. |
| 36:12 | Şi am spus... |
| 36:16 | în ce bază ? |
| 36:20 | Cum de poate fi stabilă ? |
| 36:21 | De ce nu se destramă ? |
| 36:23 | Când am ajuns la finalul "de |
| ce"-urilor mele, eram epuizat, | |
| 36:27 | |
| 36:28 | aşa că am respirat |
| profund şi am zis: | |
| 36:30 | "Acum, pur şi simplu taci, |
| păstrează tăcerea şi priveşte." | |
| 36:33 | Şi am văzut că... |
| 36:38 | fiecare îşi menţine |
| propria natură... | |
| 36:44 | în această minunată armonie, |
| 36:46 | fără să existe nici |
| un fel de confuzie. | |
| 36:53 | Şi... |
| 36:55 | pur şi simplu am stat liniştit. |
| 36:58 | - Exact. |
| - Liniştit. | |
| 37:00 | Cred că ceva la |
| care v-aţi referit, | |
| 37:03 | despre realitatea că... |
| 37:07 | Aceea a fost realitatea ! |
| 37:08 | Pur şi simplu rămâi în realitate, |
| analizezi realitatea. | |
| 37:12 | Acea minunată picătură, de pe |
| acea frunză, reprezintă realitatea, | |
| 37:14 | înseamnă acţiunea, înseamnă |
| ceea ce este realizat. | |
| 37:21 | - Nu asta voiaţi... |
| - Corect. | |
| 37:25 | Corect, da. |
| 37:26 | Domnule, de aici rezultă: |
| 37:28 | Oare cineva poate educa... |
| 37:32 | un elev... |
| 37:36 | să trăiască o viaţă |
| de non-comparaţie ? | |
| 37:41 | Maşină mai mare, mai mică |
| - Înţelegeţi ? - | |
| 37:43 | Dar dumneata eşti isteţ, |
| eu nu sunt isteţ. | |
| 37:47 | Ce se întâmplă dacă nu |
| fac nici o comparaţie ? | |
| 37:51 | Oare devin mărginit ? |
| 37:55 | Din contră. |
| 37:59 | Sunt mărginit, ştiu că sunt |
| mărginit numai prin comparaţie. | |
| 38:02 | Dacă nu compar, nu ştiu ce sunt. |
| 38:08 | |
| 38:13 | Atunci încep de acolo. |
| 38:17 | Da, da, da. |
| 38:22 | Lumea devine infinit accesibilă. |
| 38:25 | Oh, atunci toate lucrurile devin |
| extraordinar de diferite ! | |
| 38:26 | Nu există competiţie, |
| nu există anxietate, | |
| 38:31 | nu există nici un |
| conflict reciproc. | |
| 38:34 | De aceea folosiţi |
| cuvântul "total"... | |
| 38:37 | - ... adesea, nu-i aşa ? |
| - Da. | |
| 38:41 | Pentru a putea |
| exprima că nu există... | |
| 38:42 | că nici o condiţie nu o |
| influenţează pe cealaltă. | |
| 38:47 | Nu există nici o legătură acolo, |
| 38:50 | nu există nici o punte acolo. |
| 38:53 | Total dereglat ! |
| 38:55 | Total ordonat ! |
| 38:57 | Categoric. |
| 39:01 | Şi folosiţi adesea |
| cuvântul "categoric", | |
| 39:02 | care îngrozeşte mulţi |
| oameni, în prezent. | |
| 39:04 | Domnule, la urma urmei, |
| matematica înseamnă ordine. | |
| 39:09 | |
| 39:13 | Ca formă supremă a |
| cercetării matematice, | |
| 39:16 | trebuie să ai o minte |
| pe deplin ordonată. | |
| 39:20 | Lucrul minunat şi în matematică |
| 39:27 | este că... |
| 39:30 | în timp ce reprezintă |
| studiul cantităţii... | |
| 39:32 | nu faci trecerea de la un |
| număr întreg la un altul, | |
| 39:37 | prin mărirea lui "doi". |
| 39:41 | Doi se opreşte la doi. |
| 39:44 | Doi şi jumătate nu mai este doi. |
| 39:47 | - Cumva asta este realitatea. |
| - Da. | |
| 39:48 | Dar unui copil, atunci când |
| îi este predată matematica, | |
| 39:51 | nu i se prezintă niciodată asta, |
| 39:55 | din câte am auzit eu. |
| 39:57 | Vedeţi, domnule, în educaţia |
| noastră totul este atât de absurd. | |
| 39:58 | Oare este posibil, domnule, |
| 40:04 | să se observe această |
| dinamică a dezordinii... | |
| 40:12 | cu o minte... |
| 40:15 | care este, ea însăşi, |
| în dezordine ? | |
| 40:17 | Sau să zicem, oare poate această |
| minte să observe dezordinea... | |
| 40:23 | această minte care se află, deja, |
| într-o stare de dezordine ? | |
| 40:30 | Deci, dezordinea nu se |
| află undeva, acolo... | |
| 40:34 | Nu. |
| 40:37 | ... ci aici. |
| 40:40 | Deci, poate mintea să |
| observe acea dezordine... | |
| 40:43 | fără... |
| 40:49 | să introducă un factor, |
| 40:55 | al unui observator care |
| se află în ordine ? | |
| 40:58 | - Care va superviza. |
| - Da. | |
| 41:00 | Drept urmare, să observi, să percepi |
| dezordinea, fără observator. | |
| 41:03 | |
| 41:11 | Nu ştiu dacă are vreun |
| sens ceea ce spun. | |
| 41:13 | Da, are logică. |
| 41:15 | Adică, domnule... |
| 41:18 | pentru a înţelege dezordinea, |
| 41:21 | noi credem... |
| 41:25 | că este necesară o minte ordonată. |
| 41:27 | Prin opoziţie cu |
| mintea dezordonată. | |
| 41:32 | Dar mintea, însăşi, a |
| creat această dezordine... | |
| 41:36 | care înseamnă gândirea |
| şi toate celelalte. | |
| 41:41 | Deci, oare poate mintea... |
| 41:44 | nu să observe |
| dezordinea de acolo, | |
| 41:47 | ci creatorul dezordinii, |
| care este aici, în interior ? | |
| 41:50 | Care este însăşi mintea. |
| 41:56 | - Mintea însăşi este dezordonată. |
| - Da. | |
| 41:58 | Dar, imediat ce asta este |
| enunţată, conceptual... | |
| 42:02 | Nu, nu, nu. |
| 42:03 | Am terminat cu conceptele. |
| 42:04 | Da, dar folosim cuvinte. |
| 42:08 | - Folosim cuvinte pentru a comunica. |
| - Întocmai. | |
| 42:10 | Şi ceea ce mă îngrijorează, |
| numai pentru o clipă, | |
| 42:12 | este... |
| 42:17 | ce anume vom afirma... |
| 42:18 | atunci când... |
| 42:24 | auzim declaraţia că este |
| exact mintea dezordonată | |
| 42:30 | cea care continuă să |
| prolifereze dezordinea, | |
| 42:33 | dar tocmai acea minte dezordonată |
| este cea care trebuie să observe asta. | |
| 42:36 | Am să vă demonstrez şi veţi vedea, |
| imediat, ce anume se întâmplă. | |
| 42:38 | Dezordinea... |
| 42:41 | nu este ceva exterior mie, |
| 42:42 | dezordinea se află înăuntrul meu. |
| 42:47 | Este o realitate. |
| 42:50 | Fiindcă mintea este dezordonată, |
| 42:52 | toate activităţile sale |
| trebuie să fie dezordonate. | |
| 42:56 | Şi activităţile |
| marcate de dezordine | |
| 43:00 | proliferează sau se |
| răspândesc prin lume. | |
| 43:03 | Acum, oare această minte |
| poate să se observe singură... | |
| 43:08 | fără a introduce factorul |
| constând dintr-o minte ordinată, | |
| 43:16 | care este contrariul ? |
| 43:23 | - Nu ştiu dacă... |
| - Ba da, desigur că este contrariul. | |
| 43:25 | Deci, oare poate observa... |
| 43:27 | fără prezenţa observatorului, |
| 43:31 | care este contrariul ? |
| 43:33 | Asta-i întrebarea. |
| 43:39 | Acum, urmăriţi-mă domnule, |
| dacă chiar sunteţi interesat. | |
| 43:42 | Sunt profund interesat. |
| 43:45 | Veţi vedea. |
| 43:46 | Observatorul este cel observat. |
| 43:49 | Observatorul care spune |
| "Eu sunt ordonat... | |
| 43:55 | şi trebuie să fac |
| ordine în dezordine." | |
| 44:01 | Asta se întâmplă, în genere. |
| 44:05 | Dar observatorul este factorul |
| determinant al dezordinii. | |
| 44:07 | Fiindcă observatorul |
| este trecutul... | |
| 44:13 | el este factorul |
| determinant al dezbinării. | |
| 44:17 | Acolo unde există dezbinare, |
| 44:21 | nu există numai |
| conflict, ci şi dezordine. | |
| 44:23 | Puteţi observa asta, domnule, fiindcă |
| se întâmplă, de fapt, în lume. | |
| 44:27 | Adică toată această |
| problemă a energiei, | |
| 44:32 | toată această problemă a |
| războiului, păcii ş.a.m.d. | |
| 44:34 | toate pot fi rezolvate, categoric, |
| 44:37 | atunci când nu există |
| guverne separate... | |
| 44:40 | armate suverane... |
| 44:45 | şi spui: "Uite, hai să rezolvăm |
| această problemă împreună, | |
| 44:47 | pentru numele lui Dumnezeu !" |
| 44:50 | Suntem fiinţe umane. |
| 44:52 | Acest Pământ ne-a fost |
| menit ca să trăim pe el, | |
| 44:55 | nu ca arabi şi israeliţi |
| şi americani şi ruşi, | |
| 44:58 | ci este Pământul nostru. |
| 45:01 | Şi este rotund. |
| 45:05 | Da. |
| 45:09 | Dar nu vom face niciodată asta, fiindcă |
| minţile ne sunt atât de condiţionate, | |
| 45:11 | să trăim în dezordine... |
| 45:14 | să trăim în conflict. |
| 45:18 | Şi vocaţiei i s-a dat o |
| descriere religioasă, | |
| 45:22 | în sensul sarcinii de |
| a elimina dezordinea, | |
| 45:26 | cu ideea mea de ordine. |
| 45:33 | Ideea dumneavoastră de ordine este, |
| de fapt, cea care a produs dezordinea. | |
| 45:35 | |
| 45:36 | Întocmai. |
| 45:40 | Deci, asta ridică o întrebare, domnule, |
| care este foarte interesantă: | |
| 45:42 | |
| 45:45 | Oare mintea se poate observa |
| singură, fără observator ? | |
| 45:47 | Fiindcă observatorul |
| este cel observat. | |
| 45:55 | Observatorul care spune: |
| 46:01 | "Voi aduce ordine... |
| 46:04 | în dezordine !" |
| 46:06 | acel observator este, el însuşi, |
| un fragment al dezordinii... | |
| 46:08 | şi, ca atare, nu poate |
| produce ordine, niciodată. | |
| 46:14 | Deci, oare mintea poate fi |
| conştientă, de ea însăşi... | |
| 46:19 | ca parte a dinamicii dezordinii, |
| 46:26 | nu să încerce s-o corecteze, nu să încerce |
| s-o justifice, nu să încerce s-o modeleze, | |
| 46:29 | ci, pur şi simplu, s-o observe ? |
| 46:31 | Am spus, anterior, |
| 46:39 | să observi stând |
| pe malul unui râu | |
| 46:40 | |
| 46:44 | şi să priveşti curgerea apelor. |
| 46:48 | Vedeţi, în acel caz, |
| observaţi mult mai multe. | |
| 46:54 | Dar, dacă eşti în mijlocul |
| ei, înotând, nu vezi nimic ! | |
| 46:56 | |
| 47:04 | N-am uitat niciodată, că tocmai atunci |
| când am încetat să mai pun întrebări... | |
| 47:07 | - când am stat în faţa acelei |
| picături de rouă pe o frunză - | |
| 47:11 | că... |
| 47:17 | totul s-a schimbat, |
| complet, complet. | |
| 47:29 | Şi, dacă ceea ce spuneţi este adevărat, |
| odată ce se întâmplă aşa ceva... | |
| 47:31 | asta nu înseamnă un regres. |
| 47:38 | - Domnule, nu înseamnă o dată, este... |
| - Pentru totdeauna. | |
| 47:41 | Da. |
| 47:44 | Nu este un incident, |
| care a avut loc. | |
| 47:46 | Viaţa mea nu este un incident |
| izolat, ci este o dinamică. | |
| 47:50 | Întocmai. |
| 47:54 | Şi, în acea dinamică, observ şi |
| această dinamică a dezordinii. | |
| 47:55 | Şi, ca atare, mintea |
| însăşi este dezordonată. | |
| 48:01 | Şi cum poate ceva dezordonat, |
| haotic, contradictoriu, | |
| 48:06 | o minte absurd de minusculă, |
| 48:10 | să producă ordine ? |
| 48:13 | Nu poate. |
| 48:16 | Ca atare, este |
| necesar un nou factor. | |
| 48:18 | Şi noul factor este... |
| 48:22 | să observi, |
| 48:24 | să percepi, să vezi, fără |
| să existe observatorul. | |
| 48:27 | Să observi fără observator. |
| 48:35 | Să observi fără observator. |
| 48:39 | Fiindcă observatorul |
| este cel observat. | |
| 48:42 | Da. |
| 48:45 | Dacă pricepi o dată asta, |
| 48:47 | atunci observi totul |
| fără observator. | |
| 48:49 | |
| 48:53 | Nu intervine personalitatea |
| ta, sinele tău, egoismul tău. | |
| 48:55 | Spui: "Dezordinea este factorul |
| aflat în mine, nu în exterior." | |
| 48:57 | |
| 48:59 | Politicienii încearcă |
| să producă ordine... | |
| 49:03 | când sunt, ei înşişi, |
| atât de corupţi. | |
| 49:07 | Mă urmăriţi domnule ? |
| Cum ar putea ei produce ordine ? | |
| 49:11 | Este imposibil. |
| 49:16 | Este imposibil. |
| 49:17 | Nu este decât o lungă |
| serie de paleative. | |
| 49:20 | Exact asta se întâmplă în lume. |
| 49:23 | Politicienii conduc lumea... |
| 49:26 | |
| 49:31 | din Moscova, din New Delhi, din |
| Washington, de oriunde ar fi | |
| 49:33 | şi se repetă acelaşi tipar. |
| 49:35 | Trăind o viaţă haotică, coruptă, |
| 49:40 | încerci să faci ordine în lume. |
| 49:43 | Este copilăresc. |
| 49:45 | Deci... |
| 49:51 | de aceea... |
| 49:53 | transformarea minţii nu înseamnă |
| mintea dumneata sau a mea, | |
| 49:58 | ci înseamnă mintea... |
| 50:00 | mintea umană. |
| 50:01 | Sau nici măcar mintea încercând |
| să se ordoneze, ea însăşi. | |
| 50:04 | - Nici măcar asta. |
| - Cum ar putea oare ? | |
| 50:07 | Este la fel ca orbul care |
| vrea să producă ceva colorat. | |
| 50:10 | Şi el spune "asta e gri" |
| şi n-are nici un sens ! | |
| 50:18 | Deci, oare mintea poate |
| observa această dezordine... | |
| 50:23 | în ea însăşi... |
| 50:30 | fără observatorul care |
| a creat dezordinea ? | |
| 50:33 | Domnule, asta aduce în |
| discuţie un lucru foarte simplu. | |
| 50:38 | Să te uiţi... |
| 50:43 | la un copac, la o femeie, |
| la un munte, la o pasăre | |
| 50:47 | sau un curs de apă cu lumina |
| reflectată din ea, frumuseţea ei, | |
| 50:50 | să priveşti fără... |
| 50:53 | privitor. |
| 51:02 | Fiindcă, din momentul în care intervine |
| privitorul, intervine observatorul, | |
| 51:03 | el separă lucrurile. |
| 51:05 | Şi separarea este în regulă, atât |
| timp cât rămâne descriptivă. | |
| 51:13 | Dar, atunci când îţi |
| trăieşti viaţa, | |
| 51:19 | acea separare este distructivă. |
| 51:23 | - Nu ştiu dacă... |
| - Da. | |
| 51:28 | Ceea ce mi-a trecut prin minte |
| 51:29 | a fost această... |
| 51:31 | această... |
| 51:33 | propagandă continuă, |
| pe care o auzim, | |
| 51:36 | despre tehnicile care sunt |
| disponibile, pentru liniştirea minţii. | |
| 51:40 | Dar asta necesită un "liniştitor", |
| care să facă liniştirea. | |
| 51:46 | - Nu, nu aş... |
| - Şi, deci, asta este absolut... | |
| 51:48 | |
| 51:50 | - ... vă folosesc cuvintele... |
| - Copilăresc ! | |
| 51:53 | ... absolut şi total imposibil |
| de obţinut, vreodată. | |
| 51:55 | |
| 51:57 | Dar, totuşi, vedeţi, |
| asta fac guru. | |
| 52:00 | Da, da, chiar înţeleg. |
| 52:03 | Guru importaţi şi |
| guru nativi fac asta. | |
| 52:05 | Ei distrug, cu adevărat, oamenii. |
| 52:10 | Înţelegeţi, domnule ? |
| 52:11 | Vom vorbi despre asta, |
| când se va ivi ocazia. | |
| 52:15 | Ceea ce ne preocupă, acum, este: |
| 52:20 | măsura... |
| 52:23 | care înseamnă întreaga |
| dinamică a comercialismului, | |
| 52:28 | consumerismului, |
| 52:31 | tehnologiei, |
| 52:32 | reprezintă, acum... |
| 52:35 | tiparul acestei lumi... |
| 52:36 | iniţiat în Occident, |
| 52:45 | şi perfectat din ce în |
| ce mai mult în Occident | |
| 52:47 | şi care, acum, se |
| răspândeşte în toată lumea. | |
| 52:50 | Mergeţi în cel mai mic orăşel |
| din India sau de oriunde, | |
| 52:53 | acelaşi tipar este repetat. |
| 52:58 | Şi în sate, dacă mergeţi |
| 53:00 | şi sunt atât de |
| săraci şi nefericiţi, | |
| 53:02 | cu o singură masă servită pe zi, |
| 53:06 | dar tot se încadrează |
| în acel tipar. | |
| 53:08 | Şi guvernele încearcă să rezolve |
| aceste probleme separat, înţelegeţi ? | |
| 53:15 | |
| 53:18 | Franţa de una singură, |
| Rusia de una singură. | |
| 53:20 | E o problemă umană, |
| 53:22 | ca atare trebuie să |
| fie abordată nu cu... | |
| 53:24 | cu o minte de la Washington sau |
| de la Londra sau de la Moscova, | |
| 53:28 | ci cu o minte care este umană, |
| 53:32 | care spune: |
| "Uite, e problema noastră | |
| 53:34 | şi, pentru numele lui Dumnezeu, |
| haideţi să cooperăm ca s-o rezolvăm." | |
| 53:35 | Ceea ce înseamnă grijă, înseamnă |
| să accepţi responsabilitatea, | |
| 53:40 | pentru fiecare fiinţă umană. |
| 53:42 | Deci, haideţi să revenim: |
| 53:49 | aşa cum am spus, |
| ordinea survine numai... | |
| 53:53 | prin înţelegerea dezordinii. |
| 53:57 | În acea înţelegere nu |
| există suprapunere, | |
| 54:00 | în ea nu există conflict, |
| 54:05 | în ea nu există reprimare. |
| 54:08 | Când reprimi, reacţionezi |
| - cunoaşteţi asta. | |
| 54:12 | Deci, este un cu totul alt |
| gen de dinamică: ordinea. | |
| 54:15 | |
| 54:22 | Şi acea ordine este |
| adevărata virtute. | |
| 54:30 | Fiindcă, fără virtute, |
| nu există ordine. | |
| 54:32 | - Există gangsterism... |
| - Oh, da ! | |
| 54:36 | ... politic sau de |
| orice altă natură, | |
| 54:38 | religios. |
| 54:39 | Dar, fără virtute... |
| 54:42 | - prin virtute |
| înţelegând conduită... | |
| 54:49 | înflorirea în bunătate, zilnică. |
| 54:55 | Nu este o teorie domnule, ci are loc, |
| de fapt, când trăieşti în acel mod. | |
| 54:59 | Ştiţi... |
| 55:03 | hexagrama din I-Ching |
| numită "conduită"... | |
| 55:09 | mai este tradusă |
| şi prin "călcare". | |
| 55:17 | - Călcare ? |
| - Călcare. | |
| 55:20 | - Însemnând o mişcare. |
| - Desigur. | |
| 55:22 | O mişcare. |
| 55:25 | Şi... |
| 55:27 | asta este o interpretare enorm de |
| diferită a noţiunii uzuale de conduită. | |
| 55:35 | Da. |
| 55:37 | Dar, ceea ce am înţeles, |
| din ceea ce aţi afirmat, | |
| 55:40 | că uzul dumneavoastră al |
| cuvântului "conduită", ca virtute... | |
| 55:43 | ca ordine... |
| 55:46 | este orientat precis către |
| acţiune, către mişcare. | |
| 55:52 | - Da, domnule. |
| - Da. | |
| 55:58 | Vedeţi, un om care acţionează |
| în virtutea dezordinii... | |
| 56:02 | creează mai multă dezordine. |
| 56:07 | Politicianul, analizaţi-i |
| viaţa, domnule: | |
| 56:14 | ambiţios, lacom, căutând |
| putere, poziţie socială. | |
| 56:20 | - Alergând după voturi. |
| - Voturi şi toate celelalte. | |
| 56:21 | |
| 56:24 | Şi el este omul care va |
| crea ordine în lume. | |
| 56:28 | Cât de tragic poate fi |
| şi noi acceptăm asta ! | |
| 56:30 | Mă urmăriţi ? |
| 56:33 | Da, noi credem că este ceva |
| inevitabil, chiar credem. | |
| 56:38 | Şi, ca atare, suntem |
| iresponsabili. | |
| 56:41 | Fiindcă el a făcut asta şi eu nu. |
| 56:43 | Da. |
| 56:44 | Fiindcă acceptăm dezordinea |
| din viaţa noastră. | |
| 56:51 | Eu nu accept dezordinea |
| în viaţa mea ! | |
| 56:56 | Vreau să trăiesc o viaţă ordonată, |
| 56:59 | ceea ce înseamnă că trebuie |
| să înţelegem dezordinea | |
| 57:02 | şi... |
| 57:05 | acolo unde există ordine, creierul |
| funcţionează mult mai bine. | |
| 57:11 | - Există un miracol aici, nu-i aşa ? |
| - Categoric, acesta e miracolul. | |
| 57:13 | E un miracol aici: imediat ce... |
| 57:15 | pricep dinamica dezordinii... |
| 57:16 | - Mintea o percepe. |
| - Da. | |
| 57:23 | ... iată... există ordine ! |
| 57:26 | Asta e cu adevărat miraculos. |
| 57:32 | Probabil că este unicul miracol. |
| 57:35 | Mai există şi altele, dar... |
| 57:38 | Adică în sensul profund |
| al cuvântului, | |
| 57:40 | toate celelalte vor trebui să concorde |
| cu el, altfel nu va fi nici unul. | |
| 57:42 | Asta am vrut să spun, adevărata |
| inimă, adevărata esenţă. | |
| 57:44 | |
| 57:45 | De aceea, domnule, relaţiile... |
| 57:49 | comunicarea... |
| 57:50 | responsabilitatea, libertatea... |
| 57:57 | şi această eliberare |
| din dezordine, | |
| 58:01 | toate deţin un măreţ |
| sentiment al frumuseţii. | |
| 58:05 | O viaţă care este frumoasă, |
| 58:08 | o viaţă care înfloreşte, |
| cu adevărat, în bunătate. | |
| 58:10 | Dacă noi nu creăm, dacă nu |
| producem asemenea fiinţe umane, | |
| 58:16 | lumea se va duce de râpă. |
| 58:20 | - Da. |
| - Exact asta se întâmplă. | |
| 58:23 | Şi simt că este |
| responsabilitatea mea ! | |
| 58:27 | Pentru mine este o pasiune, |
| este responsabilitatea mea... | |
| 58:32 | să observ, atunci când vă vorbesc, |
| 58:38 | că înţelegeţi, că trăiţi asta, |
| 58:41 | funcţionaţi, vă mişcaţi |
| în acea direcţie. | |
| 58:43 | Revin la această |
| problemă a atenţiei... | |
| 58:58 | |
| 59:00 | accentul enorm pe |
| care l-aţi pus pe... | |
| 59:03 | a rămâne pe deplin |
| atent la acest lucru. | |
| 59:09 | Cred că încep să înţeleg, |
| câte ceva, din acest fenomen, | |
| 59:17 | al situaţiei curente, |
| 59:21 | atunci când o persoană |
| începe să creadă, | |
| 59:23 | că ia în serios ceea ce afirmaţi. |
| 59:30 | N-am spus că încep |
| să ia în serios, | |
| 59:35 | ci gândesc că încep s-o facă. |
| 59:38 | De fapt, ei încep să se considere, |
| singuri, ca având astfel de preferinţe. | |
| 59:41 | Şi, desigur, nimic |
| n-a început, încă. | |
| 59:43 | |
| 59:45 | Dar ceva foarte straniu |
| se petrece în minte, | |
| 59:48 | când apare această noţiune, |
| către care încep să înclin. | |
| 59:51 | Încep să fiu teribil |
| de înfricoşat. | |
| 59:55 | Încep să mă tem teribil de ceva. |
| 59:58 | Data viitoare, am putea |
| discuta despre teamă ? | |
| 1:00:02 | Da, desigur. |