Krishnamurti Subtitles home


SD74CA6 - Natura şi eradicarea totală a fricii
A şasea conversaţie cu Allan W. Anderson
San Diego, California, SUA
20 februarie 1974



0:37 Krishnamurti in Dialogue with Dr. Allan W. Anderson CONVERSAŢIA #6 cu dr. A.W. Anderson 20.02.74, San Diego, California TEAMA Krishnamurti în dialog cu dr. Allan W. Anderson
0:42 J. Krishnamurti was born in South India and educated in England. For the past 40 years he has been speaking in the United States, Europe, India, Australia, and other parts of the world. From the outset of his life's work he repudiated all connections with organised religions and ideologies and said that his only concern was to set man absolutely unconditionally free. He is the author of many books, among them The Awakening of Intelligence, The Urgency of Change, Freedom From the Known, and The Flight of the Eagle. This is one of a series of dialogues between Krishnamurti and Dr. Allan W. Anderson, who is professor of religious studies at San Diego State University where he teaches Indian and Chinese scriptures and the oracular tradition. Dr. Anderson, a published poet, received his degree from Columbia University and the Union Theological Seminary. He has been honoured with the distinguished Teaching Award from the California State University. J. Krishnamurti s-a născut în sudul Indiei şi a fost educat în Anglia. În ultimii 40 de ani a ţinut discursuri în SUA, Europa, India, Australia şi în alte zone ale lumii. De la începutul muncii sale de-o viaţă, a repudiat orice conexiune cu religiile organizate şi ideologiile şi a afirmat că singura sa grijă era de a elibera omul, absolut şi necondiţionat. Este autorul multor cărţi, printre care "The Awakening of Intelligence", "The Urgency of Change", "Freedom from the Known" şi "The Flight of the Eagle". Acesta este unul dintr-o serie de dialoguri dintre Krishnamurti şi dr. Allan W. Anderson, care este profesor de studii religioase la Universitatea de Stat din San Diego, unde predă scripturi indiene şi chinezeşti şi tradiţia profetică. Dr. Anderson, un poet publicat, deţine diplome de la Universitatea Columbia şi de la Union Theological Seminary. A fost premiat cu renumitul "Teaching Award", al Universităţii de Stat a Californiei.
1:51 A: Mr. Krishnamurti, if I recall correctly, I think we had begun to talk together last time just at the point where the question of fear arose, and I think we both, perhaps, could explore that together a little.

K: Yes, I think so. I wonder how we can approach this problem, because it is a common problem in the world. Everyone, or I can say, almost everyone, is frightened of something. It may be the fear of death, fear of loneliness, fear of not being loved, fear of not becoming famous, successful, and also fear of not having physical security, and the fear of not having psychological security. There are so many multiple forms of fears. Now, to go into this problem really very deeply, can the mind, which includes the brain, be really, fundamentally, free of fear? Because fear, as I have observed, is a dreadful thing. 		D-le Krishnamurti... dacă îmi amintesc bine, cred că... ajunsesem cu discuţia noastră, data trecută, exact la momentul când s-a ridicat problema fricii şi... cred că amândoi, poate... - ... am putea explora asta, puţin. - Da, aşa cred şi eu. Mă întreb cum am putea aborda această problemă... fiindcă... este o problemă comună, în lume. Oricine... sau pot spune, aproape oricine, se teme de ceva. Poate fi teama de moarte, teama de singurătate, teama de a nu fi iubit, teama de a nu deveni faimos, om de succes... şi, de asemenea, teama de a nu avea o siguranţă fizică şi teama de a nu avea siguranţă psihologică. Există atât de multe forme de frică. Acum, pentru a aborda această problemă, la un nivel foarte profund, de fapt... oare poate mintea... - în care includem creierul - să fie, cu adevărat... fundamental, eliberată de frică ? Fiindcă teama, aşa cum am observat eu însumi, este un lucru groaznic.
3:45 A: Oh yes. Oh, da.
3:46 K: It darkens the world, it destroys everything. And I don't think we can discuss fear, which is one of the principles in life, without also discussing - or going into - the pursuit of pleasure. The two sides of the same coin. Întunecă lumea şi distruge totul. Şi nu cred că putem discuta despre frică, care este unul dintre principiile vieţii, fără să discutăm, de asemenea - sau să abordăm - căutarea plăcerii. Cele două... feţe ale aceleaşi monede.
4:17 A: Fear and pleasure, two sides of the same coin. Yes. Frică şi plăcere, două feţe ale aceleaşi monede. Da.
4:23 K: So we are going to first take fear. There is conscious as well as unconscious fears. Fears that are observable, that can be remedied, and fears that are deep rooted, deep in the recesses of one's mind. Deci vom aborda, mai întâi, teama. Există temeri conştiente, precum şi temeri inconştiente. Există temeri care sunt observabile, ce pot fi remediate şi temeri care sunt adânc înrădăcinate, profund, în cotloanele minţii cuiva.
4:50 A: At the unconscious level.

K: At the deeper levels. Now, we must be concerned with both, not only the obvious external fears, but also the deep seated undiscovered fears. The fears that have been handed down, traditional fears. 		- La nivel subconştient. - La niveluri profunde. Da. Acum... trebuie să fim preocupaţi de ambele genuri, nu numai de temerile evidente, externe, ci şi de temerile adânc înrădăcinate, nedescoperite. Temerile care au fost lăsate moştenire... temerile tradiţionale...
5:20 A: Being told what to fear.

K: What to fear, and also fears that the mind itself has produced, has cultivated. 		- Când ţi se spune de ce să te temi. - De ce să te temi. şi, de asemenea, de temerile pe care le-a produs mintea însăşi, ea le-a cultivat.
5:29 A: In one's personal history. În trecutul personal al cuiva.
5:31 K: Personal and also in relation to others, fears of physical insecurity, losing a job, losing a position, losing something, and all the positive: not having something, and so on and on. So, if we are going to talk about this question, how should we, you and I, approach this? First take the outer, the obvious physical fears, and then from there move to the inner, and so cover the whole field, not just one little fear of an old lady, or an old man, or a young man, take the whole problem of fear.

A: Good. 		Şi, de asemenea, în corelaţie cu alţii... Da. teama de nesiguranţa fizică... pierderea unei slujbe, pierderea unei poziţii, o pierdere oarecare şi nu numai cele pozitive, ci şi teama de a nu avea ceva ş.a.m.d. Deci... dacă vom ajunge să discutăm această problemă... oare cum am putea, noi doi, să o abordăm ? Mai întâi, să tratăm problema externă... temerile fizice evidente... şi, apoi, de acolo, să ne mutăm către interior... Foarte bine. şi, astfel, să acoperim întreg domeniul, nu numai o mică temere, a vreunei bătrâne sau a vreunui bătrân sau vreunui tânăr, ci să tratăm întreaga problematică a fricii. Bun.
6:39 K: Not just take one leaf of fear, or one branch of it, but the whole movement of fear. Nu să tratăm numai o "frunză" a fricii sau o "ramură" a ei, ci întreaga dinamică a fricii.
6:49 A: Yes. We are back to that word 'movement' again. Da. Am revenit la acel cuvânt "dinamică".
6:52 K: Movement.

A: Good, good. The whole movement of fear. 		- Dinamică. - Bine, întreaga dinamică a fricii.
6:56 K: Now, outwardly, physically, it is becoming obvious that we must have security, physical security. That is, food, clothes, and shelter are absolutely necessary. Not only for the Americans, for the whole humanity. Acum, extern vorbind... fizic... devine evident că trebuie să avem siguranţă... siguranţă fizică. Adică, hrana, îmbrăcămintea şi adăpostul sunt absolut necesare. Nu numai pentru americani, ci pentru întreaga omenire.
7:20 A: Yes, of course.

K: It's no good saying 'We are secure and to hell with the rest of the world'. The world is you! And you are the world. You can't isolate yourself and say, 'I am going to be secure' and not bother about the others. 		Da, desigur. Nu e bine să spui: "Noi suntem în siguranţă şi la naiba cu restul lumii !" - Lumea înseamnă tu ! - Da. Şi tu eşti lumea. Nu te poţi izola singur, zicând: "Eu voi fi în siguranţă !" şi să nu-ţi pese de ceilalţi.
7:37 A: Secure myself against them. Să mă asigur contra lor.
7:39 K: It becomes a division, conflict, war, all that it produces. So that physical security is necessary for the brain. The brain can only function, as I have observed it in myself, in others - not that I am an expert on brain, or neurology and all that - but I have observed it. The brain can function only in complete security. Then it functions efficiently, healthily, not neurotically. And its actions won't be lopsided, disorderly. The brain needs security, as a child needs security. That security is denied, when we separate ourselves: the Americans, the Russians, the Indians, the Chinese. National division has destroyed that security because wars. Devine dezbinare, conflict, război şi tot ceea ce mai produce. Deci... acea siguranţă fizică este necesară creierului. Creierul nu poate funcţiona, aşa cum am observat la mine şi la alţii - nu că aş fi vreun expert în creier, neurologie ş.a.m.d. - dar am observat: creierul poate funcţiona numai în siguranţă deplină. Atunci funcţionează eficient, sănătos şi nu nevrotic. Şi acţiunile sale nu vor fi denaturate, dezordonate. Creierul are nevoie de siguranţă, aşa cum copilul are nevoie de siguranţă. Acea siguranţă ne este negată, atunci când ne separăm singuri: americanii, ruşii, indienii, chinezii. Divizarea pe naţiuni a distrus acea siguranţă... din cauza războaielor. - Da, aceea este o barieră fizică. - O realitate fizică.
8:52 A: Yes, that is a physical barrier.

K: Physical fact. And yet we don't see that. Sovereign governments, with their armies, with their navies, and all the rest of it, are destroying security. 		Da, da. Şi, totuşi, nu vedem, asta. Guvernele suverane, cu armatele lor terestre, cu navele lor ş.a.m.d. distrug siguranţa.
9:08 A: In the name of providing it. În numele asigurării ei.
9:12 K: So, you see, what we are trying to get at is how stupid the mind is. It wants security - and it must have security - and yet it is doing everything to destroy that security. Deci, vedeţi, încerc să ajung la ideea că mintea este atât de stupidă. Doreşte siguranţă... - şi trebuie să aibă siguranţă - şi, totuşi, face tot posibilul pentru a distruge acea siguranţă.
9:32 A: Oh yes, yes. I see that. Oh da, da, înţeleg asta.
9:34 K: So that's one factor. And the factor of security is in jobs. Either in a factory, in a business, or as a priest in his job. So occupation becomes very important. Deci acesta este un factor. Şi... factorul... siguranţei... constă în slujbe: fie într-o fabrică, într-o afacere, fie ca un preot cu slujba lui. Deci ocupaţia devine foarte importantă.
10:00 A: Indeed it does. Într-adevăr, aşa devine.
10:02 K: So, see what is involved. If I lose my job, I am frightened, and that job depends on the environment, on the production, business, factory - all that, commercialism, consumerism, and therefore competition with other countries. France isolating itself because it wants to... which is happening. So we need physical security and we are doing everything to destroy it. If all of us said, look, let's all get together, not with plans, not my plan, your plan, or the communist plan, or Mao plan, let's as human beings sit together and solve this problem. They could do it! Science has the means of feeding people. But they won't, because they are conditioned to function so as to destroy security which they are seeking. So that's one of the major factors in physical security. Then there is the fear of physical pain. Physical pain in the sense: one has had pain, let's say, last week. Mind is afraid that it should happen again. So there is that kind of fear. Deci, să vedeţi ce implică. Dacă îmi pierd slujba, sunt înspăimântat. Şi slujba mea depinde de mediu, de producţie, de afaceri, de fabrici - toate acelea - de comercialism, de consumerism şi, ca atare, de concurenţa altor ţări. Franţa care se izolează singură, fiindcă vrea să... - ... ceea ce se şi întâmplă. - Da. Deci... avem nevoie de siguranţă fizică şi facem tot posibilul pentru a o distruge. Dacă am spune cu toţii: "Uitaţi, haideţi să ne unim, nu cu vreun plan, nu cu planul meu, al tău, planul comunist sau planul lui Mao, ca fiinţe umane să stăm laolaltă şi să rezolvăm această problemă." Ar putea-o face ! Ştiinţa deţine mijloace pentru a hrăni oamenii. Dar oamenii n-o vor face, fiindcă sunt condiţionaţi să funcţioneze... astfel încât să distrugă siguranţa pe care ne-o dorim. Deci acesta este unul dintre factorii majori ai securităţii fizice. Apoi, mai există teama de... durerea fizică... durere fizică în sensul: cineva a avut dureri, să zicem, săptămâna trecută. Mintea se teme că asta s-ar putea întâmpla din nou. Deci există acel gen de teamă.
12:05 A: That's very interesting with respect to the phenomenon of physical pain, because what is remembered is not the neurological reaction, but the emotion that attends what occurred. Este ceva foarte interesant, referitor la durerea fizică, fiindcă ceea ce se ţine minte nu este reacţia neurologică, ci emoţia care a însoţit ceea ce s-a întâmplat.
12:17 K: Yes, that's it. So there is that fear. Aşa este. - Deci, există acea frică. - Corect, corect.
12:20 A: Right, right. Apoi există teama de opinia altora,
12:23 K: Then there is the fear of outward opinion, what people say, public opinion. ceea ce spune lumea... opinia publică.
12:33 A: Reputation.

K: Reputation. You see, sir, all this is born out of disorder. I don't know if I'm...

A: Oh yes, yes. 		- Reputaţia. - Reputaţia. Vedeţi domnule, toate acestea se nasc din dezordine. - Nu ştiu dacă... - Oh da, da.
12:46 K: Which we discussed.

A: Which we looked into previously. 		- Pe care am discutat-o. - Pe care am abordat-o, anterior.
12:49 K: So, can the mind bring about security, physical security, which means food, clothes, and shelter for everybody? Not as a communist, as a capitalist, as a socialist, or as a Mao, but meet together as human beings to resolve this problem. It can be done! But nobody wants to do it, because they don't feel responsible for it. I don't know if you have been to India, if you have gone from town to town, to village as I have done, you see the appalling poverty, the degradation of poverty, the sense of hopelessness of it. Deci, oare poate mintea... să producă siguranţă, siguranţă fizică, ceea ce înseamnă hrană, haine şi alimente pentru toată lumea ? Nu ca un comunist, ca un capitalist, ca un socialist sau ca un Mao... ci prin conlucrarea, ca fiinţe umane, pentru a rezolva această problemă. Se poate face ! Dar nimeni nu vrea s-o facă, fiindcă oamenii nu se simt responsabili în privinţa asta. Nu ştiu dacă aţi fost în India. Dacă aţi fi mers din oraş în oraş, din sat în sat, aşa cum am făcut-o eu, aţi fi văzut sărăcia groaznică... degradarea provocată de sărăcie... sentimentul ei de... situaţie deznădăjduită.
13:52 A: Yes, I have been to India, and it was the first time in my life that I sensed poverty, not simply as a privation, but it seemed to have a positive character about it. It was so stark.

K: I know, sir. Personally, we have been through all that. So, physical survival is only possible when human beings get together. Not as communists, socialists, all the rest, as human beings who say, look, this is our problem, for God's sake, let's solve it. But they won't, because they are burdened with problems, with planning how to solve that! I don't know if I am...

A: Yes, yes, you are. 		Da, am fost în India şi a fost prima dată în viaţă când am simţit sărăcia nu ca pe o simplă privaţiune, ci părea să aibă un caracter "pozitiv". - Era atât de dezolantă. - Ştiu, domnule. Personal, am trecut prin toate acelea. Oh da. Deci... supravieţuirea fizică... este posibilă numai atunci când fiinţele umane cooperează. Nu ca nişte comunişti, socialişti ş.a.md. ci ca fiinţe umane, care zic: "E problema noastră, pentru numele lui Dumnezeu, haideţi s-o rezolvăm !" Dar n-o fac, fiindcă sunt împovăraţi de probleme, de planuri, cum să rezolve asta ! - Nu ştiu dacă... - Da, da, aţi fost.
14:46 K: You have your plan, I have my plan, he has his plan, so plans becomes most important, most important rather than the starvation. And we fight each other. And common sense, affection, care, love can change all this. Sir, I won't go into that. Then the fear of public opinion. Do you understand, sir? What my neighbour will say. Eu am planul meu, tu pe-al tău, el pe-al lui, deci planurile devin mai importante decât înfometarea, în sine. Şi ne luptăm între noi. Şi bunul simţ, afecţiunea, grija, iubirea, pot schimba toate acestea. Domnule, nu voi aborda şi asta. Apoi, teama de opinia publică. Înţelegeţi, domnule ? Ceea ce va spune vecinul meu.
15:21 A: My image, the national image, yes. Imaginea mea, imaginea naţională, da.
15:25 K: And I depend on my neighbour. Şi depind... de vecinul meu.
15:30 A: Oh yes, necessarily. - Oh, da, inevitabil. - Dacă sunt catolic, trăind în Italia...
15:32 K: If I am a Catholic living in Italy, I have to depend on my neighbour, because I'll lose my job if I am a Protestant there. So I accept it. I go and salute the pope, or whatever, it has no meaning. So I am afraid of public opinion. See what a human mind has reduced itself to. I don't say, 'To blazes with public opinion because that's stupid, they are conditioned, they are frightened as much as I am'. So there is that fear. And there is the fear, physical fear of death, which is an immense fear. That fear one has to tackle differently when we come to it, when we talk about death and all that.

A: Yes. 		trebuie să depind de vecinul meu, fiindcă îmi voi pierde slujba, dacă sunt protestant, acolo. Deci, accept asta. Mă duc să mă închin la papă ş.a.m.d. dar nu are nici un sens. Deci, mă tem de opinia publică. Vedeţi la ce s-a redus, singură, mintea umană ? Nu spun: "La naiba cu opinia publică !" fiindcă asta e stupid. Sunt condiţionaţi, sunt înfricoşaţi, la fel de mult ca şi mine. Deci... există acea teamă şi există teama fizică de moarte... care este o teamă imensă. Acea teamă trebuie să fie abordată diferit, atunci când ajungem la ea, când vom vorbi despre moarte şi toate celelalte. Deci, există o formă exterioară de frică:
16:38 K: So there is the outward form of fear: fear of darkness, fear of public opinion, fear of losing a job, fear of... - survival, not being able to survive. Sir, I have lived with people with one meal a day, and that's not enough even. I have walked behind a woman with a girl, and the girl said - in India - 'Mother, I'm hungry'. And the mother says, 'You have already eaten for the day'. You understand, sir?

A: Yes. 		teama de întuneric, teama de opinia publică, teama... de a-ţi pierde slujba... teama de supravieţuire, de a nu fi capabil să supravieţuieşti. Domnule... am trăit alături de oameni care mănâncă o dată în zi... şi nici măcar atunci suficient. Mergeam în spatele unei femei cu o fetiţă şi fetiţa a spus - eram în India - "Mamă, îmi este foame !" Şi mama i-a zis: "Ai mâncat, deja, pe ziua de azi." - Înţelegeţi, domnule ? - Da. Deci, există toate acele temeri fizice:
17:30 K: So there is all that, that physical fears, pain, and the fear of recurring pain, and all that. And the other fears are much more complicated, fears of dependency, inwardly: I depend on my wife, I depend on my guru, I depend on the priest, I depend on... so many dependance. And I am afraid to lose them, to be left alone. de durere şi teama de revenirea durerii ş.a.m.d. Şi mai există şi alte temeri, care sunt mult mai complicate, teama de... dependenţa lăuntrică: depind de soţia mea, depind de guru meu, depind de preot, depind de... atât de multe dependenţe. Şi mă tem că le voi pierde, că voi fi lăsat sigur. - Să fiu respins. - Să fiu respins.
18:06 A: To be rejected.

K: To be rejected. If that woman turns away from me, I'm lost. I get angry, brutal, violent, jealous, because I have depended on her. So dependency is one of the factors of fear. And inwardly I am afraid. I am afraid of loneliness. The other day I saw on the television a woman saying, 'The only fear I have in life is my loneliness'. And therefore, being afraid of loneliness, I do all kinds of neurotic activities. Being lonely, I attach myself to you, or to a belief, or to a saviour, to a guru. And I protect the guru, the saviour, the belief, and that soon becomes neurotic. 		Dacă acea femeie mă părăseşte, sunt pierdut. Devin furios, brutal, violent, gelos... fiindcă am depins de ea. Deci dependenţa este unul dintre factorii determinanţi ai fricii. Şi, în sinea mea, mă tem. Mă tem de singurătate. Deunăzi, am văzut la televiziune... o femeie zicând: "Singura teamă, pe care o am în viaţă, este de singurătatea mea." Şi, ca atare, fiindu-mi teamă de singurătate, mă angrenez în tot felul de activităţi nevrotice. Fiind singur, mă ataşez de tine sau de o credinţă... sau de un mântuitor, de un guru. Şi-l protejez pe guru, protejez mântuitorul, credinţa şi, curând, devin nevrotic. Îmi umplu solitudinea cu această nouă imagine.
19:26 A: I fill up the hole with this new image. - Cu această prostie. - Da.
19:29 K: With this rubbish.

A: Yes. 		Există acea teamă.
19:33 K: There is that fear. Then there is the fear of not being able to arrive, succeed, succeed in this world of disorder, and succeed in the so-called spiritual world. That's what they are all doing now. Apoi există teama... de a nu fi capabil să devin... să reuşesc, să am succes în această lume a dezordinii şi să am succes în aşa-zisa lume spirituală. Asta fac cu toţii, acum ! - Împlinire spirituală. - Împlinire...
19:54 A: Spiritual achievement.

K: Achievement, which they call enlightenment. 		pe care ei o numesc iluminare. Extindere a conştiinţei.
19:59 A: Expanding consciousness. I know what you mean. It's very interesting that you just got through describing fear of being left behind. Now we are fearing that we'll never arrive. Please, go on.

K: Same thing. Then there is the fear of not being, which translates itself in identification with. I must identify myself. 		Da, ştiu la ce vă referiţi. E foarte interesant, fiindcă tocmai aţi descris teama de a fi abandonat. Acum ne temem că nu vom avea succes, niciodată. - Vă rog continuaţi. - E acelaşi lucru. Apoi există teama... de "a nu fi"... care se traduce, ea însăşi, prin a te identifica cu ceva. Trebuie să mă identific. - Pentru a putea exista. - A exista.
20:35 A: In order to be.

K: To be. And if I identify myself with my country, I say to myself, 'That's too stupid'. Then I say, 'I must identify myself with God' which I have invented. God has not made man in his image, man has made God in his image. You follow this?

A: Oh, I follow you. 		Şi, dacă mă identific cu ţara mea... îmi spun în sinea mea: "Este prea stupid !" Apoi spun: "Trebuie să mă identific cu Dumnezeu !", pe care eu l-am inventat. Dumnezeu... nu l-a făcut pe om după chipul său, omul l-a făcut pe Dumnezeu după chipul său. - Mă urmăriţi domnule ? - Oh, vă urmăresc. Deci...
21:07 K: So, not being, not achieving, not arriving, brings about tremendous sense of uncertainty, tremendous sense of not being able to fulfil, not being able to be with, and the cry, 'I must be myself'. a nu fi, a nu reuşi, a nu deveni... produc un sentiment extraordinar de incertitudine, sentimentul extraordinar de a nu fi capabil să duci ceva la bun sfârşit, de a nu fi capabil să te integrezi... şi, de aici, strigătul: "Trebuie să fiu eu însumi !" - Să fac ce vreau. - Ce vreau... care e o prostie !
21:34 A: Do my own thing.

K: My own thing. Which is rubbish! So there are all these fears, both logical fears, irrational fears, neurotic fears, and fears of survival, physical survival. So now, how do you deal with all these fears and many more fears, which we can't go into, - which we will presently - how do you deal with them all? One by one? 		Deci, există toate aceste temeri, atât temeri logice, temeri iraţionale, temeri nevrotice, cât şi teama de supravieţuire, supravieţuirea fizică. Deci... cum te descurci, acum, cu toate aceste temeri şi multe alte temeri, pe care le putem aborda - şi o vom face, imediat - cum te descurci cu toate ? Una câte una ? E bine, te-ai afla într-o rundă jalnică de fragmentare, dacă ai face asta.
22:16 A: You would just be in the mournful round of fragmentation, if you did that. Şi, de asemenea, mai există temerile ascunse...
22:20 K: And also there are the hidden fears, which are much more active. Da. care sunt mult mai active. Continua frământare lăuntrică.
22:28 A: The continual bubbling up from below. - Când nu sunt conştient, preiau controlul. - Aşa este.
22:30 K: Bubbling up. When I'm not conscious, they take over. Deci, cum ar trebui să mă descurc...
22:33 A: That's right. mai întâi cu temerile evidente, pe care le-am descris ?
22:37 K: So, how am I to deal first, with the obvious fears which we have described? Shall I deal it one by one, first secure myself? You follow?

A: Yes. 		Ar trebui să le abordez una câte una, punându-mă în siguranţă, mai întâi ? - Înţelegeţi ? - Da. Sau să abordez, mai întâi, singurătatea,
22:55 K: Or take loneliness and tackle that, come to grips with it, go beyond it, and so on. Or is there a way of dealing with fear, not with the branches of it, but with the root of it? Because if I take each leaf, each branch, it will take all my lifetime. And if I begin to analyse my fears, - analyse - then that very analysis becomes a paralysis. ajungând s-o înţeleg, să trec dincolo de ea ş.a.m.d. Sau poate că există o cale de a trata frica, nu prin "ramurile" ei, ci prin rădăcina ei ? Fiindcă, dacă... iau fiecare frunză, fiecare ramură, îmi va lua întreaga viaţă. Şi, dacă încep să-mi analizez temerile - să analizez - atunci tocmai acea analiză devine o paralizie. Şi, atunci, mă tem chiar că n-am analizat-o corect.
23:33 A: And then I even fear that I might not have analysed correctly. Corect şi sunt prins în capcană, la nesfârşit.
23:36 K: Correctly. And I am caught, over and over again. So how shall I deal with this problem, as a whole, not just parts of it, fragments of it? Deci cum voi... aborda această problemă, ca întreg, nu numai părţi ale ei, fragmente ale ei ? Oare nu există un indiciu,
23:51 A: Isn't there a hint about how it might be dealt with. Of course, when I say hint here, I mean terribly, terribly slight. I don't think I would call it a pointer, but fear, no matter how many varieties one imagines he knows, fear does have a common taste, you might say, there is something there that... privind modul în care ar putea fi rezolvată ? Desigur, când spun indiciu, aici, mă refer la ceva teribil de fragil. Nu cred că l-aş putea numi indicator, dar teama... indiferent cât de multe variante... îşi imaginează cineva că ştie... teama chiar are un gust comun, ai putea spune. Există ceva acolo, care... Da, domnule, dar ce-ar trebui să fac cu ea ?
24:24 K: Yes, sir, but what shall I do with it? Oh, da, desigur, chiar înţeleg.
24:26 A: Oh yes, of course, I quite understand. But it interested me, while you were speaking, to observe that already when we think of many fears, we haven't even paid attention to how we fear, when we fear. Yes, I was interested to have that flash, because it seems to be altogether consonant with what you are talking about. And I said to myself, now, in our conversations we've been pointing to movement. The movement of fear is one.

K: Yes, a tremendous one. 		Dar mă interesa, în timp ce vorbeaţi, să... observ că... deja, atunci când ne gândim la multe temeri, nici măcar n-am dat atenţie modului cum ne temem, atunci când ne temem. Da, eram interesat să am acea străfulgerare, fiindcă pare să se afle în armonie deplină cu ceea ce afirmaţi. Şi mi-am spus în sinea mea, în conversaţiile noastre am subliniat dinamica. Dinamica fricii este una. Da, una îngrozitoare. Şi este un câmp unificat al distrugerii.
25:05 A: And it is a unified field of destruction. Este numitorul comun al fiecărei fiinţe umane.
25:09 K: It is the common factor of every human being. Tot acel câmp, întocmai, întocmai.
25:12 A: The whole field, yes, exactly, exactly. Fie că omul locuieşte în Moscova sau în India
25:15 K: Whether a man lives in Moscow, or India, or in any place, it is the common thing of this fear, and how shall he deal with it? Because unless the mind is free of fear, really, not verbally or ideologically, absolutely be free of fear. And it is possible to be free completely of fear, and I'm saying this not as a theory, but I know it, I've gone into it. sau în orice alt loc, există acest numitor comun al fricii... şi cum ar trebui să ne descurcăm cu el ? Fiindcă... dacă mintea nu este eliberată de teamă... realmente, nu teoretic sau ideologic, absolut eliberată de teamă... Şi este... este posibil să te eliberezi complet de teamă. Şi spun asta nu ca pe o teorie, ci fiindcă ştiu asta, am trecut prin asta. - Efectiv. - Efectiv.
26:00 A: Actual.

K: Actual. Now, how shall I deal with this? So I ask myself, what is fear? Not the objects of fear or the expressions of fear. 		Cum mă voi descurca cu asta ? Deci, mă întreb eu însumi, ce anume este frica ? Nu obiectul fricii sau exprimarea fricii. Nu, sau răspunsul instantaneu în faţa pericolului, nu.
26:15 A: No, or the instant reaction to danger, no. Ce anume este frica ?
26:18 K: What is fear? - Este o idee, în mintea mea, în parte. - Nu, ce anume este teama domnule ?
26:21 A: It's an idea in my mind, in part. Dacă, aşa cum am afirmat, este ceva stăruitor...
26:23 K: No. What is fear, sir? Nu, nu.
26:32 A: If we have said, it's an abiding... În spatele cuvintelor,
26:37 K: No, no. Behind the words, behind the descriptions, the explanations, the way out and the way in, and all the rest of it, what is fear? How does it come? în spatele descrierilor, explicaţiilor, modul cum apare şi se manifestă ş.a.m.d. ce anume este teama ? Cum de apare ? Dacă v-am urmărit, în conversaţiile noastre, de până acum,
26:54 A: If I have followed you through our conversations up until now, I'd be inclined to say that it is another expression of the observer's disordered relation to the observed.

K: What does that mean? What is the observer... What you say... Look, the problem is this - I am only making the problem clearer... We have, man has tried to lop off, or prune, one fear after the other, through analysis, through escape, through identifying himself with something which he calls courage. Or saying, well, I don't care, I rationalise my fears and remain in a state of rationalising, intellectual, verbal explanation. But the thing is boiling. So what shall I do? What is fear? Unless I find this out - not because you tell me - unless I find it out for myself, as I find from myself that I am hungry, - nobody has to tell me I am hungry! - I have to find this out. 		aş fi dispus... să spun că... este o altă exprimare... a relaţiei denaturate a observatorului... - ... cu obiectul observării. - Adică ? Ce este observatorul... Domnule, ceea ce afirmaţi... Uitaţi, problema se pune astfel... - nu fac decât să clarific problema, aici. Noi, oamenii, am încercat să minimalizăm sau să simplificăm temere după temere... prin analiză... prin evitare... prin identificarea cu ceva care este numit curaj. Sau spunând: "Ei bine, nu-mi pasă ! Îmi explic logic temerile şi rămân în acea stare raţională, de explicare teoretică, verbală." Dar lucrul e în fiebere ! Deci, ce voi face ? Ce anume este teama ? Dacă nu aflu acest lucru - nu fiindcă îmi spui tu - dacă nu aflu asta, de unul singur, aşa cum mi-am dat seama singur că sunt înfometat - nimeni nu trebuie să-mi spună că mi-e foame - trebuie să aflu asta... Da, acum există o diferenţă, aici,
28:33 A: Yes, now there is a difference here in terms of what you have just said. And, in so saying, pointing to something, and my earlier reply, when you asked me what is fear, I did the usual academic thing: 'If I have followed you up until now, then it seems clear that..'. Whereas let's forget about the following, let's zero in on it right now, and then I must say, not 'I might say', but I must say, that I can't tell anybody else what fear is, with respect to what it is, I am going to discover in me as such. And all my continual descriptions about it are simply a deflection from my immediate issue which is here.

K: Yes. So, I'm not escaping.

A: No. 		în contextul a ceea ce tocmai aţi afirmat şi, să zicem aşa, indicând către ceva. Şi la replica mea, de mai devreme, când m-aţi întrebat ce anume este teama... am procedat la modul academic, uzual: "Dacă v-am urmărit corect, până acum, atunci pare să fie clar că..." De fapt... lăsând la o parte urmarea, haideţi să pornim de la zero, chiar acum şi, atunci, trebuie să spun, nu "ar trebui să spun", ci "trebuie să spun", că... nu pot spune nimănui ce anume este teama, din moment ce trebuie să descopăr în mine asta, ca atare. Şi toate descrierile mele, ulterioare, pe această temă, sunt, pur şi simplu, o deviere a mea de la... problema imediată, care este în interior. Da, deci... nu vreau să scap. Nu. Nu o explic logic.
29:43 K: I'm not rationalising. I am not analysing, because analysis is real paralysis.

A: Yes, indeed. 		Nu o analizez, fiindcă analiza este adevărata paralizie. Da, chiar aşa e. Când eşti confruntat cu o asemenea problemă,
29:55 K: When you are confronted with a problem like this, merely spinning or analysing, and the fear of not being able to analyse perfectly, and therefore go to a professional, who needs also an analysis. So I'm caught. So I will not analyse, because I see the absurdity of it. You follow, sir?

A: Yes, I do. 		numai învârtindu-te în jurul ei, analizând-o şi temându-te că nu vei fi capabil s-o analizezi perfect... ajungi, ca atare, la un profesionist, care are şi el nevoie de o analiză. Deci sunt prins în capcană, aşa că nu voi analiza, fiindcă văd absurditatea analizei. - Mă urmăriţi, domnule ? - Da. Nu voi fugi.
30:21 K: I won't run. - Fără a da înapoi. - Fără retragere.
30:23 A: No backing off.

K: Backing off.

A: Flight. 		Zbor. Fără explicaţii, fără raţionalizare, fără analiză.
30:26 K: No explanations, no rationalisation, no analysis. I am faced with this thing. And what is fear? Wait a minute, wait, wait, wait. Leave that. Then there are the unconscious fears of which I don't know. They express themselves occasionally, when I am alert, when I see the thing coming out of me. Sunt confruntat cu acest lucru. Şi ce anume este teama ? Aşteptaţi un pic, aşteptaţi ! Lăsaţi asta ! Apoi, există temerile inconştiente... Da. pe care nu le cunosc. Se exprimă singure, ocazional, atunci când sunt în stare de alertă... când observ ceva venind peste mine. - În alertă. - Alertă.
31:04 A: When I am alert.

K: Alert. When I am watching. Or when I'm looking at something this comes up, uninvited. Now, it is important for the mind to be completely free of fear. It's essential, as food is essential. It's essential for the mind to be free of fear. So I see outwardly what we have discussed. Now I say, what is this, what are the hidden fears; can I consciously invite them come to the surface? You follow?

A: Yes, I do. 		Când sunt atent. Sau când observ ceva care apare... neinvitat. Acum... este important, pentru minte, să se elibereze, complet, de teamă. Este ceva esenţial, aşa cum hrana este ceva capital. Este ceva esenţial ca mintea să se elibereze de frică. Deci observ, în exterior, ceea ce am discutat. Acum spun, ce anume este asta, ce e cu aceste temeri ascunse ? Oare pot, la modul conştient... să le invit să iasă la suprafaţă ? - Mă urmăriţi ? - Da, o fac. Sau conştiinţa nu se poate atinge de aşa ceva ?
31:54 K: Or the conscious cannot touch that? You follow?

A: Yes, yes, I do, yes. 		- Mă urmăriţi ? - Da, da, o fac, da. Conştiinţa se poate descurca numai cu lucrurile pe care le cunoaşte.
32:04 K: Conscious can only deal with the things it knows. But it cannot observe the things it doesn't know. Dar nu poate observa lucrurile pe care nu le cunoaşte. Sau să aibă acces la ele.
32:17 A: Or have access to. Deci, ce am de făcut ?
32:19 K: So, what am I to do? Dreams? Dreams are merely continuation of what I have lived during the day, they continue in a different form - we won't go into that for the moment. So how is all that to be awakened and exposed? The racial fears, the fears that society has taught me, the fears that the family has imposed, the neighbour - you know, all those crawling, ugly, brutal things that are hidden - how shall they all come up naturally and be exposed so that the mind sees them completely? You understand?

A: Yes, I do. I was just thinking about what we are doing in relation to what you are saying. Here we are, in a university situation, where hardly any listening goes on at all, if any. Why? Well, if we were to relate to each other in terms of my sitting back here saying to myself every time you made a statement, 'what do I have to say back', even if my reaction were benign and I say to myself as a professor, 'I'd say, now, that's a very interesting concept'. Perhaps we could clear that up a little bit, you know. That nonsense, nonsense in terms of what is immediate here. That's what I mean.

K: I understand. 		Să visez ? Visele sunt numai continuarea a ceea ce am trăit în timpul zilei, continuă sub diverse forme - nu vom analiza asta, momentan. Deci cum s-ar putea... ca toate acelea să fie trezite şi dezvăluite ? Temerile rasiale... temerile pe care mi le-a impus societatea... temerile pe care familia... le-a impus, vecinii - cunoaşteţi acele lucruri urâte, târâtoare, brutale care sunt ascunse - cum ar putea să apară toate, la modul natural şi... să fie expuse, astfel încât mintea să le observe, în totalitate ? - Înţelegeţi ? - Da, înţeleg. Tocmai mă gândeam la... ceea ce facem, legat de ceea ce tocmai aţi afirmat. Iată-ne... într-o situaţie universitară... în care... de abia dacă mai ascultă cineva, ceva. De ce ? Ei bine, dacă am avea o relaţie în sensul ca... eu să stau aici, spunând în sinea mea, de fiecare dată când faceţi o declaraţie... "Ei bine, care ar trebui să fie replica mea ?" chiar dacă reacţia mea ar fi calmă şi aş spune în sinea mea, ca profesor: "Aş spune, acum, că este un concept foarte interesant. Poate că am putea clarifica asta, puţin, ştiţi dumneavoastră." asta ar fi un nonsens, nonsens în termenii care se discută chiar aici. Asta spuneam. Nu urmăresc să demonstrez ceva la tablă.
34:13 A: I don't mean demonstrating something on the board. We should never have begun to be together, never started, and yet we might have given ourselves the idea that we were trying very hard to be sincere. Yes, I understand.

K: I know, I know. 		Nu ar fi trebuit niciodată să începem... să fim împreună, să începem niciodată... şi, totuşi, poate că ne-am sugerat ideea, că încercăm, din greu, să fim sinceri. - Da, înţeleg. - Ştiu, ştiu. Şi tot teama este cauza,
34:35 A: But fear is at the base of that too, because the professor is thinking to himself... fiindcă profesorul gândeşte, în sinea lui... - Poziţia lui... - Reputaţia lui este în joc, aici.
34:39 K: His position, his... Ar fi bine să nu tacă prea mult,
34:40 A: He's got his reputation at stake here. He better not keep quiet too long, because someone might get the idea that either he doesn't understand a thing that is going on or he doesn't have anything to contribute to what's going on. All of which has nothing to do with anything. Please, go on.

K: Absolutely. Look, sir, what I have found: the conscious mind, conscious thought cannot invite and expose the hidden fears. It cannot analyse it, because analysis, we said, is inaction, and there is no escape, I shan't run off to a church, or Jesus, or Buddha, or somebody, or identify myself with some other thing. I have pushed all those aside, because I've understood their use, their futility. So I am left with this. This is my baby. So, what shall I do? Some action has to take place. I can't just say, 'Well, I've pushed all that aside, I'll just sit'. Now, just see what happens, sir, because I've pushed all this aside, through observation, not through resistance, not through violence, because I have negated all those - escape, analysis, running off to something and all the rest of all that - I have energy, haven't I? The mind has energy now. 		fiindcă cineva ar putea crede că fie nu înţelege nimic din ce se întâmplă, fie că nu poate contribui, cu nimic, la ceea ce se întâmplă. Toate acestea neavând nici un sens. - Categoric. - Continuaţi, vă rog ! Uite, domnule, ce am descoperit: mintea conştientă, gândirea conştientă, nu poate invita şi nici expune temerile ascunse. Nu le poate analiza, fiindcă analiza, aşa cum am spus, înseamnă inerţie... şi nu există nici o scăpare: nu voi alerga la o biserică, sau la Iisus sau la Buddha sau la altcineva... sau să mă identific, singur, cu altceva. Am dat toate acelea la o parte, fiindcă le-am înţeles scopul... inutilitatea lor. Deci am rămas cu aşa ceva. Şi ăsta este "copilaşul" meu ! Deci... ce voi face ? - Trebuie să acţionez, cumva. - Da, într-adevăr. Nu pot numai să spun: "Ei bine, le-am dat pe toate acelea la o parte şi acum stau." Numai să vedeţi ce se întâmplă, domnule. Fiindcă le-am dat pe toate acelea la o parte, prin... observare, nu opunând rezistenţă, nu prin violenţă, fiindcă le-am negat pe toate acelea - evadare, analiză... alergând către altceva ş.a.m.d. - am energie, nu-i aşa ? - Mintea are energie, acum. - Acum are, da, se revarsă.
36:38 A: Now it has, yes. Yes, it floods up. Fiindcă am dat la o parte toate lucrurile care...
36:41 K: Because I have pushed away all the things that are dissipating energy. risipesc energia. Scurgeri de energie.
36:47 A: Energy leaks. Ca atare, acum am acest lucru.
36:49 K: Therefore I have now this thing. I am confronted with that, confronted with fear. Now, what can I do? Listen to this, sir, what can I do? I can't do anything, because it is I who have created the fear, public opinion...

A: Yes, yes, yes. 		Mă confrunt cu el... mă confrunt cu frica. Acum ce pot face ? Ascultaţi asta, domnule ! Ce pot face ? Nu pot face nimic ! Fiindcă eu sunt cel care a creat frica... de opinia publică... - Da, da, da. - Corect ? Deci nu pot face nimic în privinţa fricii.
37:17 K: Right? So I cannot do a thing about fear. Exact.
37:24 A: Precisely. Dar există acea energie...
37:26 K: But there is the energy, which has been gathered, which has come into being when all dissipation of energy has ended. There's energy. care s-a acumulat, care a ajuns să existe, când toată risipirea energiei a luat sfârşit. Există energie !
37:42 A: Yes. Exactly, virtue - right, right - manifested. Exact, energie - corect, corect - care se manifestă. Energie !
37:48 K: Energy. Now, what happens? This is not some hocus-pocus, some kind of mystical experience. There is actual fear, and I have tremendous energy, which has come because there is no dissipation of energy. So what takes place? So, wait, wait, wait. Acum, ce se întâmplă ? Nu este vreun fel de scamatorie, vreun fel de experienţă mistică. Există o temere reală şi am o energie extraordinară... care a apărut fiindcă nu mai există nici o risipire... a energiei. Deci, ce anume are loc ? - Deci, aşteptaţi, aşteptaţi ! - Oh, aştept, aştept.
38:22 A: Oh, I'm waiting, I'm waiting. There was something going through my mind. - Numai că îmi trecea ceva prin minte. - Ce se întâmplă ?
38:26 K: What takes place? So, what has created fear? What has brought it about? Because if I have the energy - you follow, sir? - to put that question and find the answer for that question, I've got energy now. I don't know...

A: Yes, yes, yes. 		Deci... ce anume a creat teama ? Ce anume a produs-o ? Fiindcă, am energia necesară - Mă urmăriţi, domnule ? - pentru a pune acea întrebare şi a găsi răspunsul acelei întrebări. Am energie acum ! - Nu ştiu dacă... - Da, da, da. Deci... ce anume a produs-o ?
38:58 K: So, what has brought it about? You, my neighbour, my country, my culture? Dumneata, vecinul meu, ţara mea, cultura mea ? Eu însumi.
39:07 A: Myself. Ce anume a produs-o ?
39:09 K: What has brought it about? - Eu am făcut-o ! - Cine este "eu" ?
39:12 A: I've done it.

K: Who is I? 		Nu mă refer la "eu" ca la un observator, diferit de mine.
39:17 A: I don't mean 'I' as the fragmented observer off from me. It is this... I am thinking what you said earlier about the mind as disordered, which requires to empty itself of the disorder. Does it require another mind to do it? Este acest... Mă gândesc la ce aţi afirmat mai devreme despre... mintea atât de dereglată... care necesită... să se golească, ea însăşi, de acea dezordine. Oare are nevoie de o altă minte, pentru a o face ? Nu, eu întreb ce anume a produs această teamă din mine...
39:42 K: No, I'm asking, what has brought this fear into me, into my consciousness? I won't use that word, because we'll have to go into that in a different way. What has brought this fear? And I won't leave it till I find it. You understand, sir? Because I've got the energy to do it. I don't depend on anybody, on any book, on any philosopher - nobody! din conştiinţa mea ? Nu voi folosi acel cuvânt, fiindcă vom aborda asta la modul diferit. Ce anume a produs această teamă ? Şi nu voi renunţa, până nu voi afla ! Înţelegeţi, domnule ? Fiindcă am energia necesară pentru a o face. Nu depind de nimeni, de vreo carte, de vreun filozof - de nimeni ! Oare nu cumva este cazul că, odată ce acea energie începe să se reverse...
40:15 A: Would it be the case that once that energy begins to flood, that the question itself disappears? problema însăşi dispare ? - Şi încep să descopăr răspunsul. - Da.
40:25 K: And I'll begin to find the answer.

A: Yes. 		- Nu pun întrebarea. - Nu.
40:28 K: I don't put the question.

A: No. 		- Dar găsesc răspunsul. - Corect, corect.
40:30 K: But I find the answer.

A: Right, right. 		Acum, corect, care este răspunsul ?
40:32 K: Now, right. What is the answer? Răspunsul n-ar putea fi...
40:42 A: The answer couldn't be academic, a description of something. academic, o descriere a ceva anume. Nu, nu, nu. O schimbare s-a produs în fiinţă.
40:49 K: No, no, no. Care este răspunsul...
40:50 A: A change has occurred in the being. la această realitate a fricii,
40:53 K: What is the answer to this fact of fear, which has been sustained, which has been nourished, which has carried on from generation to generation? Can the mind observe this fear, the movement of it...

A: The movement of it. 		care a fost întreţinută, care a fost alimentată... care a fost purtată de la o generaţie la alta ? Deci... oare mintea poate observa această teamă... - ... dinamica ei... - Dinamica ei. nu doar un fragment al fricii.
41:31 K: ...not just a piece of fear. - Sau o succesiune de temeri. - Ci dinamica ei.
41:36 A: Or a succession of fears. Dinamica fricii, însăşi.
41:38 K: But the movement of this. S-o observe...
41:39 A: The movement of fear itself. fără gândirea care l-a creat pe observator ?
41:41 K: Observe it without the thought that has created the observer. I don't know...

A: Oh yes, yes. 		- Nu ştiu dacă... - Oh da, da. Deci, oare poate exista o observare a acestei realităţi,
41:54 K: So, can there be observation of this fact, which I've called fear, because I have recognised it, the mind has recognised it, because it has had fear before. So through recognition and association it says, 'This is fear'. pe care am denumit-o frică... fiindcă am recunoscut-o, mintea a recunoscut-o, fiindcă s-a mai temut anterior ? Deci, prin recunoaştere şi asociere, spune: "Asta e teamă !" Da, care nu se opreşte niciodată.
42:22 A: Yes, that never stops. Deci, oare mintea poate să observe...
42:24 K: So, can the mind observe without the observer - who is the thinker - observe this fact only? That means the observer, which is thought, the observer as thought has produced this. I don't know... So thought has produced this. Right? I am afraid of my neighbour, what he says, because I want to be respectable. That is the product of the thought. Thought has divided the world into America, Russia, India, China, and all the rest of it, and that destroys security. That is the result of thought. I am lonely and therefore I act neurotically, which is also the fact of thought. So I see very clearly that thought is responsible for that. Right? Right, sir? So, what will happen with thought? Thought is responsible for this. It has nourished it, has sustained it, it has encouraged it, it has done everything to sustain it. I am afraid of the pain that I had yesterday happening again tomorrow. Which is the movement of thought. So can thought, which can only function within the field of knowledge, - that's its ground - and fear is something new each time. Fear isn't old.

A: No, no. 		fără observator - care este gânditorul - să observe numai acest fapt ? Asta înseamnă că... observatorul, care este gândirea... observatorul, ca gândire, a produs asta. Nu ştiu dacă... Deci gândirea a produs asta. Corect ? Mă tem de vecinul meu, de ceea ce spune, fiindcă vreau să fiu respectabil. Acesta este produsul gândirii. Gândirea a divizat lumea, în America, Rusia, India, China şi toate celelalte şi asta distruge siguranţa noastră. Acesta este rezultatul gândirii. Sunt singur... şi, ca atare, mă comport nevrotic, care, de asemenea, este produsul gândirii. Deci, văd foarte... clar, că gândirea este responsabilă pentru asta. Corect ? Corect, domnule ? Deci, ce se va întâmpla cu gândirea ? Gândirea este responsabilă pentru asta. A alimentat asta, a întreţinut asta, a... încurajat asta, a făcut tot posibilul pentru a sprijini asta. Mă tem... că durerea, pe care am avut-o ieri, va apărea, din nou, mâine. Care este o dinamică a gândirii. Deci, oare poate gândirea... care poate funcţiona numai în domeniul cunoaşterii... - acela îi este terenul - Da. iar teama este ceva nou, de fiecare dată. - Teama nu este veche. - Nu, nu. Este considerată veche, atunci când o recunosc.
44:48 K: It is made old when I recognise it. Da, da. Dar, în procesul recunoaşterii,
44:55 A: Yes, yes. care este o asociere de cuvinte ş.a.m.d.
44:56 K: But when the process of recognition, which is the association of words, and so on, can the mind observe that without the interference of thought? If it does, fear is not.

A: Right, right. The thing that was hitting me while I was sitting here intently, the thing that was hitting me was that the moment that occurs the thought and the fear immediately disappear. 		poate fi observat de către minte fără... intervenţia gândirii ? Dacă o face, nu mai există teamă. Corect, corect. Lucrul care m-a izbit, atunci când stăteam aici, atent, lucrul care m-a izbit a fost că, în momentul în care se produce, gândul şi teama dispar, imediat. Deci... teama, atunci...
45:33 K: So, fear then can be put away completely. If I was living as a human being in Russia and they threaten me to be put into prison, probably I would be afraid. It is natural self-preservation.

A: Of course. 		poate fi dată la o parte, complet. Dacă aş fi trăit, ca fiinţă umană, în Rusia şi m-ar fi ameninţat că mă bagă la închisoare, probabil că m-aş fi temut. - Este autoconservarea naturală. - Desigur, desigur. Este o teamă naturală, ca atunci când un autobuz se repede spre tine,
46:00 K: That's a natural fear, like a bus coming rushing towards you, you step aside, you run away from a dangerous animal, that's a natural self-protective reaction. But that's not fear. It's a response of intelligence operating, saying, for God's sake, move away from the rushing bus. But the other factors are factors of thought. te dai la o parte, fugi de un animal periculos, este o reacţie naturală de autoconservare. Dar asta nu este teamă. Este un răspuns al funcţionării inteligenţei, care spune: "Pentru numele lui Dumnezeu, fereşte-te de autobuz !" Dar ceilalţi factori sunt factori ai gândirii. Întocmai.
46:34 A: Exactly. Deci... oare gândirea se poate înţelege, singură şi să-şi cunoască locul
46:38 K: So, can thought understand itself, and know its place, and not project itself? Not control, which is an abomination. You can't... if you control thought, who is the controller? Another fragment of thought.

A: Another thought. 		şi să nu se proiecteze singură ? Nu să fie controlată, care este ceva respingător. Dacă vei controla gândirea, cine anume este controlorul ? - Un alt fragment al gândirii. - Alt gând. Este un cerc vicios, în care te mişti singur.
47:06 K: It is a circle, a vicious game you are playing with yourself. So can the mind observe without a movement of thought? It will only do that when you have understood the whole movement of fear. Understood that, not analysed, looking at it. It is a living thing, therefore you have to look at it. It is only a dead thing you can dissect and analyse, kick it around. But a living thing you have to watch. Deci... oare mintea poate să observe... fără vreo dinamică a gândirii ? Va face asta numai atunci când vei fi înţeles întreaga dinamică a fricii. Vei fi înţeles asta, nu analizând-o, ci privind-o. Este un lucru viu şi, ca atare, trebuie să-l priveşti. Numai un lucru mort poate fi disecat şi analizat, fără rost. Dar un lucru viu trebuie privit. Acest lucru este foarte şocant,
47:48 A: This is very shocking, because in our last conversation, just towards the end, we came to the place where we raised the question of someone saying to himself, 'I think I understand what I have heard, now I am going to try that'. And then fear holds up a mirror to itself. fiindcă... în ultima conversaţie, chiar aproape de final, am ajuns la momentul când am ridicat problema... cuiva care-şi zice, în sinea lui: "Cred c-am înţeles ce-am auzit, acum voi încerca asta." - Apoi teama îi pune o oglindă în faţă. - Desigur. Şi...
48:13 K: Of course. cineva este înconjurat, subit, de o lume a oglinzilor.
48:14 A: And one is suddenly ringed about by a world of mirrors. Nu spuneţi, domnule...
48:20 K: You don't say, sir, when you see a dangerous animal, 'I will think about it', you move! You act. Because there is tremendous destruction waiting there. That is a self-protective reaction, which is intelligence, says, 'Get out!' Here we are not using intelligence. And intelligence operates when we have looked at all these fears, the movements of it, the inwardness of it, the subtlety of it - the whole movement. Then out of that comes intelligence and says, 'I have understood it'. când vedeţi un animal periculos: "Mă voi gândi la asta !" ci te mişti ! Acţionezi ! Fiindcă te aşteaptă o distrugere groaznică, acolo. Este o reacţie de autoconservare, care înseamnă inteligenţa, ce spune: "Pleacă !" Aici nu ne folosim inteligenţa. Şi inteligenţa acţionează atunci când... am privit toate aceste temeri, dinamica lor, intimitatea lor, subtilitatea lor - întreaga dinamică. Atunci, din asta rezultă inteligenţa şi spune: "Am înţeles asta !" E minunat !
49:14 A: It's marvellous. Yes, that's very beautiful, very beautiful. We were going to say something about pleasure. Da, este foarte frumos, foarte frumos. Urma să spunem ceva despre plăcere. - Ah, asta trebuie tratată... - Corect, întocmai.
49:24 K: Ah, that must be dealt...

A: Right, exactly. 		Deci, domnule, am afirmat că există temeri fizice
49:29 K: So, sir, look, we said there is the physical fears and psychological fears, both are interrelated. We can't say, that's one and this is the other, they are all interrelated. And the interrelationship, and the understanding of that relationship brings this intelligence which will operate physically. It will say, 'let's then work together, co-operate together to feed man'. You follow, sir?

A: Yes. 		şi temeri psihologice... Da. ambele fiind intercorelate. Nu putem spune asta-i una şi asta-i alta, toate sunt intercorelate. Şi intercorelarea lor... şi înţelegerea acelei relaţii, produc această inteligenţă, care va acţiona la nivel fizic. Va zice: "Hai să conlucrăm, să cooperăm, pentru a hrăni omul !" - Mă urmăriţi, domnule ? - Da. "Hai să nu fim naţionalişti, religioşi, sectari !
50:05 K: Let's not be national, religious, sectarian. What is important is to feed man, to clothe him, to make him live happily. But you see, unfortunately, we are so disorderly in our ways of life that we have no time for anything else. Our disorder is consuming us. Este important să hrănim omul, să-l îmbrăcăm, să-l facem să trăiască fericit." Dar, vedeţi... din nefericire, suntem atât de dezordonaţi, în modul nostru de a trăi, încât nu avem timp pentru nimic altceva. Dezordinea noastră ne consumă. Este interesant, în corelare cu tradiţia
50:38 A: It's interesting in relation to tradition - I don't mean to start an entirely new conversation now, but just to see what is immediately suggested, among many other things that would be, but just this one. What we could say about the misuses of tradition would be that we are actually taught what to fear. In our language we have an expression, don't we, that expresses part of this, old wives tales, we say, an accumulation of warnings about things that are simply imaginary. Not in the creative sense of imagination - and I'm using the word 'creative' there very loosely, very loosely - but fantasia, phantasmagoria, from the little ones' earliest years, gets this stuff with the bottle. And then when we get into adolescence, we reflect on these things we have learned, and if things go wrong, we feel that perhaps it's because we haven't sufficiently grasped what we have been told. And then some young people will say at that point, 'I'm going to junk the whole thing'. But then immediately the loneliness question arises. Yes, yes. - nu vreau să iniţiez o conversaţie complet nouă, acum, dar numai... să vedem... ceea ce este sugerat acum, printre multe alte lucruri care ar putea fi, dar ne referim numai la asta. Ceea ce am putea spune despre... folosirea eronată a tradiţiei ar fi că... am fost învăţaţi, de fapt, de ce anume să ne temem. În limba noastră avem o expresie, nu-i aşa, care exprimă asta, în parte, "poveşti băbeşti", spunem noi, o acumulare de... avertismente... despre lucruri care... sunt pur şi simplu... imaginare. Nu în sensul creator al imaginaţiei - şi folosesc cuvântul "creator", aici, la modul foarte imprecis - ci... ca fantezie, fantasmagorie. Încă din anii de început ai copilăriei, primeşti asta odată cu biberonul. Şi, apoi, când ajungem la adolescenţă, reflectăm asupra acestor lucruri învăţate şi, dacă lucrurile nu merg bine, gândim că poate... n-am înţeles suficient de bine ceea ce ni s-a spus. Şi, apoi, unii tineri vor spune, la acel moment: "Arunc totul la gunoi !" Dar, apoi, imediat se pune problema singurătăţii. Da, da. Nu pot, domnule, fiindcă asta-i viaţa, aşa-i viaţa,
52:24 K: They can't, sir, it is life, this is life, you can't reject one part and accept the other part. nu poţi respinge o parte şi accepta cealaltă parte a ei. - Întocmai ! - Viaţa înseamnă toate acestea.
52:30 A: Exactly.

K: Life means all this. Freedom, order, disorder, communication, relationship, the whole thing is living. If we don't understand, say, 'Well, I don't want to have anything to do with' then you are not living. You are dying. 		Libertate, ordine, dezordine, comunicare, relaţii, toate acestea reprezintă viaţa. Dacă nu înţelegem, zicem: "Nu vreau să am de-a face cu asta !" şi atunci nu trăim. Suntem pe moarte ! Da, desigur.
52:56 A: Yes, of course. I wonder how much... I wonder... I keep saying 'I wonder' and the reason I wonder is because what we have been saying about this movement as a unified field, is, when stated, taken by thought, and you might say 'put in the refrigerator' and that's the reality to the person.

K: Quite, sir. 		Mă întreb... mă întreb cât de mult... mă întreb... tot spun "mă întreb" şi motivul este dat de ceea ce am discutat despre mişcare... ca un câmp unificat... care este... - atunci când este declarat - trecut prin filtrul gândirii... şi aţi putea spune "pus la frigider"... şi... aceea este realitatea pentru o persoană. Exact, domnule. Şi, atunci când vrem să-l analizăm,
53:52 A: And when we want to look at it, it's one of the ice cubes we break out and have a look. Don't we?

K: That's right, sir. What place has knowledge in the regeneration of man? Let's look. Our knowledge is: you must be separate. You are an American, I am a Hindu - that's our knowledge. Our knowledge is you must rely on your neighbour, because he knows, he is respectable. Society is respectability, society is moral, so you accept that. So knowledge has brought about all these factors. And you are telling me suddenly, asking me, what place has that... what place has tradition, what place has the accumulated knowledge of millennia? The accumulated knowledge of science, mathematics, that is essential. But what place has knowledge, which I have gathered through experience, through generation after generation of human endeavour, what place has it in the transformation of fear? None whatsoever. You see it!

A: No. Clear, clear. Because what we... what we reached before that upon the instant that this is grasped, the thought that was operating as a fragment and the fear vanish, and it isn't that something takes its place in succession. 		este unul dintre cuburile de gheaţă pe care le spargem şi le privim. - Nu-i aşa ? - Aşa e, domnule ! Ce loc deţine cunoaşterea, în regenerarea fiinţei umane ? Să analizăm ! Cunoaşterea noastră este că trebuie să fim separaţi. Dumneata eşti un american, eu un hindus - asta ne este cunoaşterea. Cunoaşterea noastră este că trebuie să te bazezi pe vecin, fiindcă el ştie şi e respectabil. Societatea înseamnă respectabilitate, societatea înseamnă morală, deci acceptaţi asta. Deci, cunoaşterea a produs toţi aceşti factori. Şi dumneata îmi spui, dintr-o dată... mă întrebi ce loc deţine asta, ce loc deţine tradiţia, ce loc deţine cunoaşterea, acumulată vreme de milenii ? Cunoaşterea acumulată în ştiinţă, matematică, este ceva esenţial. Dar, ce loc deţine cunoaşterea, pe care am acumulat-o prin experienţă, prin strădaniile unui lung şir de generaţii umane, ce loc deţine asta în transformarea fricii ? - Absolut nici unul, vedeţi ? - Nu, este clar. Fiindcă ceea ce... ceea ce am atins înainte de... momentul în care acest lucru este perceput... este că gândirea, care a funcţionat fragmentat şi teama... dispar. Şi nu se înlocuiesc, pe rând. - Nu, nimic nu-i ia locul. - Nu, nimic nu-i ia locul.
55:47 K: No, nothing takes its place. Nimic nu-i ia locul.
55:48 A: No, nothing takes its place. Nothing takes its place. Nu înseamnă că rămâne un gol. Oh, nu, nu, nu.
55:54 K: It doesn't mean there is emptiness.

A: Oh no, no, no. But you see, it's right there, when you start thinking about that as a thought, you get scared. 		Dar, vedeţi, e chiar acolo şi când începi să-l percepi ca gând, te sperii. De aceea este foarte important
56:05 K: That's why it's very important to find out, or to understand, the function of knowledge and where knowledge becomes ignorance. We mix the two together. Knowledge is essential, to speak English, driving, and a dozen things, knowledge is essential. But when that knowledge becomes ignorance, when we are trying to understand actually 'what is,' the 'what is' is this fear, this disorder, this irresponsibility. To understand it you don't have to have knowledge. All you have to do is to look. Look outside you, look inside you. And then you see clearly that knowledge is absolutely unnecessary, it has no value in the transformation or the regeneration of man. Because freedom is not born of knowledge, freedom is when all the burdens are not. You don't have to search for freedom. It comes when the other is not. să descoperi sau să înţelegi... funcţionarea cunoaşterii şi... momentul când cunoaşterea devine ignoranţă. Le amestecăm pe cele două. Cunoaşterea este ceva esenţial... ca să vorbeşti engleza, să conduci maşina şi alte zeci lucruri, este esenţială. Dar, când acea cunoaştere devine ignoranţă, când încercăm să înţelegem "ce există", de fapt... "ceea ce există" este această teamă, această dezordine, această iresponsabilitate. Ca să înţelegi asta nu trebuie să ai cunoştinţe. Tot ceea ce trebuie să faci este să priveşti. Să priveşti în afara ta, să priveşti în interiorul tău. Şi, atunci, vezi, cu claritate... că acea cunoaştere este absolut inutilă, că nu are nici o valoare în transformarea sau regenerarea omului. Fiindcă libertatea nu se naşte din cunoaştere... libertatea apare atunci când toate poverile... nu mai există. Nu trebuie să cauţi libertatea. Apare când nu mai există celelalte. Nu e ceva ce înlocuieşte ororile care au existat anterior.
57:43 A: It isn't something in place of the horror that was there before.

K: Of course not. 		Da, da. Cred că este suficient.
57:48 A: Yes, yes. Da, da, chiar vă înţeleg.
57:49 K: I think that is enough. Poate data viitoare am putea continua cu acest subiect,
57:51 A: Yes, yes, I quite follow you. Maybe next time we could carry on into this, with pleasure as such, the opposite side of that coin. cu plăcerea, ca atare, adică cealaltă faţă a monedei.